6,711 matches
-
Învățarea limbilor străine poate fi considerat o instalație complexă care oferă condiții pentru efectuareaunor exerciții de comunicare simulată, grăbind ritmul de Însușire a unor deprinderi sau structuri de vorbire corectă și operatorie. De mare eficacitate se dovedesc astăzi posibilitățile de simulare pe calculator. De exemplu, cu ajutorul unor simulatoare care fac apel la serviciile unor calculatoare electronice (În care sunt introduși parametri speciali fiecărui tip de avion, de navă etc.), tinerii care se pregătesc În aceste domenii se familiarizează cu manevrele necesare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de avion, de navă etc.), tinerii care se pregătesc În aceste domenii se familiarizează cu manevrele necesare, mânuind multitudinea de instrumente de bord și de comandă În diverse condiții sugerate. Există, apoi, și varianta În care, folosindu-se tehnicile de simulare sau de joc oferite de calculator, studenții sunt ajutați să elaboreze diferite proiecte legate de formația lor profesională. Astăzi, În Învățământul medical se remarcă un interes sporit pentru construirea sau adaptarea unor aparate care simulează sisteme ale organismului uman etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
multă apreciere se bucură, de asemenea, utilizarea diferitelor tipuri de simulatoare În pregătirea sportivilor de performanță, În ramuri diferite de sport (canotaj, caiac-canoe etc.), a trenajoarelor - pentru formarea deprinderilor motrice, a aparatelor de tip „antrenor-sportiv” etc. În fine, Învățarea prin simulare și pe simulatoare a devenit extrem de actuală În condițiile pregătirii cu totul speciale a unor echipe cărora urmează să li se Încredințeze misiuni speciale În conducerea unor dispozitive tehnice moderne (petroliere gigant, aeronave, laboratoare spațiale, cabinete submersibile etc.), În Îndeplinirea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lucru integrată organic În sistemul de predare/Învățare obișnuit. Specificul acesteia constă În faptul că oferă inserții de secvențe, lecții/cursuri, fragmente demonstrative etc. prin calculator, concepute În stiluri deprezentare variate, de la materiale tip text de lecturat până la materiale de simulare și vizualizare integrate organic În programul obișnuit de lucru al școlii. Acestea sunt distribuite pe CD-ROM sau dischete. În raport cu sarcinile concrete de Învățare, elevii/studenții au astfel posibilitatea să studieze, fie În grup (colectivul clasei), fie individual, În ritmul propriu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
jocurilor; - IAC Încorporează În structura prezentării materiei o excelentă bază de demonstrații, de exemplificare și concretizare a cunoștințelor fundamentale. În acest sens fie preia sarcini de laborator, reproduce anumite experiențe sau completează demonstrațiile de laborator. De mare efect se dovedește simularea unor procese, fenomene naturale, fizice și sociale cu evoluții complexe precum cele din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, medicinei etc. În general, simularea pe calculator, furnizarea de modele cognitive oferă o experiență foarte eficace În prezentarea și analiza datelor, facilitează emiterea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fie preia sarcini de laborator, reproduce anumite experiențe sau completează demonstrațiile de laborator. De mare efect se dovedește simularea unor procese, fenomene naturale, fizice și sociale cu evoluții complexe precum cele din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, medicinei etc. În general, simularea pe calculator, furnizarea de modele cognitive oferă o experiență foarte eficace În prezentarea și analiza datelor, facilitează emiterea de ipoteze, imaginarea unor soluții, Înlesnește Înțelegerea conceptelor abstracte; dezvoltă capacitatea de anticipare, de sesizare a relațiilor complexe precum cele de tipul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de timp, ea rămâne, În schimb, foarte costisitoare (contribuind la creșterea costurilor În Învățământ); - dacă există suficiente certitudini În ceea ce privește eficacitate sa În realizarea obiectivelor cognitive, IAC se dovedește inoperantă În privința atingerii obiectivelor de ordin practic; - dacă prezintă mari facilități În simularea producerii și manifestării unor fenomene, procese, acțiuni etc. ea nu poate Înlocui, totuși, practicile experiențelor și experimentelor de laborator și nici formația prin cercetare de laborator sau de teren; - dacă IAC creează un nou mediu de Învățare centrat pe intercomunicarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
zi”; - de a explora o lume reală, dar și una virtuală. Din acest punct de vedere,Internetul deschide un nou spațiu activității, cel al virtualității (În lumea actelor și evenimentelor, dar și al obiectelor, al lucrurilor); adică un spațiu al simulării care permite elevilor și studenților de a depăși limitele impuse de realulimediat și de a merge În imaginar, În trecut sau În viitor (de a reface, de exemplu, un oraș demult dispărut sau de a construi un edificiu Înainte ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
