4,809 matches
-
polonice, clești pentru zahăr și alte obiecte analoage de uz casnic (pentru bucătărie și sufragerie) fabricate din metal. Excepții: Fabricarea cutițelor pentru mașini se include în clasa 2862 (Fabricarea uneltelor de mână). 2862 Fabricarea uneltelor de mână Scule manuale (inclusiv scule manuale folosite în agricultură și silvicultura), pile, ferăstraie de mână, clești, foarfeci de tăiat metal, chei pentru piulițe, lămpi de lipit și dispozitive de strângere. Piese de schimb pentru scule manuale și strunguri, filiere, stanțe de întins și stanțe de
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de mână). 2862 Fabricarea uneltelor de mână Scule manuale (inclusiv scule manuale folosite în agricultură și silvicultura), pile, ferăstraie de mână, clești, foarfeci de tăiat metal, chei pentru piulițe, lămpi de lipit și dispozitive de strângere. Piese de schimb pentru scule manuale și strunguri, filiere, stanțe de întins și stanțe de presare, garnituri de foraj, cuțite pentru mașini; plăci, bare, duze, capsule și piese asemănătoare ale instrumentelor fabricate din carburi de metal arse și din ceramente. Excepții: Fabricarea uneltelor de mână
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
P+4 față de șirul de palate congenere, lumile politice rivale, deopotrivă anacronice, rîul Tur, calea ferată reluată, km 38 de la Satu Mare, calcule de precizie pe coame, jur-împrejurul inimii netede a depresiunii, bancheta din spate neted din capac de ladă, ține scule ori piese de schimb dedesubt, baia de mulțime în papamobilul incognito, rîul Talna, orizontul faptă de culmi și se tratează în sepia, Orașu Nou comună rurală, Ocolul silvic Livada foioase termofile, crengile de salcîm unde scapă lumină, blazare, turațiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sistemul educațional este parte constitutivă din "aparatul ideologic statal" (Althusser, 1971), jucând un rol decisiv în conservarea ordinii sociale prin transmiterea pachetului aprobat oficial de orientări valorice. Educația obligatorie a fost unul din cele mai eficiente instrumente din "trusa de scule" utilizată pentru construcția statului-națiune. Învățământul public fiind un produs al sistemului centralizat de educație obligatorie, statul național rămâne încă dependent de educația de masă pentru asigurarea loialității cetățenilor față de idealurile proslăvite de ideea de națiune: unitate, vechime, continuitate etc. Pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire a trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o deosebită importanță deoarece "afectează serios interpretările noastre ulterioare" (Southgate, 2001, p. 122). Totuși, toate aceste caveat-uri metodologice nu i-a împiedicat pe aventurierii în realitatea consumată a trecutului să folosească periodizarea ca un instrument standard din trusa lor de scule intelectuale. Multitudinea de modalități de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în zona urbană, mai ales în municipiul Iași, iar în rest era subdezvoltare. De aceea a fost încurajată dezvoltarea Pașcaniului, de pildă, care avea doar atelierul CFR, și au ridicat Fabrica de Zahăr, Fabrica de Perdele, Integrata de In, Traductoarele, Sculele. Chiar dacă în timpul lui Iliescu nu s-a terminat punerea în practică a acestui proiect numit "model optim de dezvoltare", în politica județului s-a mers cu unele măsuri, pentru că au rămas colaboratorii lui Iliescu și au luat mai departe decizii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cui pe cui se scoate", sătenii o luau de la capăt în fiecare zi. Deodată, prin satul Ghireni a izbucnit o știre alarmantă. Săriți, se rupe digul de la Balta Lată! Și au sărit țăranii care mai de care să-și găsească sculele de pescuit, voloace, crîsnice și alte asemenea. Se făceau echipe pentru pescuit și se aștepta cu înfrigurare ruperea digului. Ploaia aceasta cernea mărunt de atîtea zile și transformase digul în noroi. Chiar și așa, afurisitul ținea și scăpa doar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai