1,854 matches
-
prin visterii, te trezești că ai furat documente bancare de care nu te poți folosi nici să aprinzi focul. Bijuterii. Regimul comunist a topit toate bijuteriile și le-a transformat în secere și ciocane, în furnale și combinate chimice, în schele și în locuințe muncitorești. Copiii miliardarilor. Este un lucru destul de dificil. Mai întâi, e greu de depistat cine este un miliardar autentic și cine un miliardar de carton. Miliardarului de carton e inutil să-i furi odrasla, că ți-o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
n-ar fi cu reușită și că ne amenință Moartea nemiloasă Deci, degrabă, am și luat-o înapoi spre sondă, prin apa până la musteață și când am ajuns la nișa cu sonda noastră dintâi, ne agățam și cu ochii de schelele ei, ca de o mamă bună și mergând spre ea vreo 50 m, numai ce l-am auzit în urmă chemând pe cineva, care răcnea, cu disperare în glas, rugându-ne, cum n-am mai auzit, de zilele mele: fraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
însă toți ne-am înfiorat că din bezna cea grea, ne pândește bufnița primejdiei, cu ochii ei multvăzători în Necunoscut Cum am putut, am mers la camera sondei, unde ne-am cățărat, șiroind de apă și clănțănind din dinți, pe schele salvatoare și am început să ne facem fel de fel de planuri din închipuiri și din vise nesigure, iar Mehmet, cel mai zis și Ali sau Străilaș, asculta cu ochii sticlind, ca la buhă, pe timpul nopții, în bătaia lămpii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu feleșagul lui, așa cum și Braiu îi îngăduie pe alții, care stau a ploaie, deși numai udeală nu ne mai trebuie, pe aici, pe unde ne aflăm Iar noi ședeam, care pe geamblacul de scânduri al sondei, care legați de schelele ei, atârnați în funii, cum șede ciocănitoarea proptită în coadă și pândeam ca, din asemenea încontrări și vorbe iuți, să nu se întâmple vreo belea între noi Iar timpul ne năpădea cu herghelia lui de cai negri ai grijilor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu prepuneam că are să se petreacă ceva deosebit, nici că Atoma are să facă minunea pe care o chema colegul nostru Ci tocmai atunci, când Pamfil Duran, mai semeț ca oricând, se ruga, menind și chemându-și cu înfocare închipuirea, deodată schela sondei s-a zgâlțâit, cutremurându-se tare, de parcă ar fi hurducat-o un duh nevăzut din mină Iar Pamfil Duran bâldâbâc! a venit de sus, taman în Apa cea viforoasă și țesută cu negreață, așa îmbrăcat cum era și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scos de la mână Ali Străilaș, un ceas șvițerian, ce merge cu un fel de pastilă în el, a început, câte unul dintre noi să scadă în putere și în posibilitățile sale, că nu mai reușea mai nimeni să coboare pe schelă, după apa de băut Însă eu, ca sondor-șef, le mai duceam apă, sus, pe sondă, dar fiind găleata spartă, când ajungeam cu aprovizionarea la geamblac, numai bine rămânea în ea doar atâta apă, cu care doar să-și ude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gură mi-a crescut ca o broască, de răul acizilor din fabrică Dar cureaua nu de foame am mâncat-o, ci fiindcă mă alarmase faptul că nu mai am putere să urc găleata cu apă sus, la colegii mei de pe schela sondei Însă, mai punându-mi odată ambiția, am mai aburcat iar găleata cu o țâră de apă, sus, la geamblac, încât oamenii au mai prins oleacă de reveneală și mai săltându-ne limbile, ne sfătuiam, grăind, despre situația dată: care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o părere care ți se pare și asta, mai mult în noi, decât în afara tagmei noastre de prizonieri ai Muntelui Pietrosul Iar timpul trecea din ce în ce mai cu încetineală, de parcă sta să se închege asupra noastră Și eu, tot ascultând, jos pe schelă, deasupra Apei, dacă nu mai licărește, cumva, acel huiet și acea cutremurare de departe, am înghețat fără să iau seama și când am apăsat cu degetele în pulpa piciorului să văd dacă nu e congelată, am simțit carnea fierbinte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
