1,762 matches
-
care se manifestă. În altă ordine de idei, în multe din situațiile în care se manifestă forța dinamică, avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului muscular, mișcarea realizându-se, la acest moment, și cu aportul forței de inerție. * Forța absolută Forța sportivului se poate evidenția în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
oboseală; * tip II c - rapide, au capacitate glicolitică dar și oxidativă, fiind intermediare între tipul I și II. Așadar, fibrele de tip II (albe, numite și fast twitch) îndeosebi tipul II b prezintă o mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază (enzima care catalizează scindarea ATP). Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ereditar pentru performanța de viteză, aspect deosebit de important în selecția sportivă, în ramurile sportive care solicită primordial această calitate motrică. * Tipul de fibre musculare angrenate în contracție Așa cum menționam anterior (la calitatea motrică forța), fibrele albe prezintă o viteză de scurtare ridicată, datorită structurii lor, fiind mai groase și având un echipament enzimatic pentru eliberarea rapidă a energiei mult mai activ (Guyton, 1996, p. 582). Practic, cu cât un mușchi va avea un în compoziția sa mai multe fibre albe, cu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Lungimea segmentelor implicate în efort Lungimea segmentelor unui individ contribuie diferit la manifestarea formelor vitezei. Astfel, subiecții cu membrele mai scurte au posibilitatea manifestării unor indici mai ridicați de viteză de execuție și viteză de repetiție, datorită diminuării timpului de scurtare a mușchiului. Altfel stau lucrurile în ceea ce privește viteza de deplasare: spre exemplu, membrele inferioare mai lungi vor determina la atletul de sprint creșterea lungimii pasului de alergare și, implicit a vitezei de angrenare și de deplasare (Dragnea și Bota, 1999, p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de reflexe, care la excitantul declanșator vor determina efectuarea automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor reflexe în cauză fără perceperea lor de către individ. Automatizarea unei deprinderi are beneficii importante în ceea ce privește: scurtarea timpului de reacție complex, eliberarea scoarței pentru activități adaptative (Cârstea, 1993, p. 53), posibilitatea apariției unor procese paralele în scoarța cerebrală, consumul energetic (mai redus), precizia. În unele cazuri poate să apară fenomenul de dezautomatizare, ca urmare a unei inhibiții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tensiunii interne și apoi păstrarea constantă a acesteia tot timpul contracției, iar fibrele musculare se scurtează fie deplasând segmentele corporale, fie efectuând lucru mecanic deplasând o greutate. efort izometric (static), care presupune doar creșterea tensiunii interne a fibrelor musculare fără scurtarea mușchiului și deci fără efectuarea de lucru mecanic. efort izokinetic (în care tensiune internă este mare în toate fibrele musculare, pe toată dura contracției) 4. În funcție de organul, aparatul și sistemul antrenat în efort, se evidențiază: efort de tip neuromuscular, în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ce-i caracterizează extensibilitatea, cât și revenirea la dimensiunea inițială după încetarea forței de întindere. în stare de repaus sau nestimulat, mușchiul se află în mod normal sub o tensiune ușoară determinată de proprietatea de tonicitate, urmată de o ușoară scurtare după secționarea tendoanelor sale. Lungimea mușchiului relaxat suficient, cu o tensiune de repaus nulă, reprezintă lungimea de echilibru, iar cea la care se dezvoltă tensiunea de contracție maximă fiind lungimea de repaus. La o întindere a mușchiului scheletic de trei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe secundă. K. Erdman, 1984, analizând rezultatele a evidențiat faptul că există o corelație „între faza de sprijin și viteza maximă”. Obținerea vitezei maxime depinde de: „reducea la minim a fazei de sprijin”. Luarea contactului cu solul pe pingea favorizează scurtarea perioadei de sprijin și drept urmare creșterea vitezei de deplasare, după cum luarea contactului cu solul pe călcâi ar avea drept efect mărirea perioadei de sprijin, prelungind astfel timpul de contact și reducând viteza (n.a.). Perioada de sprijin, ca fază a alergării
