2,018 matches
-
de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism colective evoluat istoric, ci și o realitate sufletească. Factorul spiritual care, întrupat în cel biologic, alcătuiește națiunea este dat de "simțământul național": "statul, ai cărui indivizi n-au simțământul național, este ca un corp fără suflet, o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism colective evoluat istoric, ci și o realitate sufletească. Factorul spiritual care, întrupat în cel biologic, alcătuiește națiunea este dat de "simțământul național": "statul, ai cărui indivizi n-au simțământul național, este ca un corp fără suflet, o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o efervescență a închipuirii dătăroare de sens, adică un mănunchi de inițiative de o putere spărgătoare de stavili ca a semințelor și de o exuberanță năvalnică, precum a larvelor sau a vieții embrionare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale românești: "Poporul român [...] a dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "ursprüngliche Talent"119 (rădăcina urindicând, în limba germană, primordialul, originea, elementarul). Încă în secolul al XVI-lea, Pietro Aretino scria că adevărații urmași ai lui Petrarca și Boccaccio sunt poeții care transmit cu talent propriile lor gânduri, impresii și simțăminte, si nu ceață de mediocrii care își însușesc comod, de la cei doi maeștri, expresii și versuri întregi. "Muster nicht der Nachmachung, sondern der Nachahmung", precizează la rândul sau Kant120 (într-un sens similar celui afirmat de Lessing 121, care deosebește
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
loviturile rațiunii și științei” și că „religia creștină moare În chip foarte natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât Înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă” După o documentată argumentare Paulescu concluzionează fără echivoc „religia creștină nu poate să moară prin adevărata știință ci din contra, știința ar reînvia-o mereu” și că „adevărata știință ne-a arătat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca adevărat ucenici ai lui Hristos ce sunt, suferințele altora ca și cum ar fi ale lor. Sfinții Părinți recomandau fiecăruia să ia asupra lui ceea ce Îl privește pe aproapele său, să Îndure suferința Împreună cu el În orice Împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca și cum ar avea același trup și ar fi mâhnit el Însuși, când urmează o Încer‑ care pentru aproapele, sau după cum este scris În Scriptura sfântă : „... un trup suntem În Hristos” (Romani 12, 5) și : „inima și sufletul mulțimii celor ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În inimă, este cunoscută Îndeosebi În practica spirituală numele de isihasm 285. Credință și vindecare 271 În Spiritualitatea Ortodoxă, rugăciunea lui Iisus este che‑ marea continuă și neîntreruptă a Numelui lui Iisus, cu buzele, cu inima și cu mintea, având simțământul prezenței Sale, oriunde și oricând, chiar și În timpul somnului. Nu este sub cer nici un alt nume dat Între oameni, În care trebuie să ne mântuim” (Fapte 4, 12). Ea se exprimă prin aceste cuvinte : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
percepție "transdisciplinară" a copilului: "La copii de amândouă sexele creierul e liber; el nu e pus încă în serviciul unei voințe hotărâte, copilul nu cunoaște dureri morale însemnate de acolo însemnătatea întregii sale maniere de a vedea (s. n.), de acolo simțământul său despre viață, care pare a nu fi avut început, pare a nu avea sfârșit"332. Exact în același sens, și Supraomul lui Nietzsche este întoarcere în copilărie. Svetlana Paleologu-Matta citează această reflecție "eminesciană" din Așa grăit-a Zarathustra: Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a primi sămânța masculină, pentru a gesta și pentru a naște copii. Cea mai mare plăcere din viața femeii este produsă de maternitate: nașterea copilului. Când își vede copilul născut, în inima femeii se revarsă, cu găleata, bucuria, fericirea și simțământul realizării scopului vieții ei terestre. În condiții normale, femeia nutrește cele mai intense sentimente pentru copilul ei. Femeia poartă aceste sentimente, în inima ei, toată viața și nu există altceva, care să le echivaleze. 4.1.2.1.1. CĂSĂTORIA
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e de neocolit: este între primii gramaticieni prețuitor al poeticii și cel dintâi poet care leagă simțământul de spiritul limbii și de o convenție ce ține de viziune („arătarea cea însuflețită a istoriei”), ca și de etic. O față prelungă și cam palidă, cu fruntea lată, un nas drept și regulat, cu nările foarte largi, o gură
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
numărul republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara Românească, succesiunea domniilor a atras nu numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
copilărie, dar mai apoi a ajuns la constatarea că nu a fost tocmai așa . Candiano-Popescu, unul dintre conspiratori, avea să explice, mai târziu, motivele care generaseră această mișcare. Primul, de ordin intern, oferea o lecție și un protest energic a simțămintelor bărbătești și liberale contra Închinării domnului străin și a regimului inaugurat de dânsul, voind să pună persoana sa mai presus de ființa statului român, În acest fel exprimându-și căința pentru conspirația Împotriva lui Cuza. Al doilea se datora situației
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
