5,987 matches
-
criteriu, respectiv deținerea și anterior a unor mandate de europarlamentar. Prin comparație, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 nu mai cuprinde nicio prevedere de principiu referitoare la interesul legitim al oricărui competitor electoral care participă la scrutin, ci ierarhizează în trei etape succesive și eliminatorii completarea membrilor BEC (și a membrilor birourilor secțiilor de votare), inversând și ordinea de prioritate: în prima etapă, BEC se completează cu reprezentanții competitorilor electorali care au deja grup parlamentar în Parlamentul
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
electoral din 2024. Dacă AEP reprezintă organismul electoral permanent, care emite reglementări referitoare la toate tipurile de alegeri și coordonează la nivel central întreaga activitate electorală, indiferent de anul în care se organizează alegerile, pentru organizarea în concret a fiecărui scrutin în România se constituie organisme electorale temporare, care funcționează numai pe durata respectivului proces electoral și care își încetează existența la finalul acestuia. În considerarea acestui aspect birourile electorale se compun, de regulă, din reprezentanți ai competitorilor electorali care participă
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă“. ... 14. Or, Legea nr. 33/2007 a suferit modificări cel mai adesea cu puțin timp înainte de scrutinuri europarlamentare, unele schimbări vizând chiar compunerea birourilor electorale. Astfel, în varianta sa inițială Legea nr. 33/2007 nu reglementa compunerea birourilor electorale. Cu toate acestea, începând cu scrutinul europarlamentar din 2007, legea referitoare la alegerile europarlamentare a fost modificată, de regulă
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
nr. 33/2007 a suferit modificări cel mai adesea cu puțin timp înainte de scrutinuri europarlamentare, unele schimbări vizând chiar compunerea birourilor electorale. Astfel, în varianta sa inițială Legea nr. 33/2007 nu reglementa compunerea birourilor electorale. Cu toate acestea, începând cu scrutinul europarlamentar din 2007, legea referitoare la alegerile europarlamentare a fost modificată, de regulă prin ordonanțe de urgență ale Guvernului și cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor, după cum urmează: – 2007 (alegeri europarlamentare): prin Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
cu referendumuri consultative, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind însă consemnată pe liste electorale distincte pentru diferitele tipuri de scrutin; ... – 2024 (alegeri europarlamentare concomitent cu alegeri locale): prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
compun și birourile electorale ale secțiilor de votare. Se observă că tocmai criteriul esențial, al participării competitorilor la alegeri, a devenit pur rezidual în alcătuirea birourilor electorale. ... ... 15. Modificarea succesivă și intempestivă (cu puțin timp înainte de data stabilită pentru scrutinul europarlamentar) a legislației electorale, de regulă prin acte temporare (de delegare legislativă) care au vizat situații particulare (de regulă, comasarea alegerilor europarlamentare cu alte tipuri de scrutinuri) și care nu au fost codificate în actul normativ de bază (Legea nr.
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
15. Modificarea succesivă și intempestivă (cu puțin timp înainte de data stabilită pentru scrutinul europarlamentar) a legislației electorale, de regulă prin acte temporare (de delegare legislativă) care au vizat situații particulare (de regulă, comasarea alegerilor europarlamentare cu alte tipuri de scrutinuri) și care nu au fost codificate în actul normativ de bază (Legea nr. 33/2007), generează impredictibilitate și contravine exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, așa cum au fost acestea deduse de Curtea Constituțională din art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
un an înaintea alegerilor are un impact semnificativ asupra predictibilității cadrului normativ: „Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează frecvența modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului. ... 64. În practică, totuși, trebuie garantată nu atât stabilitatea principiilor fundamentale (este puțin probabilă contestarea lor în mod serios), cât stabilitatea unor reguli anume ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
cât stabilitatea unor reguli anume ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent - corect sau incorect - considerate a fi factori decisivi la determinarea rezultatelor scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseși tentativele de manipulare. ... 65. Ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite -, ci modificarea lor frecventă sau
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
sau incorect - considerate a fi factori decisivi la determinarea rezultatelor scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseși tentativele de manipulare. ... 65. Ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic. ... 66. Una din
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
ar fi de a stipula în Constituție că, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem rămâne aplicabil viitoarelor alegeri - cel puțin, dacă acestea vor avea loc în anul care vine - și că sistemul nou nu va fi aplicat numai la scrutinurile ulterioare. ... ... 19. Or, simpla enumerare a modificărilor aduse Legii nr. 33/2007 arată că aceasta nu a beneficiat de stabilitate și a fost modificată cu mai puțin de 1 an înaintea fiecărui scrutin europarlamentar, deseori chiar în privința comisiilor electorale (în
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
sistemul nou nu va fi aplicat numai la scrutinurile ulterioare. ... ... 19. Or, simpla enumerare a modificărilor aduse Legii nr. 33/2007 arată că aceasta nu a beneficiat de stabilitate și a fost modificată cu mai puțin de 1 an înaintea fiecărui scrutin europarlamentar, deseori chiar în privința comisiilor electorale (în România, birouri electorale) cu privire la care Codul bunelor practici în materie electorală solicită stabilitate sporită. Prin urmare, această instabilitate legislativă încalcă și Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
Audiovizualului se va întruni de urgență și va analiza situația creată cu maximă celeritate. Articolul 15 Prevederile prezentei decizii se vor aplica în mod corespunzător și pentru campania electorală ce se va desfășura pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Articolul 16 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 17 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta decizie. Președintele Consiliului Național al Audiovizualului, Maria Monica Gubernat București, 19 septembrie
