4,282 matches
-
a da impresia oaspeților că Regina se mai găsește încă printre ei. Carlo a primit o notă prin care i se cere o întâlnire la miezul nopții în grădină. Carlo crede că această notă vine din partea Reginei și când o siluetă își face apariția, el nu realizează că este de fapt Prințesa Eboli, deghizata în regina. Carlo da frâu liber sentimentelor de iubire. Cand constată că o are în față pe Eboli, Carlo nu își poate ascunde dezamăgirea. Gestul nu-i
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și un accident scenografic, ceva care-și va declara mai tîrziu identitatea, și atunci vom înțelege că e o vorba de o mini-scenă, dotată cu o cortină în două părți, cu un reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pleacă, ducînd cu ei o oarecare îndoială; Octav și groparul, mai întîi, tac, apoi , privindu-se, încep să rîdă... un rîs în care încape umor, disperare și eliberare) PARTEA A TREIA (La ridicarea cortinei, centrul scenei va fi dominat de silueta monumentală a unui cavou; scenograful va hotărî proporțiile și stilul acestei adevărate construcții cruce centrală, coloane, colonete, cruci în colțuri, bare, statuete, alte elemente arhitecturale ce pot fi observate la cavourile unele, adevărate bisericuțe încă existente în cimitirele marilor orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul: ...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în imediata apropiere a lui Octav care, simțindu-l, se ridică în genunchi, foarte tensionat; după un timp, intră într-un "scheci") Da, vă rog... Cu ce vă servim? Avem de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sau, mai încoace, Miluță Gheorghiu. În „cânticelele comice”, A. configurează o „galerie de tipuri contimporane”, unele imortalizând figuri pe cale să dispară (Surugiul, Paraponisitul, Barbu Lăutarul), altele înfățișând imperisabili marțafoi (Sandu Napoilă ultraretrogradul, Clevetici ultrademagogul). Satira e mai densă în „cânticele”, siluetele sunt mai pregnante, în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul câte unui tip fistichiu, ilariant ori cu hazoase monomanii. După 1874, A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
pe regele dandy-lor. Dacă ar fi să le dăm crezare celor care l-au cunoscut, el face senzație cu o simplă ieșire În public. „Își alege cu grijă cravatele, manșetele de dantelă, mănușile, dedicațiile scrise cu cerneluri de culori diferite. Silueta lui e inconfundabilă: redingota umflată printr-un fel de corset se evazează ca o tunică militară ieșind de sub centironul strâns. Pantalonii sunt gri cu dungi galbene. Pe piept Îi flutură un jabou de dantelă. Mâinile Îi sunt acoperite de mănuși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a fi, Eugène Sue era cu totul opus lui Balzac. Garderoba impecabilă, Într-un stil ușor dandy, avea bun-gust. Purta o pălărie lucioasă, cu boruri largi, pantaloni colanți, În culori deschise, care, În treacăt fie spus, nu Îi prea avantajau siluetă robustă”1. Oricum, cuvintele lui Jules Lecomte - „Se zvonește că dl Sue ar fi cheltuit pentru mobilier mai bine de o mie de franci” -copleșesc de admirație (dar și de invidie) o lume Întreagă. Prin aceste interioare fastuoase Își poartă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fii Alma Mahler și să te copleșească farmecul de netăgăduit al lui Ravel: „Era un Narcis. Tot ce făcea se lega de fizicul lui și de marea sa frumusețe. Deși era mic de statură, avea un corp admirabil proporționat, așa Încât silueta lui elegantă și delicată degaja o extraordinară armonie ș...ț. Lui Ravel Îi plăcea să poarte haine din tafta strălucitoare, pe care și le etala mai ales diminețile, atunci când venea la mine, fardat și parfumat, ca să luăm micul dejun”1
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
englezii impun ceea ce s-ar numi „un nou stil”: hainele bărbătești sunt perfect ajustate, cu pulpanele lungi, vestele se mulează pe corp, pantalonii sunt foarte strâmți și Încheiați cu nasturi la gleznă, pălăriile de castor nu sunt Înalte, iar Întreaga siluetă degajă sveltețe. În redingotele cu talia sus corpurile stau cambrate, ca ale unor cai de rasă. Pentru amatorii de precizie, să mai spunem că numele franțuzesc al redingotei vine din engleză și că ascunde două cuvinte (riding și coat): așadar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