casete audio; - control și examene = electronic, interactiv, hârtie; - comunicare asincronă = e-mail, listservs, discuții, weblogs, forumuri de discuții; - comunicare sincronă = chat, videoconferințe, teleconferințe, Întâlniri strict on-line, nu față În față. Cele mai multe medii e-learning permit: interactivitate audio și video, monitorizarea activității participanților, simulări și lucrul pe subgrupuri. Aceasta este de fapt Învățarea electronică - un sistem multimedia. De aici marile avantaje care Îi aparțin, căci aceste multiple media au un efect sinergic. Așa de exemplu, dacă avem În vedere datele psihologului William Glasser, care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deținute de experți. Spre deosebire de cele precedente, cunoștințele implicite pot fi extrase de la experți printr-un proces denumit knowledge engineering. De exemplu, un expert de evaluare a riscului unui proiect, care dorește reducerea incertitudinii, poate folosi o contopire de metodologii specifice - simularea Monte Carlo, analiza cost-beneficiu etc. - pentru a fi capabil să faciliteze luarea deciziei. Prin acest raționament, un debutant care este pus În fața luării unei decizii și folosește același arbore decizional poate face o evaluare de risc cu același nivel de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
strategie, tactici, inovații și Îmbunătățire a activității. De exemplu, programele de instruire În cadrul marilor organizații ajută beneficiarii acestora să Înțeleagă mai bine organizația și pe ei Înșiși. Se are În vedere un proces de absorbție a cunoștințelor explicite prin folosirea simulărilor sau experimentelor pentru a exersa cele Învățate. Noile concepte și metode Învățate pot fi puse În practică În situații virtuale. 3.4.4. Spațiul În care se creează cunoașterea Același profesor Nonaka numea locul În care se naște cunoașterea ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
socratică și bunele ei lucrări, ca să nu mai spun de rezultate. E un tic profesoral greu de anulat. În Dicționarul său, A. Bailly pomenește în al doilea rând sensul inițial al termenului. Astfel eirōn, eirōneia, eirōneuomai însemna la început „prefăcătorie”, „simulare”, „concesie aparentă” urmată de o revenire bruscă, neașteptată. Vlastos află primele trei mențiuni ale cuvântului la Aristofan la care exclamația os eirōnikos se referă la o minciună; verbul eirōneuomai are legătură cu o fraudă și eirōn figurează într-un catalog
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pare aici decisiv, și nu e doar o chestiune de gust. Iată-l: „Dorința umană înseamnă limbaj, încă o dată limbaj, întotdeauna limbaj. Fără conversație, echivocuri, fraze cu dublu înțeles, variațiuni de registru și de vocabular, amestec tulburător de semnificații, contrarietăți, simulări, aluzii, fără dorință, doar simplă funcționare. Nu vei găsi nici urmă de dorință (dar nici de Dumnezeu, de altfel) în subsol sau pe fundul mărilor, în galaxii sau în protoni... Totul e disponibil, aproape nimic nu-i accesibil. Dorința înseamnă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cercetare mai puțin controversate. Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea cognitivistă a creativității își propune să înlesnească înțelegerea reprezentărilor și a proceselor ce stau la baza gândirii creative. În această direcție, există atât cercetări întreprinse pe subiecți umani, cât și simulări computerizate ale gândirii creative. Prototipuri de tehnici bazate pe studiul subiecților umani sunt exemplificate și în lucrările unor autori precum Finke, Ward și Smith (1992; vezi și contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numai obiectele dintr-o imagine (lumânare, o cutie de piuneze și una de chibrituri), Weisberg încearcă să demonstreze că insight-ul depinde de activarea proceselor cognitive convenționale (precum transferul analogic) pe baza cunoștințelor deja stocate în memoria subiecților. Obiectivul metodelor de simulare computerizată, investigate de Boden (1992, 1994), constă în generarea gândirii creative pe computer într-o manieră care să simuleze comportamentul uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
focus operațional pe comportamentul măsurabil, ea caracterizează comportamentul prin inovație, fluiditate și probabilistică. Natura probabilistă a comportamentului permite generarea unui număr mare de opțiuni disponibile și transformarea funcțiilor care influențează reacțiile umane (se presupune că ele posedă o bază neurofiziologică). Simularea pe computer a procesului de rezolvare a problemelor sub efectul acestor funcții este în curs de elaborare. În prezent, contribuția cea mai semnificativă aparține studiilor operaționale ce implică subiecți umani asociate frecvent cu tipul de cercetare al lui Pryor și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concentrăm asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber, 1989) și cu simulările computerizate (vezi Holmes, 1996). Evaluarea descoperirilor semnificative în istorie întreprinsă