4,646 matches
-
1994), cuprinde atât versuri, proză și interviuri, cât și evocări ale unor personalități (Geo Bogza, Emil Cioran, Nina Cassian). Poezia orașelor extinde portretele spre un univers spiritual precum Parisul ori Bucureștiul, dar și Ramat Gan, spațiul israelian al prozatoarei. Povestirile schițează tipologii de activiști culturali ai anilor ‘60, aflați în confruntare cu artiștii și intelectualii autentici și cu platitudinea dogmatică, opusă libertății de expresie și gândire. Romanul Bătrânul Ieri și nenăscutul Mâine (1997) construiește un fel de puzzle cu personaje ce
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
și soluțiile sincronizării sale cu spiritul timpului. Principalul reper constructiv - deși nu singurul - rămâne E. Lovinescu, prin acesta dezbaterea repercutându-se retroactiv asupra lui Titu Maiorescu. Autor de studii și de volume, dar și profesor, îndrumător cultural și editor, M. schițează un program hermeneutic mizând concomitent pe deschiderea teoretică și pe fibra creatoare a criticii, un program pe care îl susține tot atât cât îl și întruchipează. Fără un efort vizibil, autorul [...] găsește măsura corectă pentru ambele forme de critică literară
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
profunde legate de Însemnătatea lui „acasă”. Holston a cerut unei clase de elevi În vârstă de nouă ani, dintre care majoritatea locuiau În superquadra, să facă un desen intitulat „Acasă”. Nici unul dintre ei nu a desenat un bloc, ci au schițat cu toții o casă tradițională, cu ferestre, cu ușă În mijloc și cu acoperiș țuguiat. Spre deosebire de acest tip de locuință, blocurile din cartierele Brasíliei fac imposibilă individualizarea, iar pereții de sticlă din exterior afectează negativ senzația de spațiu privat din casă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un singur scop - o zonă destinată centrelor comerciale, o alta - locuințelor - era acela că făcea posibilă omogenitatea unifuncțională și standardizarea vizuală pe care și le doreau acești urbaniști. Din punct de vedere al proiectării, era, desigur, incomparabil mai ușor să schițezi o zonă destinată unei singure activități, decât una ce urma să Îndeplinească mai multe funcții. Minimizarea numărului de Întrebuințări - și, prin urmare, a numărului de variabile cu care trebuia jonglat -, se alătura așadar unei estetici a ordinii vizuale În pledoaria
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi existat consultări reale și se bazau pe ipoteze abstracte privind folosirea mașinilor, numărul de zile de lucru, viteza de desțelenire și noul regim al culturilor, așa cum se Întâmplase și În cazul proiectului arahidelor sau al celui de cooperativă sovietică schițat Într-o cameră de hotel din Chicago. În sfârșit, presiunea de a crea noi sate fiind crescută, activiștii și reprezentanții UNAT nu au ținut seama de sfatul lui Nyerere de a nu-i forța pe oameni. Astfel, când președintele a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
milioane aflată În creștere: revoluția agriculturii americaneț, care a apărut În 1970 Într-un număr al revistei National Geographic. Ferma viitorului pe care o concepea el - reprodusă În figura 34 - nu era doar pură fantezie, ci, ni se spune, fusese schițată „sub Îndrumarea specialiștilor din cadrul Ministerului American al Agriculturii”. Textul lui Billard este o lungă odă Închinată mecanizării, minunilor științei și proporțiilor ample. Pentru a se putea aplica toate miracolele tehnicii, el Întrevedea un proces de simplificare a peisajului și centralizare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fie o masă de plante crescute haotic și neîngrijite, pe care nici un occidental nu le-ar fi putut bănui că alcătuiesc o grădină, dovedea, la o examinare mai atentă, o ordine excepțional de eficientă și de bine gândită. Anderson a schițat o astfel de grădină (figurile 36 și 37), iar descrierea pe care o face el logicii acesteia merită să fie citată pe larg. „Deși, la o primă vedere, nu pare să fie prea multă ordine, de cum am Început să cartografiem
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mult mai deștepți și mai Înțelepți decât erau În realitate și, În același timp, Îi credeau pe supușii lor mult mai proști și mai incompetenți decât erau ei cu adevărat. Restul acestui capitol este dedicat dezvoltării acestui raționament de abia schițat și prezentării câtorva modeste Învățăminte. „Asta-i ignoranță, deșteptule!” „Greșeala strămoșilor noștri a fost aceea de a crede că ei sunt «ultimul numărș, Însă, cum șirul numerelor este infinit, nu puteau fi ultimii”. Evgheni Zamiatin, Noi Maxima care servește drept
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
