4,151 matches
-
în domeniile în care cred că reușita ar fi importantă și de asemenea sunt capabili să considere ca având o importanță mai mică domeniile în care se simt mai puțin competenți. Ei reușesc să anuleze discordanța dintre Sinele ideal și Sinele real. Cu cât această discordanță dintre Sinele ideal și cel real este mai mare, cu atât stima de sine are un nivel mai scăzut Pe de altă parte, o persoană are mai multe identități, fiecare asociată unui anume rol (de
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
ar fi importantă și de asemenea sunt capabili să considere ca având o importanță mai mică domeniile în care se simt mai puțin competenți. Ei reușesc să anuleze discordanța dintre Sinele ideal și Sinele real. Cu cât această discordanță dintre Sinele ideal și cel real este mai mare, cu atât stima de sine are un nivel mai scăzut Pe de altă parte, o persoană are mai multe identități, fiecare asociată unui anume rol (de gen, de vârstă, școlar, familial, profesional etc.
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
măsurată prin chestionare ce conțin itemi generali și alimentându-se tot din sentimentul de competență a persoanei în anumite domenii particulare. În opinia acestor autori, stima de sine globală se construiește din evaluarea făcută asupra fiecăreia din următoarele dimensiuni: 1. Sinele emoțional - este reprezentarea individului cu privire la gradul de control pe care îl are asupra emoțiilor sale și asupra impulsivității. Este imaginea pe care o are persoana cu privire la gradul său de stăpânire de sine care este considerată a permite o mai bună
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
pe care îl are asupra emoțiilor sale și asupra impulsivității. Este imaginea pe care o are persoana cu privire la gradul său de stăpânire de sine care este considerată a permite o mai bună organizare în activități, o mai bună planificare. 2. Sinele social - este vorba de reprezentarea interacțiunii cu ceilalți și de sentimental de recunoaștere socială. 3. Sinele profesional - se raportează la reprezentările, comportamentele și performanța la locul de muncă sau în context școlar. Percepția asupra propriilor competențe este incorporată în imaginea
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
persoana cu privire la gradul său de stăpânire de sine care este considerată a permite o mai bună organizare în activități, o mai bună planificare. 2. Sinele social - este vorba de reprezentarea interacțiunii cu ceilalți și de sentimental de recunoaștere socială. 3. Sinele profesional - se raportează la reprezentările, comportamentele și performanța la locul de muncă sau în context școlar. Percepția asupra propriilor competențe este incorporată în imaginea pe care și-o construiește persoana despre propria persoană. 4. Sinele fizic - include imaginea corporală, percepția
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
sentimental de recunoaștere socială. 3. Sinele profesional - se raportează la reprezentările, comportamentele și performanța la locul de muncă sau în context școlar. Percepția asupra propriilor competențe este incorporată în imaginea pe care și-o construiește persoana despre propria persoană. 4. Sinele fizic - include imaginea corporală, percepția părerilor celor din jur cu privire la aspectul fizic și aptitudinile fizice și atletice. 5. Sinele anticipativ - modul în care persoana privește spre viitor, atitudinea față de ceea ce il așteaptă în viitor. 1. 3. Stima de sine și
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
în context școlar. Percepția asupra propriilor competențe este incorporată în imaginea pe care și-o construiește persoana despre propria persoană. 4. Sinele fizic - include imaginea corporală, percepția părerilor celor din jur cu privire la aspectul fizic și aptitudinile fizice și atletice. 5. Sinele anticipativ - modul în care persoana privește spre viitor, atitudinea față de ceea ce il așteaptă în viitor. 1. 3. Stima de sine și imaginea de sine Indivizii încearcă să mențină sau să-și crească stima de sine, indiferent dacă au o stimă
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
Prin comparație, indivizii cu stimă de sine ridicată au resurse auto-protective bogate și ușor accesibile și deci vor putea mult mai ușor face față unei amenințări (Constantin, 2004). În concluzie, pare evident faptul că stabilitatea sau instabilitatea componentei afective a sinelui depinde de certitudinea pe care indivizii o au despre ceea ce sunt ei. În alți termeni, cu cât această componentă este mai puternică (stimă de sine pozitivă), cu atât ea este mai stabilă și mai insensibilă la variațiile situaționale; cu cât
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
și pentru Pământ, modelul fiind același așa cum am văzut mai sus va fi același atât pentru cel de lângă mine, cât și pentru mine. Grija față de sine înseamnă, deci, grijă față de semen. Este o metodă de autocunoaștere și de integrare a sinelui în TOT; o meditație prin contemplație ce vor duce la conștientizare - cum spun psihologii, la trezire - cum spun teologii. Nu se devine uman decât aparținând la o comunitate și nu se dă sens vieții proprii decât făcând din această relație
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
