5,139 matches
-
masaj, magie, spiritism etc. Iată, de ce nu numai datorită efectului placebo o incantație sau o rugăciune poate suplini uneori rolul unui antalgic sau a unei manopere medicale complexe. Terapiile alopatice pun accentul cu precădere pe componenta materială și (info)energetică (senzorială) a complexului BEMP și mai puțin pe componenta pulstonică (extrasenzorială), deoarece se vizează (cenestopatie) cu precădere refacerea/optimizarea resurselor și structurilor viabile ale organismului, fără a lua în considerare pierderile energetice și doar în subsidiar (implicit) pe cele informaționale - subtile
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
în comunitățile online. Al doilea nivel, al modelului, se referă la cognițiile actorului social în legătură cu scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele cu care acesta caută să ajungă în consonanță. Al treilea nivel, al cadrului cogniției ecologice, este constituit din mijloacele senzoriale pe care actorul le are pentru a interpreta mediul și a interacționa cu acesta. Mediul în care se plasează acest cadru este constituit din alți actori sociali, artefacte care iau forma textului sau a graficii și structuri sub forma aplicațiilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în astfel de comunități, pe măsură ce participanții își descriu problemele, cer și oferă sfaturi, informații sau încurajări. Aceasta nu înseamnă că participarea la comunitățile virtuale este cu totul similară celei din timp și spațiu reale, specifică întâlnirilor față în față. Experiența senzorială de a-i întâlni pe ceilalți este limitată în spațiul virtual, deoarece aici oamenii comunică în cea mai mare măsură prin limbaj scris și nu pot vedea reacțiile nonverbale ale celorlalți, reacții care oferă un feedback și reglează comunicarea. În
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
punct CAPITOLUL II NORMATIVITATEA ACTIVITĂȚII DIDACTICE INTRODUCERE PREDARE 1. Delimitări conceptuale 2. Caracterizarea principiilor didactice 2.1. Principiul integrării teoriei cu practica 2.2. Principiul respectării particularităților de vârstă 2.3. Principiul sistematizării și continuității 2.4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract (principiul intuiției) 2.5. Principiul participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare 2.6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
anterioare pentru realizarea unei optime decodificări semantice și constituie, la rândul lor, „cunoștințe ancoră” pentru achizițiile ulterioare) - modalități concrete de realizare: - proiectarea curriculară anuală; - proiectarea curriculară semestrială; - proiectarea pe unități de învățare; - proiectarea fiecărei lecții 2.4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract (principiul intuiției) - definiție: exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete, asigurându-se unitatea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
principiul intuiției) - definiție: exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete, asigurându-se unitatea dintre imagine și abstracție, dintre cunoașterea senzorială și cunoașterea logică în procesul de învățământ; - demersuri: - inductiv, prin simțuri (de la concret la abstract); - deductiv, prin intelect (de la abstract la concret) - modalități concrete de realizare (prin raportare la cele două funcții stabilite de Nicola, I., 2000, p. 349): - prin
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
precizate conceptele-cheie corespunzătoare acestora. Asociați fiecare concept-cheie din coloana B principiului didactic corespunzător din coloana A. Principiile didactice Concepte-cheie 1. Principiul integrării teoriei cu practica 2. Principiul respectării particularităților de vârstă 3. Principiul sistematizării și continuității 4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract 5. Principiul participării active și conștiente a elevului 6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor a) articularea logică a conținuturilor; b) elevul ca subiect al propriului proces de devenire; c) accesibilitate; d) controlul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
aplicabilitate: - metode generale: expunerea, prelegerea, conversația; - metode particulare sau speciale: exercițiul moral, exemplul moral, aprobarea, convorbirea morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de explorare personală a realității; e. după funcția didactică
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
disciplinei Pedagogie II. Exemplu: învățarea conștientă și activă - principiu didactic Concepte-cheie Categoria Prelegerea Învățământul profesional și tehnic Funcția de selecționare și clasificare Lectura explicativă Reglarea și autoreglarea acțiunii didactice Probele practice Hărțile de contur Efectul Pygmalion Modelul curricular Corelația dintre senzorial și rațional Decizia Planul Dalton Funcția de diagnosticare Cum voi face? Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală Funcția instrumentală Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
a balenei care îl circumscrie încă de la început etc. 2.3. Imaginea artistică Imaginea artistică este o reprezentare subiectivă produsă de imaginația creatoare, este forma concretă a unei idei artistice, având un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sugera stări sufletești fluide sau dizarmoniile existenței. - Cultivarea imaginilor vagi, în care culorile sunt difuze, estompate printro tehnică a clarobscurului (precum în pictura impresioniștilor Degas, Monet, Renoir, Cezanne, Delauney, Gustave Moreau etc.). - Surprinderea complexității lumii prin percepție sinestezică, prin corespondențe senzoriale în care Parfum, culoare, sunet sengână șiși răspund (Ch. Baudelaire). Imaginea sinestezică de tipul „audiției colorate“ este avută în vedere și de Macedonki care definea poezia viitorului ca „muzică și imagine“. - Noutatea limbajelor poetice se întemeiază pe tehnica sugestiei care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre lumina spiritului omenesc, ci mai ales despre limitele condiției sale de ființă biologică, despre căderile și înălțările omului, ființă imperfectă, vinovată. Stihurile fără an situează întrun prezent perpetuu, general valabil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres al societății omenești. Mai mult chiar, umanitatea nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică“). Antiteza exprimată și prin opoziția singular/plural (a mea/a altora) evidențiază, de asemenea, unicitatea artistului care urmează o cale distinctă de a celorlalți (calea mea). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
