3,089 matches
-
el și nu-l slăbea o clipă, trezind suferința în el, mai aprigă, când sentimente nedeslușite îi apăsau sufletul. - Mi-ar prinde bine să pot plânge... să pot plânge măcar un pic. Parcă mi-a băut cineva lacrimile... Sau au secat ca apa din fântână în timp de secetă. De-aș putea plânge, fie și cu un singur ochi. Oare, cine mi-a băut lacrimile.?! ” - Bine că nu plângi!... îi șopti gândul. De lacrimi ai toată viața nevoie!”. - Simt cum capul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și din frumusețea rochiei roz, în ton cu chipul său diafan. Voia să fie demnă pentru o astfel de ceremonie; s-a abținut să mai plângă, deși, chiar dacă mai voia, nici lacrimi nu mai avea, izvorul de unde se adăpau, secase. Stătea la căpătâiul lui și doar îl mângâia cu privirea și cu mâinile, uneori, pentru a-i mai atinge fruntea și de a mai sta de vorba cu el, în gând. Simțea că sufletul lui este undeva, alături de al ei
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
acest sistem a fost mai rar utilizat, poate doar în cazul solului umed, când pereții locuințelor aveau nevoie de mai multă stabilitate. Locuințele aveau în dotare câte o vatră simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de timp. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 214, 229 (fig. 16/12), 243 (fig. 30/10); Teodor 1997c, p. 45. 11. Bârlad, județul Vaslui a) La Baraj (Valea Seacă): pe malul Râului Bârlad, la nord-vest de oraș, în apropierea barajului de apă, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile X-XI. Cercetare V. Palade, 1958. Materialul este în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit vase fragmentare lucrate la roată, decorate cu linii orizontale și vălurite incizate, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 250; Teodor 1997c, p. 162. 127. Valea Seacă (oraș Bârlad), județul Vaslui a) Barajul de apă: în marginea vestică a orașului Bârlad, în satul menționat, cu prilejul cercetării unei așezări de tip Sântana de Mureș s-a descoperit o locuință de formă rectangulară, de 2m lungime x 2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putut fi plicticos și manierist, dar aveam să-mi dau seama curând că era complet sărit de pe fix. iar asta avea să mă cucerească definitiv. Eu și Jean-Claude eram făcuți unul pentru altul. El era romantic și Încrezător, eu eram seacă și mă Îndoiam de toate. El aduna totul În palmă, mie Îmi scăpa totul printre degete. Eu complicam - el descâlcea. El știa să conducă mașina, să meargă cu ski-jet-ul, să sară cu parașuta și să conducă motoneige-ul inventat de un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
putut fi plicticos și manierist, dar aveam să-mi dau seama curând că era complet sărit de pe fix. Iar asta avea să mă cucerească definitiv. Eu și Jean-Claude eram făcuți unul pentru altul. El era romantic și încrezător, eu eram seacă și mă îndoiam de toate. El aduna totul în palmă, mie îmi scăpa totul printre degete. Eu complicam - el descâlcea. El știa să conducă mașina, să meargă cu ski-jet-ul, să sară cu parașuta și să conducă motoneige-ul inventat de un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot pârâul, observă moșierul, nu vine maredecît când plouă mult și se umflă apele. - Atunci, de unde scoate apă la grădinărie? - Din puț! răspunse Pascalopol, amuzat de spiritul făcutde natura însăși. Otilia îl strânse de braț. Șesul uriaș, acoperit cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Mă ironizezi! - Ah, nu! vorbesc de fetele comune, dacă ai urmări să aisatisfacțiile mărunte. Sunt și fete sublime. Dar fetele admiră pe oamenii ca tine și merg după oameni ca Stănică. - Mi-e indiferent. Nu voi iubi niciodată o fată seacă. Te iubesc pe tine, care ești frivolă numai în aparență, dar în fond ești inteligentă și profundă. - Sunt și eu ca toate fetele! Altă dată, Otilia chemă pe Felix lângă ea și-l supuse unui interogatoriu îmblînzit cu îmbrățișări: - Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Bucureștiului. Sugativele internaționale. Alcooliștii emeriți, ce și-ar fi băut și sângele. Iar, după