2,506 matches
-
care poate crede că are inițiativa, este în același timp și elementul ei pasiv, se lasă sedus și purtat în surpriza actului de seducție. Femeia simte această vrajă, dacă există, și se lasă sedusă cu adevărat, inconștient atrasă în câmpul seducției abia atunci când simte că și bărbatul nu mai e stăpân pe „mijloacele“ seducției și pe virilitatea lui acuzată, frontală, ci devine flexibil, purtat de intensa nesiguranță care se degajă în timpul seducției, ca un fel de energie subtilă, invizibilă și de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pasiv, se lasă sedus și purtat în surpriza actului de seducție. Femeia simte această vrajă, dacă există, și se lasă sedusă cu adevărat, inconștient atrasă în câmpul seducției abia atunci când simte că și bărbatul nu mai e stăpân pe „mijloacele“ seducției și pe virilitatea lui acuzată, frontală, ci devine flexibil, purtat de intensa nesiguranță care se degajă în timpul seducției, ca un fel de energie subtilă, invizibilă și de natură aproape aromatică, care începe să circule formând o atmosferă magică, de desprindere
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
se lasă sedusă cu adevărat, inconștient atrasă în câmpul seducției abia atunci când simte că și bărbatul nu mai e stăpân pe „mijloacele“ seducției și pe virilitatea lui acuzată, frontală, ci devine flexibil, purtat de intensa nesiguranță care se degajă în timpul seducției, ca un fel de energie subtilă, invizibilă și de natură aproape aromatică, care începe să circule formând o atmosferă magică, de desprindere și ușoară plutire a senzațiilor. Cât despre ideea seducătorului brut, primitiv și punându-și în joc doar succesul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
senzațiilor. Cât despre ideea seducătorului brut, primitiv și punându-și în joc doar succesul virilității pe care contează dinainte, fără să încerce o apropiere lentă, ondulată și ambiguă față de femeia parteneră, acest tip barbar de seducător nu știe ce e seducția. El este cuceritorul, bărbatul în sens strict, atletic, redus la proeminența musculară a sexului. Și de acesta se apropie numai femei de proastă calitate, care nu știu să guste în iubire plăcerea ei superioară. Helenismul, în sensul inaugurat de Droysen
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de celălalt. Și, în felul acesta, dragostea apare ca un soi de moment revelat, în care condiția individuală se află depășită, ridicată în sus, fluidificată spre o zonă generică superioară. Bărbatul care dorește femeia o dorește dincolo de capacitatea lui de seducție; el știe că n-o poate seduce și că femeia respectivă scapă astfel de puterea de influență pe care bărbatul o exercită în mod natural asupra femeii. De altfel, lucrurile se petrec la fel și pentru femeie, care, și ea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
îl doresc prin simplul fapt că dorința are în ea însăși o eficacitate pe plan subiectiv. Pentru că dorința dorește constant mai mult decât poate poseda. Ea funcționează ca ceva real pentru cel ce o imaginează, deși în plan real, obiectiv, seducția nu se produce numai ca urmare a dorinței. Dorința, care știe că nu are putere reală de seducție, se satisface în plan imaginar cu „gândul“ că, dacă poate dori ceva, o posesie (al cărei obiect este femeia, luată ca exemplu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
dorește constant mai mult decât poate poseda. Ea funcționează ca ceva real pentru cel ce o imaginează, deși în plan real, obiectiv, seducția nu se produce numai ca urmare a dorinței. Dorința, care știe că nu are putere reală de seducție, se satisface în plan imaginar cu „gândul“ că, dacă poate dori ceva, o posesie (al cărei obiect este femeia, luată ca exemplu tip), ea conține în ea însăși o anumită capacitate de realizare. Cel ce dorește în mod avid o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
la efectuarea unei judecăți); jocurile și întrecerile devin discipline sportive, cu reguli precise de desfășurare; transmiterea de cunoștințe devine școală cu program și previziune pedagogică, adică instituție organică cu gesturi și atitudini; chiar dragostea devine ritual: schimb de priviri, întâlniri, seducție și atracție, fiecare cu expresii bine definite, nevoia de repetiție a acestor acte, consolidarea lor sub formă de familie... Domeniul însă unde versul lui Homer devine mult mai hotărâtor este cel al teatrului. Actorul este în permanență pus în situația
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
