3,287 matches
-
ceea ce nu poate să existe: și asta nu există. Deci există o distrugere amicală și o răutate nebăgată în seamă. EA: Iar un atentat metafizic fără cadavru, nu-i așa? EL: Poveștile mele au toate aceeași origine, grajdul poporului și serbarea porcilor. EA: Trebuie să te poți distanța de dumneata, chiar dacă ajungi la o pierdere care nu te amuză. Serbarea, grajdul, ciuma porcilor, toate sunt porunci ale unei zeități, care recrutează fără milă și râde ca un tâmpit, când cei mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
seamă. EA: Iar un atentat metafizic fără cadavru, nu-i așa? EL: Poveștile mele au toate aceeași origine, grajdul poporului și serbarea porcilor. EA: Trebuie să te poți distanța de dumneata, chiar dacă ajungi la o pierdere care nu te amuză. Serbarea, grajdul, ciuma porcilor, toate sunt porunci ale unei zeități, care recrutează fără milă și râde ca un tâmpit, când cei mai tineri îi mănâncă excrementele. O explozie și apoi întuneric Scena a șaptea Un depozit de fiare vechi, dar unul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
p. 16. 517 G. Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 146. 518 Ibidem. 519 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 321. 140 lirice, cu extazurile, viziunile și legendele și cu entuziasmul ei, îi urmează lumea epică sau narativă, cu aventurile, serbările, descrierile, plăcerile și răutățile ei. Viața contemplativă devine activă; lumea cealaltă dispare din literatură; omul nu mai trăiește în spirit, în afara lumii, ci se cufundă în ea, simte viața și o gustă. Cerescul și divinul sunt alungate din conștiință: în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Iulia, la 1 Decembrie 1918, a fost primită cu mare entuziasm de românii acestor locuri, evenimentul fiind sărbătorit în frunte cu primarul Gheorghe Diaconescu, preotul Ion Zaharia și învățătorul Bichescu. Dimineața au mers la biserică, iar după- amiaza au organizat serbări, hore și baluri. În primul război mondial, care izbucnise în anul 1914, după doi ani de neutralitate, în luna august a anului 1916, conducerea țării a hotărât intrarea României în război, alături de puterile Antantei. După ofensiva de peste Carpați, armata
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tinerii, care fiind mai inimoși, au fost până prin anii 70 coriști și dansatori, recitatori și actori și au investit mult suflet în activități artistice care să placă părinților și consătenilor de toate vârstele. Faptul că întotdeauna sala era neîncăpătoare la serbările lor, dovedește câtă priză aveau activitățile căminului cultural la un public dornic să iasă din întunericul spiritual. La Tarnița, din punct de vedere al activităților culturale de masă, perioada 1959-1980 sa caracterizat printr-un entuziasm care, pentru cel ce a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
p. 16. 517 G. Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 146. 518 Ibidem. 519 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 321. 140 lirice, cu extazurile, viziunile și legendele și cu entuziasmul ei, îi urmează lumea epică sau narativă, cu aventurile, serbările, descrierile, plăcerile și răutățile ei. Viața contemplativă devine activă; lumea cealaltă dispare din literatură; omul nu mai trăiește în spirit, în afara lumii, ci se cufundă în ea, simte viața și o gustă. Cerescul și divinul sunt alungate din conștiință: în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
după anul 1942. „ Studenți la sate Glasul nostru" era cu ochii și la vecini. Iată sub titlul „Studenții la sate",cum era popularizată Asociația studenților creștini tutoveni „Al. Vlahuță" din Bârlad, fotografiați în fața casei parohiale din Șuletea Tutova, cu prilejul serbării de la 3 august 1930, în ziarul nr. 20-22 din septembrie 1932 (foto). Uneori ziarul publica și gingășii, ca cea scrisă de Gheorghe Filiche, învățător în satul Priponești, locul copilăriei mele, și pe care, în raport cu severitatea pe care o manifesta 75