numai atâta cât zice cântarul că ar avea în greutate Deci așa fiind starea mea de istovire în așteptare și asta fiind nepăsarea mea, nu am mai luat în considerare ușoarele smuncituri, care se simțeau tremurând, într-o parte a schelelor sondei Însă atunci a ridicat privirea Manuil Fragă și i-am văzut cum ochii i se depărtează între ei și se fac mai mari și întinzându-și gâtul în sus, se arătă înspăimântat, ca de Moarte Zicând cu un strigăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de încălțăminte, și mi-am dat foc. Apoi, m-am tăiat. M-am urcat sus pe pușcărie, am scris pe un cearșaf „Jos minciuna!“. M-am urcat din curtea de plimbare. Tocmai încercase să construiască din nou pușcăria. Și era schele. M-am urcat pe schele. Eram în refuz de hrană și am cerut la medic să mi se dea tentură de iod. Aia-i bună pentru orice, pentru un coș, pentru orice. Și la refuz de hrană îmi dă voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dat foc. Apoi, m-am tăiat. M-am urcat sus pe pușcărie, am scris pe un cearșaf „Jos minciuna!“. M-am urcat din curtea de plimbare. Tocmai încercase să construiască din nou pușcăria. Și era schele. M-am urcat pe schele. Eram în refuz de hrană și am cerut la medic să mi se dea tentură de iod. Aia-i bună pentru orice, pentru un coș, pentru orice. Și la refuz de hrană îmi dă voie să am pix, creion. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu un copac și care se chema Mărgeanul roșu. N-avea frunze, dar avea multe ramuri de culoarea roșie și floricele ce semănau cu steluțele de pe cer. Pin și Pan, căutând o ascunzătoare cât mai sigură, s-au urcat pe schelele albe de pe Lofelia, ca niște alpiniști maritimi. Piticii Obon și Obona s-au cățărat pe Pomul cu degete, Obon ascunzându-se după degetul arătător, iar Obona după cel inelar. Ceilalți pitici, patru la număr, au întârziat, tot uitându-se după
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
toate câte se aștern În fața ochilor săi până la marginile orașului și ale țării În care să nu se fi aflat vreodată, până și În acea construcție aflată În reparații va trebui să intre peste două săptămâni ca să Împingă de pe o schelă un pietrar distrat care nu va observa unde pune piciorul. În cazuri ca acesta avem obiceiul să spunem că așa e viața, când am fi mult mai exacți dacă am spune că așa e moartea. Nu i-am da noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
viața și să dăm din umeri resemnați. Oricum, și asta să ne servească drept consolare, scrisoarea pe care moartea o are În geantă are numele altui destinatar și altă adresă, nouă Încă nu ne-a venit rândul să cădem de pe schelă. Contrar celor ce s-ar putea prevedea În mod rezonabil, moartea nu dădu șoferului taxiului adresa violoncelistului, ci pe cea a teatrului unde cântă el. E adevărat că se hotărâse să meargă la sigur după eșecurile succesive suferite, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
doi tineri care junghie un vițel; Adormirea Sfântului Ioan Hrisostom, după tipul scenei ce reprezintă Adormirea Maicii Domnului. În spațiul dintre cele două ferestre este ilustrată Construirea turnului Babel, o scenă în care se vede zidăria de cărămidă aparentă, mortarul, schela legată cu sârmă, mișcarea meșterilor care urcă și coboară cu materiale, vase cu apă etc. Sub turnul Babel este o scenă ce arată Îngerul în ceartă cu diavolul pentru trupul lui Moise, care zace mort într-un peisaj de munte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
într-una ținută de-o venerabilă patroană binișor în vârstă, mai bătrână decât el, adică, știi, mai aproape de șaizeci decât de cincizeci, și de două ori văduvă: prima oară după un dulgher care s-a sinucis aruncându-se de pe o schelă în plină stradă și pe care-l evocă deseori ca pe Rogelio al ei, iar a doua oară după un sergent de jandarmi, care, când a murit, i-a lăsat un mic capital ce-i aduce o pesetă pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dând apoi roată iar și iar în alte direcții ca să-l dezorienteze pe vânător și să nu se știe pe unde s-a strecurat ca să prindă găina, și că, dacă Paparrigópulos are vreun defect, e că, odată isprăvit turnul, lasă schelele în picioare, împiedicându-te să-l vezi și să-l admiri nestânjenit. Altul îl numește, disprețuitor, calofil, ca și cum arta exprimării elegante n-ar fi una supremă. Cel de colo îl acuză ba că traduce, ba că pune cap la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pământ! Primii pași îi va face între scaun și masă, pe scoarța rărită și roasă ce ‐ am adus‐ o cu noi ... Colțul dulapului va păstra amintirea primu lui cucui, ‐ Usciorul ușii, semnele creșterii, fereastra îi va aduce ‐ nainte lumea de schele unde încă zidim ‐ să dureze pereții - anii și sufletul generației mele ... Iar casa însăși n‐are să uite nicicând primul țipăt, rămas în perdele ... 290 Ion Gheorghe Pricop Născut la 15 aprilie 1946 în localitatea Duda‐ Novaci, județul Vaslui. Promoție 1964