patru versuri dezvoltă motivul călătoriei inițiatice care îi revelează artistului întruchipări concrete ale miracolelor vieții și ale misterului morții. Acestea sunt sugerate prin enu merarea celor patru simboluri poetice, metonimii pentru treptele cunoașterii lu ci ferice (flori - simbol al cunoașterii senzoriale; ochi - cunoaștere contemplativă; buze - cunoaștere prin Logos și prin Eros; morminte - cunoaștere absolută, prin Thanatos) și pentru toate regnurile ce alcătuiesc lumea fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu doar să ocrotească misterele existențiale, ci să le amplifice prin ne nțelesuri și mai mari. Mi se pare evident faptul că eul poetic sporește a lumii taină prin metafora revelatorie, prin simboluri poetice și ambiguitate, prin sugestii intelectuale și senzoriale. Prin urmare, creația devine o poetică a cunoașterii totale, iar actul creator, o formă de comuniune - mitică, magică - cu întregul univers. ÎNCHEIERE Prin această primă artă poetică, Lucian Blaga pledează pentru o poezie de cunoaștere, definitorie pentru curentul modernist, dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
constrângere, deoarece, omul fiind ființă personală, poate primi sau respinge voința lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa se referă mai mult la latura fizică a păcatului, astfel că mintea omului, în loc să înduhovnicească trupul, a intrat în curentul vieții animale și senzoriale, supunându-se condiției materiale. Doctrina antropologică a Părinților răsăriteni din secolul al IV-lea relevă o potrivire cu învățătura Sfântului Ioan Cassian în această problemă. Studiindu-i opera, vedem că el a cunoscut foarte bine doctrinele privitoare la om, ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
obiectiv", care este definit de Eliot drept "o serie de obiecte, o situație, o înșiruire de evenimente care trebuie să alcătuiască formula acelei emoții anume (subl. aut.); așa încât, atunci când sunt date faptele externe care trebuie să se finalizeze în experiența senzorială, emoția să fie imediat evocată." Cu alte cuvinte, "corelativul obiectiv" presupune o substituire care are ca scop o anumită impersonalizare în măsura în care emoția nu este exprimată direct -, dar și o clarificare, o aprofundare în măsura în care inefabilul sentimentelor capătă concretețe. Echivalarea obiectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ce proprietăți nu posedă obiectele, stările de lucruri atomare, numele și propozițiile elementare, adică acele entități despre care nu se poate spune nimic. În timp ce la Russell analiza logică își are punctul terminus în entități care pot fi identificate, în datele senzoriale, în Tractatus lucrurile stau altfel.43 Cartea nu ar oferi indicații pentru a răspunde la întrebarea frontală „Ce sunt obiectele?“, spre deosebire de însemnările din care a fost ea compilată. Aceste însemnări lasă deschisă posibilitatea ca obiectele să fie „puncte de masă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucrurile stau altfel.43 Cartea nu ar oferi indicații pentru a răspunde la întrebarea frontală „Ce sunt obiectele?“, spre deosebire de însemnările din care a fost ea compilată. Aceste însemnări lasă deschisă posibilitatea ca obiectele să fie „puncte de masă“ sau „date senzoriale“.44 Pears respinge interpretarea antirealistă a ontologiei Tractatus-ului, punctul de vedere că obiectele nu ar fi lucruri „ce pot fi specificate în mod independent, că numele despre care se spune că stau pentru obiecte TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 145
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
D. Pears, The False Prison, vol. I, p. 28. 42 Ibidem, p. 29. 43 Ibidem, pp. 66-68. Nu va fi prezentată și discutată aici interpretarea lui Jaakko Hintikka, On Wittgenstein, Wadsworth, 2000, pp. 14-17, potrivit căreia obiectele Tractatus-ului sunt „date senzoriale“, adică ceea ce este accesibil cunoașterii nemijlocite. Cred că aproape tot ceea ce se spune în Tractatus despre obiecte este incompatibil cu o asemenea presupunere. 44 Ibidem, pp. 89 și urm. 45 Vezi ibidem, pp. 111-112. 46 Nu se poate repeta îndeajuns
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propozițiilor care descriu realitatea. „Limbaj înseamnă întregul propoziției. S-ar putea spune: propoziția este acel lucru asupra căruia pot fi aplicate funcțiile de adevăr.“68 Multe analize sunt consacrate unor distincții conceptuale cum sunt cele dintre enunțuri care descriu date senzoriale și propoziții care descriu stări reale, dintre enunțurile limbajului „fenomenologic“ și ale limbajului comun, dintre propoziții cu sens și nonsensuri, modalităților de a stabili sensul unei propoziții care descrie realitatea. Sensul unei propoziții este dat de modul cum se decide
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod diferit. Astfel, Jaakko Hintikka apreciază că schimbările cele mai profunde, care au loc în anii ’30, privesc emergența ideii că limbajul este o activitate condusă de reguli și respingerea punctului de vedere că limbajul fenomenologic - limbajul care descrie date senzoriale - este limbajul primar. (Vezi J. Hintikka, On Wittgenstein, Wadsworth, Belmont, 2000, îndeosebi pp. 27-29.) 62 Iată o prezentare a modului cum va resimți cititorul, la prima vedere, această schimbare: „Ăîn loc de concepte și idei generale, el va întâlni aproape
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]