care resimte prezența cuiva nu ca pe o realitate fizică, ci ca expresie a ceva frumos, îmbietor, care, să zicem, ne ațâță simțurile, dar care nu se oprește la ele, ci conduce în interior, la o formă de fascinație și seducție pe care n-o putem defini în funcție de proprietăți materiale neutre, ca massă, greutate, format sau culoare, ci ca pe un ansamblu de aparențe, pe care le numim frumoase și atrăgătoare după un principiu care nu este material. Puterea dragostei își
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
spune ? Vrei, calule, ovăz ? — Ei, madam Delcă, eu, cu mintea mea de femeie matură, înțeleg altfel lucrurile, când mă gândesc azi la ele... De pildă, de ce nu o impresiona pe Muti nenea Sandu, care, oriunde apărea, își exercita puterea de seducție. Clark Gable, cam în genul lui a fost Alexandru Geblescu... Toate femeile simțeau în fața lui o adevărată fascinație, ca pentru un mascul de rasă ! — Eee-te, scârț ! îmi plăcea și mie de Clark Gable, și-mi plăcea și de Jean Marais
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a actorilor lasă loc unui joc de oglinzi în care simetria se multiplică, refractată în percepții, vise, monologuri interioare ale unor personaje cu viziuni divergente sau aflate în conflict deschis unele cu altele, începând prin conflictul dintre femei și bărbați. Seducție, dispreț, căutare a iubirii, milă, resentiment sau ambiție dansează în acest cadril al după-amiezii senine când războiul nu a început încă pentru ca să calce în picioare destinul celor mai slabi și să pună în lumină răul, dar uneori și binele din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și conștiința acelei răspunderi mai largi. Viața publică este plină de capcanele pe care ți le întinde eticul pur; este în ea pericolul de a cădea în beția "gestului frumos", a gesticulației etice, așa cum în orice femeie frumoasă există o seducție care îți stârnește o falsă nevoie de dragoste. În altă lume, Andrei ar fi sfârșit poate în seducția vieții publice, s-ar fi lăsat confiscat de gloria parlamentarului, de pildă. Pentru că și articolul lui, dacă e să îl judec - și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pur; este în ea pericolul de a cădea în beția "gestului frumos", a gesticulației etice, așa cum în orice femeie frumoasă există o seducție care îți stârnește o falsă nevoie de dragoste. În altă lume, Andrei ar fi sfârșit poate în seducția vieții publice, s-ar fi lăsat confiscat de gloria parlamentarului, de pildă. Pentru că și articolul lui, dacă e să îl judec - și sânt tentat ca mâine să-l reluăm paragraf cu paragraf spre a-i vedea consistența -, deci și articolul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
agitația zilnică, mobilurile care ne mână nu sânt puse în discuție; ele trebuie lăsate în inerția subînțelesului, în simpla dinamică imanentă a producerii lor. În mod normal sănătatea mentală a omenirii ține de transă, de capacitatea de a participa la seducție și miraj. Ești sănătos câtă vreme ești prins în "dansul amăgirii muritoare" vegheată de marea regină a Lumii, Maya. Cel care părăsește dansul acesta iese din cursa vieții și devine "nebun"; pentru că privirea distantă, care atrage după ea clarviziunea, strică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este oferta compensativă, aportul orgolios al Friedgardei la relația viitoare a celor doi. "Manipularea fizică", pe care Friedgard i-o va reproșa mai târziu lui Cioran, este inaugurată și perpetuată de Friedgard însăși: la fiecare întîlnire există o latură a seducției fizice foarte bine pusă la punct, iar eroina are grijă să ne vorbească mereu despre frumusețea ei, despre felul în care își compune aparițiile, despre admirația pe care o stârnește în jur. Nici o mirare că Cioran va răspunde acestui scenariu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
foarte bine pusă la punct, iar eroina are grijă să ne vorbească mereu despre frumusețea ei, despre felul în care își compune aparițiile, despre admirația pe care o stârnește în jur. Nici o mirare că Cioran va răspunde acestui scenariu al seducției și va deveni din prima clipă victima lui. Căci din prima clipă, sub noianul de vorbe în care cei doi se îngroapă, Cioran descoperă în el o irepresibilă atracție fizică (sinnlich, "senzorial" e cuvântul care revine mereu), iar scrisoarea care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ideală, visătoare și melancolică; în cel de al doilea, ea cădea din ideal în multiplicitatea particularului; în cel de al treilea stadiu, ca sinteză a primelor două, dorința își întrupează idealul, își găsește obiectul absolut în multiplicitatea particularului și devine seducție, "încarnare a cărnii sau carne însuflețită de spiritul care-i e propriu". Kierkegaard face din Don Juan un personaj al Evului Mediu, în măsura în care Evul Mediu are nevoie să reprezinte "meditația asupra discordiei dintre carne și spirit pe care o introduce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aveau o rutină leneșă și confortabilă în care comandau de acasă și în care nu ieșeau la restaurant decât dacă se săturau de pizza și de curri. Mesele în oraș nu aveau decât un scop pur nutrițional, nicidecum legat de seducție - apelau la alte metode pentru a se atrage unul pe celălalt în pat. Când Phelim avea chef, spunea: „Bestie cu două spinări, e cineva interesat?