3,006 matches
-
Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar cunoscut -, colecții de medalii și monezi vechi moldovenești și muntenești, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturdza. Toată aurăria și argintăria lucrată cu ciocanul și bătută în nestemate. - mândria mănăstirilor și a singuratecelor schituri - astăzi nu o avem. Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești, ferecate în aur și argint, din secolul al XV-lea și al XVI-lea; pierdute odoarele brâncovenești ale Horezului și cele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Antonie Ruset (1675-1678), care au confirmat daniile făcute anterior, de predecesorii lor, așa cum rezultă din hrisoavele datate: 12 februarie 1673, 31 martie 1674 și 28 decembrie 1675. Se pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătari, de poloni și de cazaci. Când aceștia năvăleau, se trăgea clopotul de la Episcopie și atunci locuitorii din Huși, unii se retrăgeau în pădure, iar alții se așezau în poziție de apărare. Cele mai de preț obiecte erau duse la schitul Brădicești. Tătarii s-au năpustit și asupra acestui lăcaș religios, l-au prădat și au luat multe bunuri și hrisoave vechi ale Episcopiei, care erau depuse acolo spre păstrare. Mai târziu, unii domnitori sau pretendenți la domnie s-au aflat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
medicină generală a fost concentrată în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
construcția acestui spital. Este greu de crezut ca în temelia acestui edificiu să nu se audă inima profesorului Nae Niculescu, inimă care a încetat să mai bată în 1985. La înmormântarea lui Nae au bătut, simultan, clopotele bisericilor, mănăstirilor și schiturilor din întreaga Moldovă. Nu știu ce alte argumente mai sunt necesare pentru a se da, în sfârșit, numele lui Niculescu spitalului cu care acest mare chirurg și-a înfrățit destinul. În jurul capelei, numită, frumos, Sfânta Maria, Spitalul, care s-ar putea numi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
necunoscute mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
des de sora noastră răpită-n zi de pace, nu de luptă, când sângeră toți pomii sub fereastră, când țara ni-i precum o hartă ruptă. și-s tot mai trist, de câte ori mă-ntorc din Bucovina, unde mușchiul crește în schituri, văduvite de noroc, și Dumnezeu vorbește rutenește. Dar nu-i pierdut nimica, mai socot, cât cerul pestefagi s-a mai păstrat; ni s-a luat, e drept, aproape tot: dreptul la plânset nu ni s-a luat. Visez de pe acum
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bătrâni pe care și le-a însușit și prelucrat într-un mod personal, în anii maturității, așa cum numai el a putut-o face. A urmat primele patru clase primare în limba germană, la școala din sat, nu departe de renumitul schit de călugărițe cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci ce exista și astăzi fiind monument istoric. În anul 1910 se înscrie, la Liceul german din Rădăuți, la prima secția română, înființată ca urmare a luptei susținute a românilor pentru cultura în limba
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
cuprinde ai dragostei fiori. Sa-asculti, după iubire, tăcerea aceea sfântă, S-auzi cum suna-n vale, pârâul care cântă. Cuprinși o să rămânem cu noaptea peste noi, Sa-auzi doinind în codru, un bucium de la oi, Să spargă fericirea, vechi clopote din schit, Să știi c-a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua, să mergem la izvor, Sa simti apă cea rece, pe sâni și pe picior. Să vezi cum se destramă o boare, colo sus, Ce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și distruge până în temelii aproape toată salba de mânăstiri și schituri de rit ortodox din țara Oltului, între care și mânăstirea de aci, din Gura Secii, crimă de neiertat prin care reușește să deruteze și să slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru menținerea spiritului credinței și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fi depășită și un părinte sprijinitor ca în locul Altarelor dărâmate în București să se ridice altele pe vatra românească, dintre care amintim: ctitoria sa din localitatea natală - Tulbureni-Botoșani, Munteni-Belcești, Strunga-Tg. Frumos, Corocăești-Suceava, Lungani-Voinești și altele. A contribuit la redeschiderea unor schituri și mănăstiri: Hadâmbu-Iași, Lacuri-Botoșani, CămârzaniFălticeni, Colacu-Fundu Moldovei și Horăicioara-Neamț. Dar deasupra tuturor acestora, ca o cunună așezată pe fila de aur a apărării credinței strămoșești de Ștefan cel Mare și Sfânt, rămâne reconstrucția Palatului Marelui Voievod de la Putna. A desfășurat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Voievod de la Putna. A desfășurat o intensă activitate de restaurare, construire și conservare a unor importante monumente istorice și de artă, fiind, printre altele, și ctitorul bisericii din localitatea Victoria-Botoșani. Au fost construite noi lăcașuri de cult - biserici, mănăstiri și schituri, zeci de școli teologice, împlinindu-se astfel implicarea clerului în slujirea duhovnicească și socială a credincioșilor, în armată, în spitale, în penitenciare. Sub oblăduirea sa, numai în București, în anii 1990-2005, au fost finalizate 18 biserici parohiale, 23 erau în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
