3,823 matches
-
genezei clivajelor politice și a sistemelor de partide. În definitiv, pentru Rokkan, paradigma clivajelor reprezintă un moment, o fază, în construcția unui model mult mai vast și mai ambițios: harta sa conceptuală a Europei de Vest, neputând să facem o separație artificială între una și între cealaltă. Marele politolog norvegian încerca astfel să repereze parametrii unui model care viza configurarea raporturilor centru/periferie care se subsumează emergenței statului și națiunilor în Europa Occidentală. Cele trei variabile de bază ale modelului sunt
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
impune cercetătorului în cazul acesta privește condițiile care animă codul genetic al acestor partide care oscilează între inovație, dorința de a relua legătura cu tradiția de dinainte de război sau cu continuarea față de vechiul regim. Nu există astfel nicio vizibilitate a separațiilor temporale rigide, ci frontiere suple și permeabile în mod selectiv, care nu se înscriu nici în logica abordării comparative directe a lui Rokkan și Lipset, nici în logica analizei unei perspective axate exclusiv pe dinamica întreținută cu vechiul regim. Altfel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al separării laice, al cărui instrument este reprezentarea. Reprezentarea presupune o separație între reprezentant (relativ, mereu variabil) și reprezentat (absolut, intangibil, nenumit). Ca urmare, putem înțelege că reprezentarea politică și mașinistă constituie un bloc: unitățile discrete, analitice, dar adunate într-un lanț reprezentativ în teoria informației, fac trimitere la cetățeni, atomi indivizibili
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
simplu, cunoașterea, egalitatea (?), fericirea, munca-loisir pentru toți, prin mașina slujitoare-stăpînă: acestea sînt cuvintele dominante ale discursului inaugural al responsabilului suprem al proiectului japonez al celei de a cincea generații de calculatoare 148. Totalitar, de asemenea, pentru că pune în cauză toate separațiile și contraponderile regimurilor noastre republicane. De ce să le păstrăm dacă adevărul este mediatic? Un sondaj nu e preferabil unei decizii a Consiliului constituțional? Voință uimitoare de putere, ascunsă într-o publicitate mercantilă și care, în excesul său, ar fi puțin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a face cu o suprapunere a diferitelor tipuri de concentrare. Astfel, printre cele 25 de orașe care adăpostesc cele mai importante instituții internaționale figurează 20 de centre financiare și 17 centre majore de congrese internaționale 19. Există totuși o anumită separație a funcțiunilor. Orașele nu joacă un rol important în toate domeniile. Birourile organizațiilor internaționale evocate au trebuit să fie repartizate între mai multe capitale, pentru a satisface anumite ambiții naționale. S-a dovedit astfel că e imposibil să eviți dispersarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Articolul 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
interesând deopotrivă obiectul comentat și comentatorul. Grație unei fascinații pitagoreice a numărului, opera eminesciană va fi descifrată prin parcurgerea a 9 cercuri dialectice, în replică la cele 9 cercuri dantești. Primul cerc pune în relație opera cu personalitatea poetului; refuzând separația eu empiric vs. eu creator și optând pentru perspectivele logicii dinamice a lui St. Lupasco, criticul explică prezența contradicțiilor între diverse sectoare ale operei sau între operă și personalitate ca argumente în favoarea ideii de "operă totală", produs al unui "artist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de izbeliște România, care devine pradă sigură, pierzând cele trei județe din sudul Moldovei: Ismail, Cahul și Bolgrad. Alteori, Theodor Codreanu se înflăcărează în a susține meritele lui Eminescu, revenind la ideile din cărțile precedente vizând "sacrificarea" (dublă) a poetului-gazetar. Separația potrivit căreia Eminescu a mers pe calea adevărului, iar Maiorescu pe aleea "raționalismului lucrativ" e corectă, dar nu mi se pare suficient nuanțată. Când susține că "gânditorul politic Eminescu este net superior omului politic Maiorescu [...]" (p. 90), Th. Codreanu pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
României, în vederea promulgării legii. Articolul 94 Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printr-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmînd să înceapă, în cel mult 3