de Gruber (1981), de pildă, este în acord cu rezultatele experimentelor lui Weisberg și Alba (1981). De asemenea, Gruber a remarcat progrese mai curând lente decât imediate care evocă procesul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu au fost deloc relevante pentru descoperirea legilor. În baza de date a modelului computerizat care a fost creat pentru a simula descoperirea lui Kepler nu existau informații legate de astronomie. În același fel, Dunbar (de exemplu, 1995) a efectuat simulări ale creativității științifice, în care studenți profani au fost capabili să facă descoperiri științifice, în condițiile controlate din laborator. Studenților li s-au dat informații care corespundeau rezultatelor obținute în urma experiențelor și au fost capabili să folosească o simulare pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
efectuat simulări ale creativității științifice, în care studenți profani au fost capabili să facă descoperiri științifice, în condițiile controlate din laborator. Studenților li s-au dat informații care corespundeau rezultatelor obținute în urma experiențelor și au fost capabili să folosească o simulare pe calculator pentru a concepe și a desfășura singuri alte experiențe. Dunbar relatează că subiecții studiilor sale au reușit să reproducă lucrarea pentru care Monod și Jacob au primit premiul Nobel, descoperirea genelor reglatoare, care controlează activitatea altor gene. Studenții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reproducă lucrarea pentru care Monod și Jacob au primit premiul Nobel, descoperirea genelor reglatoare, care controlează activitatea altor gene. Studenții au reușit experimentele, în ciuda faptului că au fost aleși anume cei care nu aveau decât cunoștințe foarte rudimentare de genetică. Simularea pe calculator a descoperirilor lui Kepler (Langley et al., 1987) și simularea cu ajutorul studenților a lucrării lui Jacob și Monod (Dunbar, 1995) ridică întrebări interesante legate de modul în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Mai întâi, aceste rezultate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
genelor reglatoare, care controlează activitatea altor gene. Studenții au reușit experimentele, în ciuda faptului că au fost aleși anume cei care nu aveau decât cunoștințe foarte rudimentare de genetică. Simularea pe calculator a descoperirilor lui Kepler (Langley et al., 1987) și simularea cu ajutorul studenților a lucrării lui Jacob și Monod (Dunbar, 1995) ridică întrebări interesante legate de modul în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Mai întâi, aceste rezultate sugerează întrebarea dacă este necesar întotdeauna să existe cunoștințe din domeniul respectiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
participat la studiul lui Dunbar (1995) li s-a dat partea finală a întregii activități. Până în acel moment, fuseseră depuse mari eforturi pentru a analiza problema și a elabora experiențele relevante, care au putut fi folosite apoi în exercițiul de simulare. De asemenea, este interesantă întrebarea dacă simulările de acest gen sunt posibile și în cazul altor probleme științifice. De exemplu, ar fi în stare niște studenți neștiutori să descopere spirala dublă? Descoperirea acesteia a implicat mai multe tipuri de componente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a dat partea finală a întregii activități. Până în acel moment, fuseseră depuse mari eforturi pentru a analiza problema și a elabora experiențele relevante, care au putut fi folosite apoi în exercițiul de simulare. De asemenea, este interesantă întrebarea dacă simulările de acest gen sunt posibile și în cazul altor probleme științifice. De exemplu, ar fi în stare niște studenți neștiutori să descopere spirala dublă? Descoperirea acesteia a implicat mai multe tipuri de componente, printre care numărul și poziția „coloanelor vertebrale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implică procese de gândire diferite; de exemplu, economistul și psihologul Herbert Simon (1985, 1989), laureat al premiului Nobel, a afirmat că toate realizările creative sunt rezultatul procesului normal de rezolvare a problemelor. Însă dovezile pe care le aduce, bazate pe simularea pe calculator a unor mari descoperiri științifice, nu sunt relevante pentru acest subiect, deoarece în calculator au fost introduse informațiile deja selectate, algoritmii logici deja aleși și o procedură standard de recunoaștere a soluției corecte - lucruri ce nu existau în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
marelui Învățat se potrivește mai mult pentru ceea ce ar trebui să ofere omul privirilor semenilor săi, și anume o imagine luminoasă a sincerității, și nu o imagine a performanțelor tot mai mari pe care el le dovedește astăzi În arta simulării și a disimulării. * „Ce are a face cu cine stai la masă, totul e să mănînci bine!” (Voltaire) Firește, sîntem În fața unei observații ironice, deoarece totul depinde de ce Îți propui: de ex. unii preferă să mănînce puțin sau chiar prost
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]