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad și ținea și conferințe la Ateneul local „Tutova" 4 iulie 1891 și „Paloda" XI 26. * Anuarul Liceului Codreanu pe anul școlar 1923 1924 Director Cezar Ursu, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad, 1925. În cuvânt înainte, directorul liceului referindu‐se la serbarea școlară din 6 mai 1924, când s‐ au pus bazele internatului, aduce mulțumiri domnului Ștefan G ali, senator de Tutova, un iubitor al școlii, care a dat ideea serbării, „sacrificând timp și bani pentru realizarea ei”, domnului Grigore D. Vasiliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lupașcu - Bârlad, 1925. În cuvânt înainte, directorul liceului referindu‐se la serbarea școlară din 6 mai 1924, când s‐ au pus bazele internatului, aduce mulțumiri domnului Ștefan G ali, senator de Tutova, un iubitor al școlii, care a dat ideea serbării, „sacrificând timp și bani pentru realizarea ei”, domnului Grigore D. Vasiliu, vice‐ președinte al Senatului, pentru „concursul moral și bănesc ce l‐ a dat liceului”, ca fost elev și în calitate de președinte al Comitetului și dlor P ârvan, secretar al Academiei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
principal al caselor în care locuiesc... văduva nepotului, copii lor, nepoții... mulți, mulți pentru un spațiu care s‐a părăduit... Acolo la Priponeștii de Sus se află copilăria ș i primii ani ai adolescenței mele, amintirile de la horele ș i serbările satului, corpurile părinților, fraților și surorilor mel e... Îmi este dor de apa de la fântâna din medeanul satului... De toți ai satului îmi este tare dor... Acolo este încă o parte din viața mea... Autorul Școala cu clasele I-VIII
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai ! Credem că TV.V - 15 ... "explozia" (2006) redă binișor situația. Priza la public a acțiunii noastre era absolut impresionantă: mii de oameni în sălile de sport ( Cupa 42 TV.V, la minifotbal, cu premii, ș.a.), mii de oameni la serbările populare cam de 4 ori pe an, martie (Meridianul), iunie (aniversarea Unison Radio Vaslui), septembrie (Unison Radio Bârlad) și decembrie (aniversarea TV Vaslui). Astăzi pare incredibil că o unitate media adună în centrul civic la mare concert popular peste 20
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mult respect și dăruire scriitoricească, aceeași, Marina Costea, ce se dorește a fi un ASTRU al poeziei românești." - 10.09.2007 25. Alexandru Ionescu însemnări în verde - gri - "Doamnei și dlui dr. Dumitru Marin cu statornică prețuire. Din ziua fermecătoarei serbări a cărții și mai ales a prieteniei" - 18.09.2007 26. Val Andreescu - Florete melancolice (epigrame, fabule, rondeluri și epitafuri) - "Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin, o personalitate a Culturii și sprijinitorul nr.1, considerația, stima și mulțumirile autorului Val
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de reprezentare. Această activitate este centrată pe calitatea de simbol a managerului. O mare varietate de situații solicită ca managerul să reprezinte entitatea organizatorică pe care o conduce: ședințe, ținerea unui discurs cu ocazia pensionării unui angajat, participarea la o serbare organizată de companie etc. Acest rol solicită prezența managerului nu atât ca resursă, cât În virtutea poziției pe care o ocupă În cadrul organizației. Chiar dacă acest rol nu este foarte important În procesele de schimbare și dezvoltare organizațională, el este critic pentru
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
la unire: anii 1918-1919 / 122 Primele povestiri / 122 În numele Republicii / 125 Noile manuale unice / 130 Textele "alternative" / 134 Războaie și tăceri / 138 Ignorându-i pe ceilalți / 145 II.3. Festivități, din ianuarie până în decembrie / 155 Datori față de cei căzuți / 155 Serbarea școlară: un exercițiu identitar / 159 Inconsecvența celebrărilor / 166 24 ianuarie 1859, o posteritate-model / 175 Geneza unui simbol de stat / 180 II.4. Lecțiile unei sărbători naționale: 1 decembrie 1918 / 190 În prelungirea prezentului / 190 Programe școlare și granițe politice / 193