DECIZIE nr. 587 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288760]
-
Președintele României din data de 24 noiembrie 2024, care va fi întocmit de Biroul Electoral Central, prevăzut în anexa nr. 3 . (2) Se aprobă modelul procesului-verbal privind rezultatul alegerilor pentru Președintele României în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin din data de 8 decembrie 2024, care va fi întocmit de Biroul Electoral Central, prevăzut în anexa nr. 4 . Articolul 4 Institutul Național de Statistică asigură personalizarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării cu mențiuni privind data fiecărui tur de
HOTĂRÂRE nr. 26 din 13 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288336]
-
din data de 8 decembrie 2024, care va fi întocmit de Biroul Electoral Central, prevăzut în anexa nr. 4 . Articolul 4 Institutul Național de Statistică asigură personalizarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării cu mențiuni privind data fiecărui tur de scrutin, iar la rubrica „Numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare CANDIDAT“, cu numele și prenumele candidaților, precum și cu numărul de rânduri corespunzător numărului de candidați aferent fiecărui tur de scrutin. Articolul 5 Anexele nr. 1A-1D , 2A-2C , 3 și 4
HOTĂRÂRE nr. 26 din 13 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288336]
-
rezultatelor votării cu mențiuni privind data fiecărui tur de scrutin, iar la rubrica „Numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare CANDIDAT“, cu numele și prenumele candidaților, precum și cu numărul de rânduri corespunzător numărului de candidați aferent fiecărui tur de scrutin. Articolul 5 Anexele nr. 1A-1D , 2A-2C , 3 și 4 *) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. *) Anexele nr. 1A-1D, 2A-2C, 3 și 4 sunt reproduse în facsimil. Articolul 6 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele
HOTĂRÂRE nr. 26 din 13 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288336]
-
vor fi declarate nule. (10) Sunt declarați aleși membri ai colegiului de conducere procurorii care obțin cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. (11) Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleși toți membrii colegiului de conducere. (12) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute, un număr de procurori mai mare cu cel puțin unu față de numărul locurilor
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
obțin cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. (11) Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleși toți membrii colegiului de conducere. (12) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute, un număr de procurori mai mare cu cel puțin unu față de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispozițiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător la
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute, un număr de procurori mai mare cu cel puțin unu față de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispozițiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin. (13) Pentru numărarea voturilor și stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din 3 procurori aleși de adunarea generală a procurorilor dintre cei care nu și-au depus candidaturile. (14) Secretariatul tehnic privind desfășurarea Adunării generale a procurorilor
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
listele de candidați, cu referire la alegerile parlamentare. Această regulă a funcționat însă timp de aproximativ 4 ani (legislatura 2004-2008), până la intrarea în vigoare a Legii nr. 35/2008, care nu a mai menținut-o, întrucât legiuitorul a renunțat la scrutinul pe listă în favoarea celui uninominal până în anul 2015, când, prin Legea nr. 208/2015, în prezent în vigoare, legiuitorul a revenit la sistemul scrutinului pe listă și a reinstituit inclusiv regula reprezentativității ambelor sexe pe listele electorale. În schimb
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
a Legii nr. 35/2008, care nu a mai menținut-o, întrucât legiuitorul a renunțat la scrutinul pe listă în favoarea celui uninominal până în anul 2015, când, prin Legea nr. 208/2015, în prezent în vigoare, legiuitorul a revenit la sistemul scrutinului pe listă și a reinstituit inclusiv regula reprezentativității ambelor sexe pe listele electorale. În schimb, în ceea ce privește alegerile locale, această regulă a fost aplicabilă neîntrerupt de la introducerea sa în anul 2008 (prin Legea nr. 35/2008) în corpul
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
a constatat că fără măsuri statale obligatorii, ferme și eficiente, aceasta rămâne doar un scop declarat la nivel teoretic, dar neatins în mod efectiv. O serie de documente juridice internaționale au stabilit agende de lucru și au indicat modalități specifice scrutinurilor electorale pe listă prin care reprezentativitatea femeilor să fie atinsă în mod real, cum ar fi cotele de reprezentativitate sau așa-numitul sistem de tip „fermoar“ (alternanța bărbat-femeie în ordinea candidaților de pe listă). ... 28. La nivelul Consiliului Europei pot
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
nr. 408 din 10 iunie 2015, care stabilește că prin activitatea, programele electorale și scopurile pe care și le propun partidele politice trebuie să stimuleze participarea cât mai multor cetățeni, de ambele genuri, în viața politică, în general, inclusiv la scrutinuri, din postura de candidați, pentru a avea o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților atât în partidele politice, cât și în organele politice alese. ... 60. Curtea reține că norma juridică criticată a avut ca punct de plecare constatarea împrejurării că
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
PLUS, propunând până la data rămânerii definitive a candidaturilor o listă de 4 candidați pentru funcția de consilier local, primii trei candidați fiind de gen masculin, iar ultimul candidat, pe un loc neeligibil, o persoană de genul feminin. În urma scrutinului din 27 septembrie 2020, lista candidaților propuși de autorul excepției a înregistrat un număr de 117 voturi valabil exprimate din totalul de 4.542 de voturi valabil exprimate, nefiindu-i atribuit niciun mandat de consilier local (a se vedea https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final). Din
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]