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 781 Ei pot cere, în orice caz și în contra oricărui creditor, separația patrimoniului defunctului de acela al eredelui. (Cod civil 782 și urm., 1743).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 784 Creditorii eredelui nu pot cere separația patrimoniilor în contra creditorilor succesiunii. (Cod civil 781).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1307 Vânzarea nu se poate face între soți decât pentru cauză de lichidare, si anume: 1. cand, în caz de separație de patrimonii, unul dintre soți da celuilalt, drept plata unei datorii, o avere a sa; 2. cand bărbatul cedează femeii, chiar neseparata, din averea să, pentru o cauză legitimă, precum pentru un imobil ce era dator să-i cumpere cu
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1743 Creditorii și legatarii, care cer separația patrimoniului defunctului, conserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiunii în fața creditorilor erezilor sau reprezentanților defunctului, prin inscripția acestui privilegiu, în termen de ��ase luni de la data deschiderii succesiunii. Înaintea expirării acestui termen, nici o ipotecă stabilită de către erezii sau reprezentanții defunctului asupra
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
prin convenții. Articolul 1878 Prescripția nu curge pe cât timp ține căsătoria, în contra femeii măritate, în privința imobilelor dotale care n-au fost declarate alienabile prin contractul de căsătorie, decat, dacă va fi început a curge mai înainte de căsătorie, sau din momentul separației patrimoniilor, conform articolelor 1256 - 1270, oricare ar fi epoca în care a început posesiunea. ----------- A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1877). Articolul 1879 (Abrogat prin Legea din 20 aprilie 1932 pentru ridicarea incapacității civile a femeii măritate). Articolul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Magistraturii, exercitandu-se astfel monopolul guvernării asupra justiției și controlul justiției de către guvern; ... g) art. 79^1, care permite detașarea judecătorilor inamovibili la Ministerul Justiției, la Institutul Național al Magistraturii sau chiar la alte autorități publice, este neconstituțional, deoarece încalcă separația puterilor, competențele, statutul constituțional al judecătorilor. Se apreciază, de asemenea, că textul este neconstituțional, pentru aceleași motive, și în ceea ce privește posibilitatea detașării procurorilor. Printr-o altă sesizare, înregistrată la aceeași dată, formulată de un grup de 71 de deputati - dintre care
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
neconstituțional, deoarece modifică, în esență, natura Consiliului Superior al Magistraturii, acesta devenind dependent în principala să atribuție, în sensul că poate refuza recomandarea ministrului, dar fără această recomandare nu poate propune numiri. Acest gen de dependență constituie o încălcare a separației puterilor în stat, o ingerință asupra autorității judecătorești, ce excede controlului reciproc, firesc, între puteri. În orice caz, lărgirea atribuțiilor ministrului justiției cu privire la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii s-ar putea face numai prin modificarea Constituției. ... Critică se referă și
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
justiției ca serviciu public ....". În consecință, buna funcționare a instanțelor și a parchetelor presupune, pe lângă o bună informare a ministrului justiției, și intervenția acestuia pentru asigurarea calității activității. Relația creată, consecință a recomandărilor statornicite de art. 73, nu afectează principiul separației puterilor în stat, ci îi dă consistentă pentru că obligă cele două autorități publice să conlucreze, înlăturând orice manifestare de abuz din partea uneia dintre ele. Și de această data ne găsim în fața unor opțiuni organizatorice, care nu afectează constituționalitatea dispozițiilor legale
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
1, se arată că, prin noua să redactare, textul stabilește componentele autorității judecătorești, reproducând dispozițiile constituționale și, în același timp, marchează locul distinct al instanțelor judecătorești, singurele care înfăptuiesc justiția și, prin această, exercita puterea judecătorească. Deși în Constituția României separația puterilor în stat nu este consacrată expressis verbis, ea este recunoscută prin funcțiile distincte pe care le prevede pentru autoritățile publice, pe care le reglementează în cuprinsul sau legea fundamentală. Pe de altă parte, art. 80 alin. (2) din Constituție