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Epilog: timpuri de pus în cuvinte / 291 Bibliografie / 295 Abstract / 317 Résumé / 321 Indice de nume / 325 Cuvânt înainte Pentru oricare admirator al muzei Clio, fie el cercetător de profesie sau simplu cititor al "Magazinului Istoric", primele manuale de istorie, serbările școlare de altădată sau lecturile de profil din adolescență reprezintă izvorul formativ, decisiv și de neuitat, al conștiinței lor istoriografice. Cine nu l-a citit în copilărie pe Dumitru Almaș sau, mai nou, pe Neagu Djuvara, cine nu a recitat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de unul singur, am căutat să îl distribuim într-un portret de grup cât mai elocvent. Cercetarea noastră l-a plasat alături de adjuvanți sau concurenți mai puțin celebri, dar cu un potențial formativ redutabil, cum ar fi literatura pentru copii, serbările patriotice, excursiile școlare, televiziunea sau, pur și simplu, istoriile personale ale elevilor de acum sau de altă dată. În cele ce urmează, vom explora câteva mostre de trecut activ, capabil să alimenteze încă partizanate și polemici, să înfrunte mutații politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei simple lecții sau lecturi de manual. Dar formula cea mai potrivită nu este întotdeauna ușor de găsit. La aproape un deceniu după căderea regimului comunist, într-unul din liceele de tradiție ale capitalei, cineva propunea să se facă "o serbare de 1 decembrie". Părea destul de ciudat, pentru o școală unde publicul nu se pasiona, în mod special, pentru "festivități omagiale sau comemorative", după cum i se părea unui elev implicat în organizarea manifestării. Din punctul lui de vedere, majoritatea celor din jurul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
venit însă din faptul că direcțiunea prevăzuse în program și un cor de la Palatul Copiilor, care să întrețină publicul cu sârbe tradiționale. Ei au constituit "succesul serii", și nicidecum tinerii care încercaseră să reamintească, pe un ton reținut, adevărul istoric. Serbarea pe care tânărul autor o incriminează aici nu este, în mod cert, o specie pe cale de dispariție. La 1 decembrie 2007, în Școala de Arte și Meserii din Târlungeni (județul Brașov), elevii și profesorii urmau cu destulă fidelitate modelul clasic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are bunăvoință, dar efortul său prelungit produce o dizarmonie hilară. Și de această dată, serbarea pare să fi fost aproape compromisă, nici publicul și nici actorii nelăsându-se pătrunși de solemnitatea momentului. De altfel, chiar specialiștii cu experiență admit că organizarea unei festivități școlare este dificilă 6. Recomandările se referă, în speță, la elevii de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a făcut dreptate. Este ziua în care au cântat toți românii într-un glas: Ziua Unirii" sau "datorită unui Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, Carol I astăzi suntem liberi și uniți"7. Ghidul bunei serbări școlare amintește însă și de o sărbătoare special dedicată "Unirii", alta decât Ziua Națională a României 8. Contaminarea între cele două noțiuni a unirii și a reprezentativității naționale funcționează și în sens invers. O altă carte de uz școlar atrage
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ansamblu, modul în care cultura istorică școlară a contribuit la forjarea acelei majorități favorabile alegerii zilei de 1 decembrie 1918 ca simbol național suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
depunerii de coroane. Pe tot acest parcurs, școlarii trebuiau să contribuie la întreținerea unei atmosfere solemne, intonând cântece și recitând poezii adecvate. În mod special, se recomanda ca praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
marșurile ce se vor cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți simbolizând ziua Reîntregirii Neamului (s.n. C.M.)"134. Fiind umbrită de amintirea jertfelor sângeroase, nu aceasta a fost totuși ziua sărbătorii, a bucuriei aduse de unire. Serbarea școlară: un exercițiu identitar Practicile comemorative din mediul școlar fac parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare la fel de consistentă ca lecțiile sau examenele formale, dar cu mize academice aparent nesemnificative
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]