aceeași climă, pe aceeași vale, În același munte, lângă același râu? Dialectica relației „patrie - națiune” poate fi Întâlnită și În cuvântarea rostită de episcopul ortodox Andrei Șaguna XE "Șaguna" , cu ocazia reuniunii politice revoluționare de la Sibiu, din 28 decembrie 1848: Simțământul liberal este năzuința către dezvoltarea liberă a referințelor de stat și cetățenești; iar cel național este deosebita simpatie către toți aceia care sunt de un neam, de o națiune sau limbă. Simțul liberal-național dominează acum toate popoarele, le Încinge pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Înfrumuseța și fără a le denatura, fără să lauzi și fără să acuzi. Totul este să Încerci să Îi Înțelegi, cât mai bine, pe oamenii despre care scrii, să te apropii cât mai mult de faptele, de gândurile și de simțămintele lor. Știam, În 1988, că discuțiile publice privitoare la celibatul ecleziastic provocaseră, cu 150 de ani În urmă, pasiuni și dispute aprinse printre oamenii acelui timp apus. Credeam Însă că ecoul lor se stinsese demult și că o asemenea chestiune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei lor naționale. În lungul său poem „I sette soldati”, Alessandro Aleardi evocă soarta vitregă a ostașilor ardeleni siliți să lupte Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atac înarmat cu o nuielușă pentru că nu concepea să ucidă pe nimeni și repeta că doar iubirea poate salva omenirea. Mai departe, Titus Popovici, cu cenzura comunistă în spate, nu merge. Iată momentul revelației îndumnezeirii trăit de Bologa : Apoi toate simțămintele, cele tulburi, ca și cele clare se adunară într- un mănunchi solid, puternic, și îndată îi apăru în creieri un gând viu ca un trăsnet : — Sufletul meu a regăsit pe Dumnezeu ! O dâră de raze albe scânteia pe crucea udată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru a-i face mai înțelepți și mai buni... Primesc cu plăcere mulțumirile lor, le mai arunc o privire de rămas bun și, cu inima bucurată, mă îndrept spre masa de lucru pentru a-mi așterne pe hârtie gândurile și simțămintele care mă asaltează. Cine iubește copiii, florile și soarele iubește viața! Bobiță Așa se numește un cățel care aparține unei rase comune de câini, de talie mijlocie, fără ascendență genealogică nobilă dar cu calități deosebite. A avut o perioadă de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ucrainene orice este În legătură cu ritualurile din calendarul popular bucovinean. 2. Se vorbește despre ritualica calendaristică a bucovinenilor, cultura ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu Înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
limbii de a participa nemijlocit la formarea ideii.2 Unitatea dintre limba și gândire nu . înseamnă identitatea lor. Gândirea este o parte constitutivă a conștiinței, nu conștiința în totalitate. Limba oglindește nu numai gândirea (noțiuni/ judecați, raționamente), ci și realitatea simțăminte lor și voinței omului, exprimând conștiința practică, reală. Foarte important este să distingem aspectul limba ("langue") de aspectul vorbire ("parole"); În "Tratat de lingvistică generală", Ed. Academiei, București, 1971, p. 25; 31-32, limba este definită ca fiind "un aspect abstract
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și implicit a câștigurilor, urmată de o mai mare acumulare de bogății, dezvoltarea orașelor industriale cu orice preț fără să se țină seama de condițiile necesare omului exploatat, au generat o prosperitate aparentă și au conturat pe de altă parte simțământul că este ceva profund nedrept - societatea industrială. Ca atare, artiștii, scriitorii, poeții s-au simțit impulsionați să protesteze împotriva aspectelor îngrozitoare ale vieții din orașele industriale, împotriva degradării universale a frumosului, împotriva etalării vulgare și obstinente a bogăției , respingând industrializarea
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
austro-ungară de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al XX-lea și satul din Franța secolului al XIX-lea. Simbolurile au un rol important în cunoașterea experiențelor de viață ale personajelor, ajutându ne să înțelegem mai bine mentalitatea, simțămintele și destinele lor. Primul capitol al lucrării este o introducere în studiul simbolurilor, contribuind la înțelegerea acestora prin prezentarea definiției, a structurii și a funcțiilor îndeplinite. Următorul capitol înfățișează contextual literar în care au apărut cele două romane, precum și geneza
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
înfloriți Ulei pe pânză 370 Marcoș Ioan Pictor Localitatea: Târgu Mureș Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Margoș Maria 1964 Pictor „Am dorit mereu să găsesc o cale de exprimare a simțămintelor și sentimentelor mele. Pictura s-a adeverit a fi cel mai frumos mod de a mă exprima. Culorile mă impresionează, așa cum mă atrage si ciripitul păsărelelor din pădurile din preajma satului meu. Când pictez, pensulele, pânza și șevaletul sunt cele care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că din voluptatea volumelor rotite în lumină, se naște mirajul formelor ce gustă din măreția simbolului. Gavril Nichitean nu caută materia, ci o folosește, o disciplinează și o determină să exprime apoteoza simțămintelor omenești. Lucrările ieșite de sub dalta lui emană un elan tineresc, sau poate mai degrabă exprimă demnitatea unui popor liber, împletire de dragoste și îndârjire transfigurată din trăirea secretă a fostului copac ce a fost martor al atâtor existențe. Privindu-i
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]