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
La „pocnetul de pistol” corpul se extinde din poziția de triplă flexie, piciorul din blocul din spate pendulează spre înainte și efectuează primul pas de plecare din start. Cum esența startului este rapiditatea reacției la pocnetul pistolului de start, respectiv scurtarea timpului de latență de la declanșarea semnalului sonor până la declanșarea mișcării, reacția la start este problema centrală a startului de jos. Aceasta depinde și de cunoașterea instruire adecvată, a și asigurarea, prin o caracteristicilor sale fundamentale biomecanice și tehnice. Poziția
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
decât în prima alergare. După altă pauză se parcurge din nou aceeași distanță, dar cu un pas mai lung de alergare și se înregistrează timpul și numărul de pași. Această operație se repetă de mai multe ori, având la bază scurtarea sau lungirea pașilor de alergare, ceea ce presupune creșterea frecvenței sau scăderea frecvenței de alergare. Se analizează timpii în funcție de numărul și lungimea pașilor și se constată care este raportul cel mai potrivit între lungimea și frecvența pașilor în funcție de cel mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și scurtarea fazei de contact. Pașii în alergarea sărită sunt mai lungi decât în alergarea normală cu 25 %. Săriturile se execută punând accent pe impulsul de înaintare, pe depărtarea rapidă a coapselor, atinsă prin extensia puternică a piciorului din spate și pe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
folosesc pentru corectarea unor elemente de desen, precum ștergeri parțiale, prelungiri etc. - Trim, permite ștergerea unor elemente sau a unor porțiuni din elementele profilului. - Trim corner, se utilizează pentru reunirea a doua elemente și îndepărtarea porțiunilor redundanțe, prin prelungirea sau scurtarea lor, pana la punctul de intersecție. - Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin prelungirea unuia, până la intersecția cu celălalt, cel de-al doilea rămânând nemodificat. Comenzile OFFSET, se utilizează pentru obținerea unui contur situat la o anumită distanță
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
un anume director Ghe. Ravaș : Vă rugăm să efectuați corectura copiilor filmului „Legenda negrului Charlie” conform piloților expediați, extrași pe baza indicațiilor date de tov. Dir. Ghe. Ravaș : - secvența de amor și cea a bătăii care urma, de la începutul filmului ; - scurtarea secvenței omorîrii patronului alb ; - scurtarea bătăii din salonul unde au fost serviți cu bău tură și bătaia cu albul ; - scurtarea bătăii de la fermă ; - dialogul dintre proprietarul fermei și erou, despre soția mulatră ; - bătaia cu cuțitul de la fermă ; - secvența bătăii finale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Vă rugăm să efectuați corectura copiilor filmului „Legenda negrului Charlie” conform piloților expediați, extrași pe baza indicațiilor date de tov. Dir. Ghe. Ravaș : - secvența de amor și cea a bătăii care urma, de la începutul filmului ; - scurtarea secvenței omorîrii patronului alb ; - scurtarea bătăii din salonul unde au fost serviți cu bău tură și bătaia cu albul ; - scurtarea bătăii de la fermă ; - dialogul dintre proprietarul fermei și erou, despre soția mulatră ; - bătaia cu cuțitul de la fermă ; - secvența bătăii finale dintre negri, fermieri și bandiți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
baza indicațiilor date de tov. Dir. Ghe. Ravaș : - secvența de amor și cea a bătăii care urma, de la începutul filmului ; - scurtarea secvenței omorîrii patronului alb ; - scurtarea bătăii din salonul unde au fost serviți cu bău tură și bătaia cu albul ; - scurtarea bătăii de la fermă ; - dialogul dintre proprietarul fermei și erou, despre soția mulatră ; - bătaia cu cuțitul de la fermă ; - secvența bătăii finale dintre negri, fermieri și bandiți ; - replica referitoare la triburile negre din Israel [27 august 1973]. Aceste vivisecții practicate pe peliculă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de 60/min și de 0,1 s la frecvență de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării mai puțin pronunțate a diastolei, în condițiile în care și sistola se scurtează (ca urmare a scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]