“, iar când Ashling încerca să îl instige, comanda: „Răvășește-mă!“. Și oare cum va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Întorcea la el acasă. CÎnd voi scrie Povești de alcov, aventura noastră Îmi va inspira un capitol care riscă să fie destul de reușit: nu m-am culcat niciodată cu Jennifer, ceea ce n-a Împiedicat-o să exercite asupra mea o seducție pe care trebuie s-o numesc totuși erotică. În camera mică pe care o ocupa la Neuilly, această minunată fată Înaltă și subțire ca o statuie etruscă Îmi cerea s-o dezbrac - nici ea nu stătea inactivă -, dar Începea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ani pot conduce la distrugerea vieții tânărului. Cu alte cuvinte, chiar dacă un copil ar avea parte de cele mai bune condiții de școlarizare, sociale și economice, dacă nu Îl va avea pe Dumnezeu ca pavăză în fața unei adevărate culturi a seducției la care suntem cu toții martori, toate eforturile depuse de părinți și de societate pot deveni inutile. (Material prezentat în cadrul Micului Dejun cu Rugăciune, desfășurat în perioada 7-9 decembrie 2011, București, cu tema Statul și Biserica) Femeia - parlamentar Nu sunt o
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ego vestit, ea are la bază o identitate reală de preocupări pentru problema trecerii timpului. Dacă Fântâna Blanduziei ar putea avea drept subtitlu „bătrânețea unui poet”, Ovidiu tratează despre moartea unui artist ca ispășire pentru farmecul și puterea sa de seducție. Ultima piesă a lui Alecsandri - începută în 1884, când a murit la Paris Iancu, fratele dramaturgului, și apărută în forma revizuită în 1890, cu câteva săptămâni înainte de moartea autorului însuși - vizează în integralitatea ei tema extincției poetului, nu doar în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
piept cu enigma naturii, Daniel. Femeia: Babel și Labirint. Dacă o lași să se mai gîndească, ești pierdut. Adu-ți aminte: inima fierbinte și mintea rece. Codul seducătorului. Fermín se pregătea să-mi detalieze particularitățile și aspectele tehnice ale artei seducției, cînd sună clopoțelul de la ușă și l-am văzut intrînd pe prietenul meu Tomás Aguilar. Un fier roșu Îmi străbătu inima. Providența mi-o refuza pe Bea, Însă mi-l trimitea pe fratele ei. Funest herald, mă gîndii În sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care totul a fost. Plăcerea de-a te depărta de fire din învălmășeala lăuntrică, de-a sări ființa în mândria unei vâltori nemăsurate... Cine nu se leagănă în întinderea golurilor cu nădejdea unei răzbunări, cine nu gustă în vid o seducție de plinătate viitoare - acela nu se știe măcina pozitiv, nu-și știe cheltui cu folos excesul de zădărnicie al vitalității. Psihologii, care se aplică asupra altora, fiindcă ei înșiși n-au destul suflet, derivă înclinația spre ireal numai din deficiențele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
târăște neantul printre muritori și n-ar pricepe cum în vidul lumii mari surâzi vieții. Căci el n-a cunoscut anumite culmi ale nefericirii; a trăit și a murit consolat. Ca orice om străin de ispita fatală a vieții, de seducția de neant a ființării și de Nirvana întăritoare a fiecărei clipe. Când toate gândurile s-au înecat în sânge, din filozof te pomenești un avocat al inimii. Privind infinitatea calmă a cerului senin: oare cum de există răul? - Și a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ele, simți cum orice ai face nu mai poate avea nici o semnificație. Căci după ce ai atins limitele vieții, după ce ai trăit cu exasperare tot ceea ce oferă acele margini periculoase, gestul zilnic și aspirația obișnuită își pierd orice farmec și orice seducție. Dacă totuși trăiești, aceasta se datorează capacității de obiectivare prin care te eliberezi, prin scris, de acea încordare infinită. Creația este o salvare temporară din ghearele morții. Simt cum trebuie să plesnesc din cauza a tot ce-mi oferă viața și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]