propriile spuse, "ar fi infectat și penicilina", repezindu-și de aici incursiunile disperate asupra camerelor de gardă ale Spitalului Municipal, în încercarea lor disperată de a seca orice urmă de alcool până și din flaconașele de dezinfectante. Mai de grabă lăsîndu-se împușcați, decât stăviliți din procurarea rațiilor halucinogene. - Psît, măi Bruță! Bă, fulgere! Pișălăule! Bă hoarcă, bre!... Ia, bunghește-te tu colo' șa! Lângă mine, curios să observe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ți le-ai tăia... și că nici noi nu ni le-am ciopârți, de durere, scândurile alea, pe care ni le montase de-a curmezișul... D-aia a întins Omoroaica peste rafturi și cîte-o pojghiță de carne, care să te sece la ficați, numai să fi încercat să-ți storci vreun coș de pe ea. Așa că ne-am lăsat scândurelele pe piept în plata lui Dumnezeu. Ne-am culcat fiecare pe bucățica lui de trotuar. Prin domicilii nici pomeneală să ne mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prin pietrăriile altor tărîmuri). Cotea pe dinapoia altarului bisericuței Răzvan, mânând, de la coadă, flotilele de gâște, peste zona străzilor Stelea Spătaru, Decebal, Armenească, Paleologu și bulevardul Hristo Botev. Secționând Podul Târgului de Afară (Calea Moșilor). Tăind de-a curmezișul Cișmeaua Seacă, până la numărul 18 (niște alea de zăplazuri ursuze pe care cucuvăia doar bălăria, și pe întinsul cărora vrăjitoarele își învățau să vorbească, cu glasuri joase și înfundate, târnurile de șerpi). Se scurgea dintr-un capăt al altuia al ulicioarei Radului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
argint, spunea rugăciunile pe dinafară, aștepta răspunsurile dascălilor ascunși în umbra stranelor și arunca lanțul cădelniței spre mulțime. Fierul suna limpede ca niște clopote mici, totul era numai un fum parfumat. O voce de bărbat cânta alături, se auzea tușea seacă a lui Grigore, și ginerele văzu verigile și cununiile în față, pe o pernă de catifea roșie. Se închinară bătând semnul rar, cuprinși de evlavie. Pe urmă simțiră amândoi, și femeia și mirele ei, cercurile de fier pe frunțile încinse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rătăcire. Ce s-a mărit în tine, de nu mai încapi în ființă? Veșnicia-i prea mică pentru un suflet nebun și vast, dezacordat, prin infinit, de fire. Ce să mai răzbată în el dintr-o lume amuțită? Un gând seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă: umbrește aștrii, dar nu poate lumina alt gând; - o aureolă de nemîngîiere. Dintr-un minus de vitalitate rezultă luciditatea, ca orice lipsă de iluzie. A-ți da seama nu merge în direcția vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Neisprăvirea în suferință a lucrurilor atinge calitatea veșniciei. Când n-ai fost niciodată pe aceeași treaptă cu viața: când mai mult, năpădindu-i marginile, când mai puțin, tîrîndu-te sub ea. Asemenea acelor râuri care n-au albie: căci inundă sau seacă. Ancorat în plus sau în minus, ești predestinat nefericirii, ca orice ființă smulsă din linia viețuirii. A fi e o stavilă pentru infinitul inimii. Este atât de misterios fenomenul prin care un om crește peste el însuși! Trezindu-se, nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
treacă un examen de principii. De aceea, antipodul lui nu este artistul, ci omul teoretic. Cultura modernă este bolnavă de teorie. Necesitatea de a găsi o formulă abstractă pentru orice situație, de a justifica în gând toate fărâmăturile realului, a secat energia creatoare și a răpid omului un simț rodnic al problemelor. Excesul teoretic presupune totdeauna o sleire a respirației, a avântului irațional de creație. Alexandrinismul a lansat tipul comun al omului teoretic. Eclectism și teorie vidă sânt același lucru. Omul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sufletul adânc al mărei c-o noapte rece și tăcută, până atuncea Lumea lui Dumnezeu va fi nenorocită. Cei mai nalți și mai veninoși nori sunt monarhii. Cei după ei, asemenea de veninoși, sunt diplomații. Trăsnetele lor cu care ruină, seacă, ucid popoară întregi sunt