casa ți-ai înțelenit/ căci îți rămâne sufletul afară” (Fereastră). În genere „orbitele” ar sugera interiorizările, introspecțiile, iar „ferestrele” - deschideri spre lumea din afară. Într-o suită de versuri albe, I. se vrea un martor sever al veacului „de cretă”, schițând necruțător, printr-un cristalin „tulbure, vrednic de ars”, siluete cu „șira spinării restaurată”, impregnate de „gustul dulceag al narcozei” și vorbind „limba de lemn a turmei”, totul ca o „prelungire a mâinii inerte slăvind” nimicnicia. Criticii au semnalat ecouri argheziene
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
natale la un fel de filosofie (morală) a senectuții. În prima carte, Inventar rural, poetul își circumscrie mediul generic, înregistrând secvențe ale unei viziuni animiste asupra naturii și satului, în diferite anotimpuri și ipostaze. Într-o reprezentare plastică personală, poetul schițează peisaje sau momente, notând senzații vizuale, auditive, constatări imediate cu o rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din ciclul Inventar sentimental. Într-o stare de intensă așteptare
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
axiomatică. Discheta de demaraj (1995), având subtitlul roman/ poeme S.A., nu schimbă coordonatele definitorii ale prozei lui I. De această dată formula care ritmează și articulează textul o procură suita operațiunilor de bază presupuse de manipularea unui computer personal. Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață al personajului liant al cărții, Theodor Orheianu, autorul pedalează pe sensurile literale ale termenilor-cheie cu care se lucrează în domeniu - dosar, fișier, fereastră, program, document ș.a.: „Pentru executarea operațiunilor de bază este indiscutabilă pregătirea
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
preocupărilor estetice viitoare - aici doar intuiție -, în măsura în care joncțiunea esteticului cu eticul, cu filosofia îi apărea autorului ca incitantă și verificabilă prin sublim. „Monumentalistului” din cartea de debut, exuberant și oarecum agresiv, îi ia locul cercetătorul discret și subtil al sublimului, schițând și premisele alunecării de mai târziu dinspre estetică înspre etică, înspre descrierea „moralităților” umane, plurale și ele, și contradictorii. Cea de-a doua secțiune a cărții reunește un studiu masiv despre Tudor Vianu și altul despre Wilhelm Worringer, din perspectiva
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
metodă în științele sociale (în colaborare), București, 1972; Dicționar de estetică generală (în colaborare), București, 1972; Estetica filosofică și științele artei, București, 1972; Un univers într-o carte, București, 1973; Alegerea lui iona, București, 1974; Lecții de estetică, București, 1974; Schiță pentru o estetică posibilă, București, 1975; Manual de estetică, București, 1976; Poveste cu Doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi, București, 1977; Estetica, București, 1978; Umanism: viziune și întruchipare, București, 1978; Secolul nostru cel de toate zilele, București, 1980; Hegel și arta
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
în el pe unul dintre cei mai avizați și mai sensibili comentatori. Textele trădează mai întâi pe degustătorul subțire. Într-o a doua instanță, plăcerea ingenuă a lecturii se convertește în luciditate analitică. Dincolo de diversitatea universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară în orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio, cele pentru tineret sau pentru militari (publicate, acestea din urmă, în broșura Șezători ostășești, 1940) se inspiră din faptul divers și formulează o teză morală. Eroii, schițați în linii vagi, sunt „chisnovați”, „cătrăniți” și, una-două, le sare țandăra. O anume vioiciune a rostirii își ia provizia de pitoresc din limbajul argotic. O „întâmplare de haz”, destinată teatrului sătesc, e comedioara Haplea la stăpân (1938), unde comicul, subțirel
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
de ordinea și relațiile dintre sarcini, acest lucru trebuie sesizat înainte de a face alte adăugări de informații și finisări ale proiectului. 4.12.5 Deschiderea unui fișier de proiect Deschiderea unui fișier de proiect în modul obișnuit După ce s-a schițat în mare ce va conține și cum se va desfășura proiectul se poate trece la crearea lui efectivă în Project 2007. Pentru aceasta se accesează meniul Start al Windows și de aici Microsoft Office Project 2007. Va apărea fereastra principală
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