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
n-au știut, n-au avut curaj, erau prea cinstiți, ce-o fi fost de capul lor, fricoși și cu frică de Dumnezeu, adică corecți până peste poate, au avut ei o boală de-asta de i-a lăsat cu schele și alte belele cum am auzit că le zice la televizor, mai ales la acei care, chiar dacă a fost securiști, nu s-a adaptat rapid, adică să intre pe fază înaintea ălora de aveau noroc. A fost un moment mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
înroșind lutul, târându-se printre bozii, oțetari, printre bălăriile înalte, printre care, abia se ghiceau, șerpuiau sârmele atârnate de niște șpalieri parcă. Se duceau apoi razele, obosite, până lângă zidurile bătrânei biserici, ziduri negre, arse, înconjurate de un brâu de schele. Încercaseră probabil să refacă biserica, schimbaseră doar tabla turlei, apoi părăsiseră lucrarea. Uimite de luciul turlei, razele se adunau toate în rotunjimea ei de ceaun răsturnat, oprindu-și chiar acolo înaintarea, dispărând ca și cum o gură hulpavă le-ar fi înghițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cu râuri de lapte și flori de lumină, Când norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rând vizitate. Te văd ca o umbră de-argint strălucită, Cu-aripi ridicate la ceruri pornită, Suind, palid suflet, a norilor schele, Prin ploaie de raze, ninsoare de stele. O rază te-nalță, un cântec te duce Cu brațele albe pe piept puse cruce, Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier Argint e pe ape și aur în aer. Văd sufletu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
soare și la Lună. Beția era un câine bine ținut în lesă, dacă se bea în apartamente, în case, în biserici, în autobuze, pe liniile de tramvai, lângă grătare care salivau după clienți, în școli, sub pământ, în canalizări, pe schele, între cuvintele limbii române, copilul nu mai era mic, era little iar slujba devenise job, ce dracu', mai rezonant, mai cosmopolit! Ciumecul nu mai ascultă la radioul cu tranzistori, ci la telefonul mobil, marfă care se vindea la kilogram, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oaie o înțepătură de ac. Se frecă, după ce îndepărtă ochelarii, și-și palpă cu podul palmei, globii oculari prin pleoapele umflate. Câteva clipe acul își încetă penetrarea. După ce văzu iar strada uriașă în dezmembrarea ei, casă cu casă, demolată sistematic, schele Piat, urcând și coborând de-a lungul zidurilor cât Chomolungma, buldozere și excavatoare mărșăluind pe lângă cohorte de salopete cu căști multicolore, basculante de 1000 tone, fornăind din frâne și îmbâcsind aerul cu gaze de eșapament, simți că rostul lui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de ciment de la canalul colector scoase din uz, un carusel dezafectat care învârtise destine în Parcul Monument, elefanți de tablă cu trompa cândva țâșnitoare în piscina din părculețul de pe Calea Galați (pe unde, tu o știi, își făcea veacul Cargobot), schele din țevi cu ștuțul mâncat de rugină, pe care încă se mai vedeau amprentele muncitorilor cu căști care au înălțat orașul, grinzi de beton cu mustățile de fier striat φ10, o dormeză, două parazăpezi și un stabilopod rătăcit cine știe cum. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se auzi o voce. Vă salut din mers! Polițistul îl îmbrânci. Era Gustav. La fel de ramolit și vioi, ca pe vremuri. Așa cum eram, unul mai ratat decât altul, fără nicio lumină în suflet, trecători anonimi, în școala cu ferestre sparte și schele de construcții, cu muncitori grăbiți și importanți printre bănci răsturnate și oameni în ruină, așteptam în picioare profesorii, la fel de severi, impecabili, uitându-se la noi cu acea privire plină de repulsie ca pentru o zdreanță oarecare. Pătrunși de fiorul maiestuoasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]