harnice în același timp. În casa "boanghinei'', cum o porecleau românii, totul era aranjat de așa manieră încît să poată fi la îndemînă în caz de nevoie. Româncele pierdeau peste 60% din timp căutînd tot felul de unelte, de scule pentru o anu mită treabă, uneori banală. De aici și eficacitatea nemțoaicei. În plus, în pauzele necesare unei munci, se apuca rapid și făcea altceva, mai de scurtă durată. Mina a făcut 18 copii, dar nu au trăit toți. Femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cam scump somnul de la Prut În memoria fratelui meu Victor Sufla un vîntișor rece ca gheața care se strecura perfid spre pielea omului. Ca să provoace suferință maximă celor care urmăreau cu ochii holbați dacă mișcă sau nu mișcă plutitorul de la scula de pescuit, vîntișorul ăsta lovea acolo unde erai cel mai sensibil, adică la zestrea bărbătească. Pe malul Prutului, în apropiere de satul Manoleasa-Prut, erau trei pescari dotați cu scule ultimul răcnet. Cred că peștii aflase cumva cu o zi înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
urmăreau cu ochii holbați dacă mișcă sau nu mișcă plutitorul de la scula de pescuit, vîntișorul ăsta lovea acolo unde erai cel mai sensibil, adică la zestrea bărbătească. Pe malul Prutului, în apropiere de satul Manoleasa-Prut, erau trei pescari dotați cu scule ultimul răcnet. Cred că peștii aflase cumva cu o zi înainte și din acest motiv Prutul părea pustiu. Nu departe de cei trei fioroși pescari se afla o Dacie 1310, ultimul model, ajunsă lîngă apă, naiba știe cum, dincolo de fîșia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă-ti de animal! Ce cauți pe o proprietate privată, porcule? Doctorul nu înțelege și deschide geamul ca să se dumirească. Mă dobitocule, tu-ți.... Vecinul agită bîta. Din curte o fetiță aleargă ca să aducă un topor... Răgete, țipete, agitări de scule primitive. Doctorul, imperturbabil, întoarce mașina și ajunge în dreptul meu. Ăsta-i de-al meu, spune vesel luîndu-și bun rămas. Asta am vrut să știu. Este periculos? În anumite situații, da. Și cum știu dacă.... Flerul, dragul meu, flerul. Mașina pleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în domeniul său, bun prieten, mă asigură cu optimism: Nu cred că este nimic, totuși pentru liniștea dumneavoastră vom face și un examen radiologic. Sora primește instrucțiuni despre ce și cum și eu o urmez docil. Mă presează cu niște scule date naibii ca la presa de ulei, mă chinuiește și mă bombardează cu raze ɛ, ɞ, ɤ și cred că și δ. Gurița, cam pungită nițel, mă avertizează că acolo este o hibă mare, dincolo este una mică, dar rea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce separă pe cele două feluri de oameni cu stare. Șmecherul îmbogățit după '89 este un om care face abuz de grătar și de manele. Dacă grătarul nu supără pe nimeni, cu manelele este cu totul altceva. Parvenitul își cumpără scule pentru spart timpanele pe o rază de 2-3 km. Acesta dorește să se remarce în tot cartierul și folosește la maximum aparatura pe care o are. Manelele pe care le răspîndește în jur îți intră în creier, îți fac geamurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
afla secrete ascunse, ștanțate genetic și uneori dezagreabile. Un medic ginecolog celebru, din Iași, avea de la Partid un "Liber" la pescuit, la orice oră, în orice iaz și indiferent de sezon. Omul era și un mare specialist în pescuială, cu scule adunate din lumea largă. Era dotat și cu o lăcomie greu de întîlnit. De trei patru ori pe săptămînă venea la iazul domnului Huianu și captura cîte 40-50 kg de pește. Ce făcea cu atîta pește nimeni n-a reușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
accident, dar nu le-am zis nimic, ca să nu-i sperii. Drumul a fost plăcut, visul s-a spulberat și am recăpătat buna dispoziție. Soarele răsărea majestuos, pe lac era și un bătrîn pensionar, domnul Costică Nechifor. Acesta adusese și sculele de pescuit pentru toți, cel mai mare ac nu depășea un centimetru. Am zis aleluia la balaur și mi-am pregătit ochelarii ca să vad peștele pe care îl vom momi cu rîma tăiată în șapte. Berea însă era rece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