conferenețiar la Institutul Agronomic din Iași, doctor, autor. ȚONCU, Petru Adrian (n. 1975), Mașterul în Economie la Cleveland State University, Cleveland, Ohio, SUA(2003-2004). Autor. ȚOLEA, Ion (1905-1942), elev al pictorilor Ștefan Dimitrescu și Nicolae Tonitza. Colaborează la realizarea picturii schitului Durau. VASILIU, Constantin (n. 1896), istoric și avocat. A publicat articole și studii în diferite ziare și reviste, i-au rămas studii în manuscris și o colecție personală de documente și antichități; VASILUȚĂ, Mihai, istoric, doctor, cariera universitară; VĂCĂREANU, Nicolae
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În primele decenii ale secolului XX, tinichigiul și geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea din Iași) punea geamuri la ferestrele bisericilor din Câmpulung Moldovenesc (520, p. 113). „Eu Într-o vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată În 1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să crezi. Trebuie să mă crezi apoi că singurul care știe că nota e a ta sînt eu (căci știam pseudonimul) și asta n-am spus-o nimănui din redacție. Ce rost ar avea? Voi publica, negreșit, poezia Elisabetei Isanos „Schit”, și poezia dumitale pe care, recitind-o, o găsesc foarte frumoasă. Spun asta nu din complezență, ci fiindcă așa este . Aștept recenzia la cartea mult regretatului Eusebiu Camilar și propuneri pentru articole. Cred că în curînd, după încheierea cursurilor, voi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
raportul No.2891 vă Încunoștiințez că Iancu Nedelcu sau prinsu aice cu două Epe pe care singuru a declarat că lea furat. Una sură Închisă (furată, n.n.) depe câmpul Urdești, acest județu pe care au pusu șaoa ce are la Schitul Porcișeni unde maica sa este stareță, iar alta murgă Închisă dela Dobrovăț, județu Vaslui”. Ca și acum, hoții nu erau diletanți de vreme ce, prin percheziționarea infractorului Iancu Nedelcu „...sau găsitu două bilete albe (bonuri de vânzare a vitelor, n.n.) cu sigiliul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Gușețeii, Plasa Mijlocul, pendinte de monastirea Sf. Sava, vândută D-lui Costache Nicolau cu lei 48.050 și care datorește suma de 1.922, rata pe Iulie 1877. Moșia Schitul Sgura, ca de 92 falce, din comuna Oltenești, pendinte de Schitul Sgura, vândută D-lui Vasile Popescu cu 27.150 lei și care datorește lei 2.172 sau ratele 1 Ianuarie și 1 Iulie 1877. Moșia Vârâții, comuna Lunca Banului, ca de 380 de fălci, pendinte de Episcopia Huși, vândută D-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amețit, și posomorât. Luminile se stingeau. Lenski se lansa În primele versuri: Timpul - nu-i mult de atunci; Locul - un punct În care se Întâlnesc și curg Într-o frățească-mbrățișare, frumoasele Agrava și Kurah; acolo chiar Se Înălța un schit. Schitul cu cele două râuri apărea cuminte și rămânea acolo, Într-o sumbră transă (de-ar fi trecut peste el un torent să-l măture de acolo!) preț de vreo două sute de versuri, după care era Înlocuit cu o fecioară
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și posomorât. Luminile se stingeau. Lenski se lansa În primele versuri: Timpul - nu-i mult de atunci; Locul - un punct În care se Întâlnesc și curg Într-o frățească-mbrățișare, frumoasele Agrava și Kurah; acolo chiar Se Înălța un schit. Schitul cu cele două râuri apărea cuminte și rămânea acolo, Într-o sumbră transă (de-ar fi trecut peste el un torent să-l măture de acolo!) preț de vreo două sute de versuri, după care era Înlocuit cu o fecioară din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu sânge; iarbă pârjolită; arme: scuturi, securi, spade, risipite; focuri ce licăresc fumegând printre arbori... În acest imperiu încremenit al morții, o singură viață: un cal fără călăreț aleargă năuc, nechezând, căutându-și stăpânul... Fulguiește ușor... De undeva, de la vreun schit, un clopot începe să bată rar, de îngropăciune și dangătul lui se îngână cu o cântare gravă, tărăgănată, ce urcă parcă din afundul pământului... Departe, printre arbori, călcând ușor, se prelinge un cortegiu de călugări cu lumânări aprinse, cădelnițând, sfințind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stelele... La Dunăre!! se răsucește el brusc. Încalecă și pleacă urmat de toți. Câmpul de bătălie s-a cufundat iar în tăcere. Printre arbori, călugării, cu lumânări aprinse, se întorc cântând cântarea la prohodul morților. De undeva, de departe, clopotul schitului prinde a bate în dungă. Încet-încet, peste câmpul de bătălie, peste trupurile straniu încremenite, fulguiește ușor... Se lasă înserarea... 2 Strălucită izbândă! Pușcile bubuie pe metereze de se zguduie cetatea. Trăiască binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sare Negrilă înspăimântat. Chestia aiasta cu salcia mă și furnică pe șira spinării! Ține-ți-vă firea, spune Alexa cu calm. Isaia, știe el ce face. E uns cu toate alifiile. Un răstimp, se lasă tăcere și, parcă, cucuvaia din schitul părăsit se vaicăre și cobește și mai sinistru, înfiorându-i cu gânduri rău prevestitoare... Da' Isaia nu mai vine, bre? Să jurăm ce avem de jurat și să plecăm pe la cășile noastre, insistă Cupcici. Negrilă schimbă vorba, pentru că îi păcănea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă. Aceste insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fiecare uliță se bucura de izbucul unor izvoare cu apa bună de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]