rezbelele. Sfărâmați monarhii! Nimiciți servii lor cei mai linși, diplomații; desfințați rezbelul și nu chemați certele popoarălor decât înaintea Tribunalului popoarălor și atunci Cosmopolitismul cel mai fericit va încălzi pământul cu razele sale de pace și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lunei aureau două mici lăcrimioare pătrunse din ochii lui închiși. - Plîngi? zisei încet și mișcat și eu, căci sufletul meu era plin de lacrimi. - Iubit de-un asemenea înger, fără să-l poți iubi, șopti el încet, cu o voce seacă și amară. - Ce ai? zic eu. - Ce am? răspunse Toma. O! dacă - ai cunoaște tu cât de puțin sufletul meu acesta, te-ai înfiora - nu știi, nu-ți poți imagina cât e de pustiu, cât e de deșert în el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Înțelegi tu ce va să zică de-a nu putea iubi? A trece pin lume singur, mărginit în pași, în ochi, să te zvârcolești în strâmtoarea sufletului tău celui rece, să cauți a-l {EminescuOpVII 184} aprofunda și să vezi că e secat și că apele sale se pierd în nisipul secăciunei soțiale, se ard de căldura unei soțietăți de oameni ce trăiesc numai din ura unuia cătră celălalt. A nu iubi nu-i nimica - a nu putea iubi e grozav. Toma Nour
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păru a-l recunoaște. - - Nu ești tu cumva Levy Canaan? esclamă ea. Halila! departe de mine. Ea-și smulse mâna -[ n]dărăt, pe care bătrânul o apăsase pe mâna lui. - Sunt Levy Canaan! zise bătrânul sughițând. Păgânii au lăsat să sece izvorul de apă. Eu am adus un urcior plin și am venit la Hagar a mea în turn. - Vai, Ștefane, zise ea încet, te-ai făcut urât acum. Ai lipsit multă vreme de la mine și de la copilul meu, ți -ai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
după Luca 14,28 Consultantul În afaceri Fritz Dressler spune că este ușor să prezici viitorul. Mai greu este să-ți dai seama de ceea ce se Întâmplă acum! Așa cum spune o zicătoare, e greu să-ți amintești că trebuia să seci mlaștina atunci când ești până-n gât printre crocodili. În ciuda numeroaselor presiuni ale prezentului, alocarea timpului pentru a face planuri de viitor este o parte esențială a Îndatoririlor unui manager. Dacă nu vă faceți planuri, vă pândește eșecul După câte se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Obsesia rădăcinilor atestă radicalitatea Ortodoxiei. Fără ancorarea dialogului cu lumea în sânul marii tradiții dogmatice a Bisericii, fără restaurarea demnității alegoriei în lectura Scripturilor sfinte și, mai ales, fără experiența liturgică a tainei bunătății și iubirii lui Dumnezeu, izvoarele teologiei seacă ori se înfundă. Inteligența profetică cu care Andrew Louth interpretează „semnele vremii” este lipsită de crispare. Autorul scrie și gândește altfel decât un scholar mânat de simple curiozități sau vanități livrești: o tușă existențială marchează fiecare cuvânt sau frază. Sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să le ofere sprijin celor care îl solicită. Este încă devreme să mă pronunț, dar starea actuală a lucrurilor promite mult. Este mult mai ușor să găsești o utilizare mai bună a resurselor existente decât să scoți resurse din piatră seacă. Cum îmi place mie să spun, am găsit o idee profitabilă. Eforturile de a înlătura blestemul resurselor constituie un bun exemplu a ceea ce pot realiza fundațiile private care lucrează cu ONG-uri. După cum am menționat la începutul acestei secțiuni, societatea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
avea exact textul întrebării (eventual al preambulului întrebării) și al variantelor de răspuns, nu putem interpreta un rezultat, ca de exemplu procentul persoanelor care se pronunță pentru retragerea trupelor românești de pe teatre de luptă din străinătate. Una este ca întrebarea seacă „Sunteți de acord sau nu cu retragerea trupelor românești din Irak?”, cu două variante de răspuns, „da” și „nu”, să fie precedată de un text de genul: „Unele personalități și partide politice de la noi, îngrijorate de soarta tinerilor trimiși să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]