foarte agitat. Mă uit mai bine. Nu-i șobolan este o... nevăstuică. Ce blăniță, ce botuț! Vine și soția. Jivina mîrîie și se repede pufnind la mușcat. Nu-i nevăstuică, îmi spune specialista, este o... mangustă. Mergem în casă după scule, ca să deschidem capcana. Întîrziem cam o oră și cînd venim... mangusta plecase. Cu dinții a ros o gaură, exact cît trebuia, în plasa de sîrmă. Bravo! Admirabilă ești, bre! Mă bucur de colocatarii mei, care de care mai curajos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
geamuri de sticlă. Doar niște jaluzele puteau regla intensitatea curentului care adia uneori și răcorea mica încăpere. În baracă era un pat rabatabil care, atunci cînd era ridicat, avea o serie de polițe și sertare cu fel de fel de scule roase de vreme și de folosire îndelungată. Un mic strunguleț nu deranja cu nimic armonia lucrurilor din locuința care purta un nume foarte pompos pe cartea de vizită: Reședința sculptorului Diaz-Quintanal Fernandez de Luz. În locuință, ca și în curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
împinge pe Veronica trîntind-o jos și o rupe la fugă, lăsînd totul baltă. Femeia se ridică și își descarcă furia: Bruta, mi-a stricat descoperirea... Abia după două zile a îndrăznit să revină reparatorul la locuința Mioarei. Señora... trusa de scule... Poftim în casă, spune oarecum veselă Mioara. Dar... (face semn la cap), nu-i aici? Zulueta Zulueta obosește repede. Ochii mari, cu un alb imaculat te sfredelesc parcă în adîncul sufletului. Povestește încet și se străduiește să pronunțe corect cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a aflat, a muncit de a crescut copii, cărându-i de multe ori în covățică pe spinare, acoperindu-i cu o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea notițele date de profesor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în bucătăria proprie: cu glas mare, cu hohote de râs ascuțite, cu tachină rii de budoar. Prin orașe s-a răspândit obiceiul ca, din când în când, în piața centrală, o orchestră „de fițe“ să-și instaleze pagode întregi de scule muzicale, cu ajutorul cărora tero rizează sonor, ore de-a rândul, tot ce mișcă pe o rază de câțiva kilometri. S-a dovedit că șoarecii, de la anumite cote de decibeli în sus, fac ulcer, se nevrozează sau mor. Omul pare să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
orbilor) care a reușit, în zece minute, să-și transforme publicul într-o adunătură de handicapați harnici, dispuși să execute toate manevrele de laborator la care îi invita. În sfârșit, printre înzestrările obligatorii ale unei conferințe deștepte se numără câteva scule și manipulațiuni sofisticate, în frunte cu procedurile tip „powerpoint“, care transformă totul într-un „show“ polimorf. Primești un print cu punctajul amănunțit al conferinței, același punctaj ți se proiectează și pe un ecran de lângă catedră, în timp ce vorbitorul ți-l citește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Și-i era cârmaci un rege care nu-și afla pereche, Drept în gânduri și în fapte, blând viteaz și cumpătat, CARP i se spunea pe nume și era așa bogat, Cât veliții, vistierii, socotind și socotind Multele comori și scule, și de aur și de argint, Ajungeau cu pleoape grele și cu bărbile albind, Însă lunga socotire niciodată isprăvind... Dar averea cea mai mare,fala și nădejdea sa, Cea cu care craiul încă cel mai tare se mândrea, Îi erau
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mai bune, în care a fost mândru să apară în lume, de cele mai multe ori cele în care cu mulți ani se îmbrăcase în calitate de mire, e așezat în copârșeu, prohoditorii avînd grijă săi pună la îndemână sub așternut unele obiecte și scule de primă necesitate pe care le-a folosit cât a fost în viață, pe care să le a le aibă cu el, ca de exemplu, foarfecă, brici, pieptene. Odată pus frumos în sicriu, i se încrucișează mâinile pe piept și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]