alesei societăți, dar și o grijă sporită pentru ritmul unei cine sau al unui prânz, pentru pauzele de conversație ori de tăcere. Statul la masă și mâncatul În public se supun unor reguli stricte, de ceremonial aproape sacru. Însă menținerea siluetei devine pentru dandy nu numai o chestiune estetică, ci, după cum susține cu Îndreptățire G. Matzneff, și una morală. Un corp stăpânit, ținut sub control, dovedește o dată În plus că dandy-ul se supune total propriilor exigențe. Așa cum Își cenzurează emoțiile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu cine știe ce Închipuită datorie pe care am avea-o față de exactitudinea istorică. Avea perfectă dreptate În privința acestei observații artistice. Toate lucrurile frumoase aparțin aceleiași epoci. Așadar, după propriile lui descrieri, găsim În biblioteca sa delicatul vas de lut grecesc, cu siluetele sale delicios pictate și cu ștersul KALWS* Însemnat cu finețe pe o parte a sa, iar În spatele lui atârnă o gravură a „Sibilei Delfice” a lui Michelangelo sau a „Pastoralei” lui Giorgione. Aici se află un ciob de majolică florentină
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George Cornea, VL, 1926, 3; Lovinescu, Scrieri, II, 360-363; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 69-71; Dicț. scriit. rom., I, 662-663; Victor Durnea, George Cornea sau Despre o „siluetă pitorească” și un articol de dicționar, RR, 2001, 4, 2002, 1; Victor Durnea, O figură din insectarul lui E. Lovinescu: George Cornea, RL, 2003, 49. V.D.
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
estimează că acest procent este în creștere. Tulburarea afectează în principal femeile (aproximativ 90% din cazuri) și este mai pronunțată la adolescentele din familiile de tip caucazian din clasele medii și superioare (Pate, Pumariega, Hester & Gaarner, 1992). Totuși, preocuparea pentru siluetă nu numai că a sporit prevalența bolii, dar a făcut și ca ea să se extindă la toate clasele sociale și toate grupurile etnice. Perioada de debut tipică este între 14 și 18 ani. Pronosticul este mai bun în cazurile
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
studierea caracteristicilor familiale a scos în evidență diferențe între cele două tulburări, numărul patologiilor fiind mai ridicat în familiile bulimicilor. De reținut Printre asemănările dintre anorexie și bulimie se numără: Debutul după o dietă intensivă; Teama de obezitate; Preocuparea pentru siluetă și pentru mâncare; Percepția distorsionată asupra formei corporale și a greutății. Rolul factorilor biologici, genetici și al neurotransmițătorilor Riscul apariției unei tulburări de nutriție este de șase ori mai mare la cei care au o rudă cu astfel de patologie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui Nicola. Și în furoarea amoroasă a Penelopei, și în romantica idilă dintre Evantia și sensibilul locotenent Neagu, se percepe vibrația difuză a irealizabilului, bucuria, extazul fiind săgetate de rele prevestiri. Plătind
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
a exhiba o figură de nihilist, inspiră simpatie prin felul de a fi, cuviincios și delicat în maniere. Ca pentru a alunga imaginea indigenței de odinioară, se îmbracă bine, chiar elegant, melonul și monoclul dându-i un aer desuet. O siluetă ca din alte vremuri, într-o epocă în care altminteri, ca ziarist, e bine ancorat. După debutul în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