cum se va desfășura proiectul se poate trece la crearea lui efectivă în Project 2007. Pentru aceasta se accesează meniul Start al Windows și de aici Microsoft Office Project 2007. Va apărea fereastra principală a proiectului, în care se poate schița cadrul sarcinilor. 4.12.6 Alte căi de deschidere sau creare de proiecte Vă puteți crea proiectul pornind de la un șablon disponibil în Project 2007. Șabloanele conțin informație standard care ajută la un start rapid. În loc să se introducă sarcini, s-
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
concepută ca replică la studiul lui I., relua în fapt viziunea dialectică a criticului ieșean: primul volum al Istoriei... avea în vedere fondul novator (Forțele revoluționare), al doilea - contrariul acestuia (Forțele reacționare), pentru ca în cel de-al treilea să fie schițate, fără o fundamentare științifică, Legile civilizației române moderne. I. revine de câteva ori în articole asupra ideilor sale, consolidându-le și reasamblându-le în alte contexte. Spiritul critic se transformă astfel într-o coordonată a originalității creatorului de artă, și tocmai
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
își continuă ideea G. Călinescu - să găsești un lucru, evident abia azi, bănuit cu mult înainte.” Preocupările stricte de istorie literară fructifică în prelegerile academice (unele dintre ele litografiate) dintre 1908 și 1934. Concepția lui despre periodizarea istoriei literare e schițată în Epocile literaturii române moderne, din introducerea la monografia despre Vlahuță. O epocă literară, va preciza ulterior criticul (în Cursul de estetică din 1925-1926), e „un spațiu de timp umplut cu un anumit fel de literatură, cu o tendință și
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
rii devine imposibil). Problemă care intervine - așa cum se întâmpl) întotdeauna în cazul teoriilor - nu este dac) izolarea unui domeniu e realist), ci dac) e util). Iar utilitatea este apreciat) în funcție de forță explicativ) și predictiv), aparținând potențial teoriei care poate fi schițat). Teoriile, deși nu s-au separat de universul experimentului și observației, sunt doar indirect conectate la el. De aici, afirmația f)cut) de mulți c) teoriile nu pot fi dovedite niciodat) ca fiind adev)rate. Dac) ,,adev)rul” este problema
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cel de-al doilea, nu exist) nici un motiv de a limita sau condamnă teoria sistemelor ca atare. În politica internațional), preocup)rile juste, dar și posibilele realiz)ri ale teoriei sistemelor sunt de o dubl) natur): mai întâi, de a schița traseele probabile ale diferitelor sisteme internaționale, de pild), prin indicarea durabilit)ții și caracterului lor pașnic; în al doilea rând, de a demonstra cum anume structura sistemului afecteaz) unit)țile aflate în interacțiune, si cum afecteaz) acestea, la rândul lor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
proeminenți teoreticieni sistemiști, pentru a vedea dac) - sau cât de bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor. Sistemul internațional, dac) este în vreun fel conceput, este considerat a fi pur și simplu un rezultat. O teorie reducționist) este o teorie care se refer) la comportamentul p)rților. Odat) ce teoria care expliciteaz) comportamentul p)rților este schițat), nu mai este implicat nici un efort suplimentar. În conformitate cu teoriile despre imperialism examinate în capitolul 2, spre exemplu, rezultatele internaționale reprezint), pur și simplu, suma rezultatelor produse de statele separate, unde comportamentul fiec)ruia dintre ele este explicat prin prisma caracteristicilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unele aspecte mai puțin investigate ale raporturilor culturale româno-elene, cu o deschidere spre Europa Centrală printr-un examen al prozei lui Danilo Kis; Repere hispanice sunt divizate între Iberia (reprezentată prin Cervantes și Lorca) ... și Ibero-America (de data aceasta doar schițată printr-o privire asupra lui Octavio Paz și a lui Gabriel García Márquez). I. a redactat o seamă de capitole din cursuri universitare de literatură spaniolă și sud-americană: în țară, în anii ’70, colaborează la Istoria literaturii spaniole, 1975, Stil
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
A. D. Xenopol“ și printr-o necesară dimensiune instituțională. Două IN HONOREM ALEXANDRU ZUB 23 lucruri ar mai fi, totuși, de adăugat pentru a da seama cum se cuvine de bilanțul • personal și, desigur, parțial - pe care mă încumet să-l schițez aici pe marginea acestei activități prodigioase. Ambele privesc ultima decadă și jumătate viața noastră, a tuturor. Cel dintâi se referă la un sindrom larg răspândit în anii din urmă, pe care l-aș numi, în lipsa altui termen mai nimerit, al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]