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
altă parte, art. 80 alin. (2) din Constituție consacră sintagma "puterile statului", iar în al doilea rând face o distincție netă între "autoritățile publice", ca instituții, și "puterile statului", ca funcții ale acestuia. Or, este cunoscut că teoria clasică a separației puterilor în stat pornește nu de la ideea de separație a instituțiilor, ci de la ideea că funcțiile statului - legislativă, executivă și judecătorească - sunt distincte și înfăptuite de organe independente. Prima idee este doar consecință celei de-a doua. În acest sens
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
sintagma "puterile statului", iar în al doilea rând face o distincție netă între "autoritățile publice", ca instituții, și "puterile statului", ca funcții ale acestuia. Or, este cunoscut că teoria clasică a separației puterilor în stat pornește nu de la ideea de separație a instituțiilor, ci de la ideea că funcțiile statului - legislativă, executivă și judecătorească - sunt distincte și înfăptuite de organe independente. Prima idee este doar consecință celei de-a doua. În acest sens trebuie înțeleasă și distincția pe care prevederile art. 1
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Public face parte din puterea judecătorească, ar însemna a admite, contrar prevederilor Constituției, că puterea judecătorească sau o parte a ei s-ar afla sub autoritatea ministrului justiției, deci a puterii executive, ceea ce ar fi de natură să nege principiul separației puterilor în stat, care, după cum s-a mai arătat, este consacrat și de Constituția României. În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, reținând că, chiar dacă Constituția nu consacră în terminis
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în stat, care, după cum s-a mai arătat, este consacrat și de Constituția României. În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, reținând că, chiar dacă Constituția nu consacră în terminis principiul separației puterilor, cerințele lui de fond, astfel cum sunt concepute în prezent, se regăsesc în legea fundamentală. Faptul că atât judecătorii, cât și procurorii au calitatea de magistrați, potrivit Constituției, nu are nici o relevanță, de vreme ce rolul și statutul lor - în afara unor
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
acestea ar trebui să fie exclusiv de resortul Consiliului Superior al Magistraturii, fără nici un amestec din partea executivului, ar însemna să se nege necesitatea colaborării între autoritățile statului, a echilibrului care trebuie să existe între acestea, ceea ce contravine concepției moderne despre separația puterilor. În cazul în care ministrul justiției, prin recomandările sau propunerile făcute ori prin refuzul de a investi Consiliul Superior al Magistraturii cu propuneri ori recomandări, ar bloca activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și ar perturbă astfel activitatea autorităților judecătorești
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în beneficiul îmbogățirii experienței juridice și al lărgirii orizontului de cunoaștere. Este evident că, în condițiile detașării, magistrații desfășoară o altă activitate decât aceea de judecător sau de procuror, astfel încât nu se poate susține că se încalcă în vreun fel separația puterilor. Faptul că reglementarea adoptată de lege diferă de regimul obișnuit al detașării prevăzut de Codul muncii, care nu se aplică magistraților, nu are relevanță în planul controlului de neconstituționalitate. ... Întrucât cele trei sesizări privesc neconstituționalitatea aceleiași legi, s-a
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
valabilitatea și în prezent, neintervenind nici un element care să conducă la reconsiderarea lor, astfel încât soluția din art. 1, care face distincție între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească, nu este în contradicție cu Constituția. Chiar dacă ea nu consacră în terminis principiul separației puterilor în stat, cerințele lui de fond, astfel cum sunt concepute în prezent, se regăsesc în legea fundamentală și trebuie respectate de către toate autoritățile. Pe de altă parte, art. 80 alin. (2) din Constituție se referă la "puterile statului", astfel încât
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]