o minune... Oricât ar putea să pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om care-i sfida pe milițieni blocând circulația de pe strada principală cu zigzagul capricios al mersului său, un om care tuna și fulgera împotriva autorităților și care, prin înjurăturile lui răsunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care ținea piept tuturor campaniilor și care, într-o bună zi, ne-a spus făcând cu ochiul, în timp ce ne vorbea despre cinematograful nostru: „Biserica asta decapitată...” Și am văzut înălțându-se deasupra clădirii îndesate (al cărei trecut ne era necunoscut) silueta zveltă a unei cupole aurite și a unei cruci. Mult mai mult decât hainele sau înfățișarea ei, semnele acelea mărunte ne arătau cât era ea de deosebită. Cât despre franceză, o consideram mai degrabă graiul nostru familial. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care frământau malul clisos al unui fluviu umflat de ploile de toamnă. Da, Charlotte a văzut și asta. I-a văzut pe țăranii mânioși care, cu niște prăjini lungi, împingeau o barjă de unde urca o tânguire interminabilă. Se vedeau niște siluete care, de pe marginea ei, își întindeau spre mal mâinile descărnate. Erau bolnavii de tifos, părăsiți, pe care îi ducea apa, în cimitirul lor plutitor, de mai multe zile. La fiecare încercare de a acosta, locuitorii de pe mal se străduiau să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
capetele disprețuitoare spre o biserică. Patru soldați ieșeau pe ușa deschisă, târând după ei un preot, care îi mustra cu o voce hodorogită. Cămilele cu cocoașele acoperite de zăpadă, biserica, mulțimea aceea hilară... În somn, Charlotte își amintea că altădată siluetele acelea cocoșate erau nedespărțite de palmieri, de deșert, de oaze... Și atunci se dezmeticea: nu, nu era vis! Stătea în mijlocul unei piețe zgomotoase, într-un oraș necunoscut. Zăpada abundentă i se lipea de gene. Trecătorii se apropiau și pipăiau micul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu atinsese pietrișul alb al terasamentului. Două mâni au strâns-o cu putere de coaste, cerul a descris un brusc zigzag, s-a simțit împinsă în vagon. Și, într-o străfulgerare luminoasă, a întrezărit șapca unui lucrător la căile ferate, silueta unui bărbat care, o fracțiune de secundă, s-a profilat contra luminii printre pereții dați la o parte... Înspre amiază, convoiul a traversat Minsk-ul. Prin fumul gros, soarele se învăpăia ca de pe o altă planetă. Și fluturi negri stranii - smocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe rănit. Toate infirmierele purtau încălțăminte cu tocuri care umpleau coridoarele cu un țăcănit grăbit. Dar Charlotte, în șoșoni de pâslă, se deplasa fără zgomot. El nu o auzise intrând. A pătruns în sala întunecată, s-a oprit lângă ușă. Silueta soldatului așezat pe pat se decupa clar pe geamurile luminate de zăpadă. Charlotte a avut nevoie de câteva secunde ca să priceapă: soldatul își freca rana cu un burete. Pe patul lui se încolăceau pansamentele pe care tocmai le scosese... Dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
spre el, s-ar fi agățat de centironul lui, ar fi plâns... Dar el a apărut foarte departe, îngăduind să fie recunoscut puțin câte puțin, lăsându-i soției lui timp să se obișnuiască cu strada aceea devenită de nerecunoscut datorită siluetei unui bărbat căruia îi remarca deja zâmbetul nehotărât. N-au alergat, n-au schimbat nici o vorbă, nu s-au îmbrățișat. Li se părea că au mers o veșnicie unul spre celălalt. Strada era pustie, lumina înserării, reflectată de frunzișul auriu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
habar... Tot ce rămâne din ele este așadar poza aceasta, scăpată dintr-un șir inimaginabil de întâmplări însemnate și neînsemnate, rămasă doar ca revers al paginii evocând raliul automobilistic Pekin-Paris. Nici măcar Charlotte nu-și mai amintește deloc de cele trei siluete feminine. Eu, doar eu, pe acest pământ, mențin ultimul fir ce le leagă de lumea celor vii! Memoria mea este ultimul lor refugiu, ultimul lor popas înainte de uitarea definitivă, totală. Sunt oarecum zeul universului lor pâlpâitor, al acelui loc de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aici. Și Charlotte s-a aplecat spre un dulăpior de lângă ușa balconului, l-a deschis și, lângă o pălărie de paie, am văzut cartea. Așezat pe covor, am ascultat-o citind. O lampă de masă îi lumina chipul. Pe perete, siluetele noastre se conturau cu o precizie halucinantă. Din când în când, o pală de aer rece, venind din stepa nocturnă, năvălea pe ușa de la balcon. Vocea Charlottei avea tonalitatea cuvintelor cărora le asculți ecoul ani de zile după ce au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]