familial se produce rapid, pe toate canalele, atât în plan vertical cât și în plan orizontal, chiar în familiile cu mai mulți membri. Familia înseamnă totodată căminul, casa în care primim și dăruim dragoste, loc al regăsirii și al împlinirii sinelui. Agasați de problemele financiare, obosiți de treburile de la serviciu, marea majoritate a oamenilor văd în cămin singurul loc în care se pot simți liniștiți și în siguranță. Raportul dintre cei doi părinți are o puternică rezonanță asupra întregii atmosfere familiale
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
modificările cognitiv comportamentale ale elevilor din ciclul primar și nu numai. Se recomandă deopotrivă și părinților elevilor, parteneri reali ai școlii românești, în cunoașterea și educarea propriilor copii. Insp. școlar, prof. psiholog, Elena Simionică Capitolul I AUTOCUNOAȘTEREA Personalitatea este dovada sinelui individual, unic și creator. Este ceva nedobândit din exterior, ci eliberat din interior. Este acel ceva, foarte greu de definit, dar care face să acceptăm sau să respingem colegii, prietenii, partenerii, pornind de la „considerentul” că au o personalitate satisfăcătoare, sau
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
ne modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari șanse ca rezultatul să ne dezamăgească într-o bună zi. A-i cere copilului tău să devină ca altul, înseamnă a-l priva de o identitate, ai refuza dezvoltarea sinelui. Mai mult chiar, solicitând unui copil să fie asemeni altuia e ca și cum l-ai forța să poarte o pereche de pantofi cu câteva numere mai mici, ca în final (prea târziu, când piciorul este deja rănit sau deformat), să realizezi
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și reușită. Perspectiva culturală În ultimele câteva decenii câteva lucrări importante au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a te descurcă cu emoțiile tale și ale altora. A doua direcție -Modelul Reuven Bar-On acesta stabilește componentele inteligenței emoționale pe care le grupează în cinci domenii: 1. Domeniul intrapersonalacest domeniu al inteligenței emoționale cuprinde ceea ce noi numim în general ’’sinele nostru’’. El determina modul cum ne percepem sentimentele, cât de mulțumiți suntem de noi înșine și de ceea ce facem în viață.. Succesul în acest domeniu înseamnă că suntem capabili să ne exprimăm sentimentele, să trăim și să muncim în mod
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
determina, în condițiile epocii contemporane, o renaștere a mediului? Se pare că ciclul relațional mediu-om a ajuns la faza intervenției omului spre o schimbare a spațiului în care trăiește și din care trăiește, altfel spus spre o regăsire a sinelui însuși. Să fie vorba doar de ecologie când vorbim de schimbarea mediului ambiant? Acesta e sensul întrezărit de toți, e cel mai circulant și cotidian... Multe s-au vorbit despre noi, oamenii, și despre viitorul nostru pierdut în fum, gaze
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
-se inclusiv la interferența cu alte evenimente care preced sau urmează actul respectiv. Clasificarea diferitelor tipuri de agresiune se face avându-se În vedere În primul rând un pattern comportamental. Astfel o categorie este reprezentată de atacul fizic realizat Împotriva sinelui, iar alte categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a deveni om. V. Frankl afirmă că scopul vieții unui individ este de a realiza anumite valori prin care omul se recunoaște și se împlinește. Destinul uman ne apare ca expresie concretă sub un dublu aspect de realizări ale Sinelui: somatice și psihice. Orice situație care face să eșueze această dinamică, duce la apariția unor tulburări diferite, în cadrul cărora se înscriu și tulburările psihosomatice. Trei elemente se consideră că aduc o contribuție directă în edificarea tulburărilor psihosomatice: stresul, frustrarea și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în acest caz, ca niște forme eșuate de actualizare a propriului Eu, a propriei sale existențe. Tulburările psihosomatice, spre deosebire de tulburările somatice sau cele psihice pure, sunt expresia simbolică a unor stări conflictuale intrapsihice, a unui conflict între Eul conștient și Sinele inconștient. Formele tulburărilor psihosomatice Afirmam mai sus că patologia psihosomatică, trebuie înțeleasă plecându-se de la analiza „imaginii propriului corp” și a modalităților în care aceasta este prelucrată de către bolnav în raport cu propriul său „libidou narcisic”. Imaginea corpului depășește frontierele anatomiei, afirmă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe trebuințele de dezvoltare și de formare ale copilului. El scria: Nimic nu se naște din nimic; dar nimic din ceea ce este necopt nu se poate dezvolta fără ceea ce este copt - și, desigur, așa se întâmplă când azvârlim copilul înapoia sinelui său, ca finalitate, și când îl îndemnăm să recadă în starea naturală 1. În lucrarea The School and Society (1899), a susținut că școala și societatea trebuie să funcționeze simbolic. După el, școala trebuie concepută și organizată ca o comunitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etaj” ar fi constituit din aptitudinile latente și abilitățile individuale ale elevului. Al treilea „etaj”, cel mai important, consta în „curriculumul grupului de cercetare” (group inquiry curriculum); era vorba despre studiul problemelor sociale în microgrup, având ca scop autoexplorarea, descoperirea sinelui și cunoașterea celorlalți. Foshay, Weinstein și Fantini încercau, deocamdată cu timiditate, să iasă din „cercul strâmt” al curriculumului modern, mult prea centrat pe instruire și pe obiective pragmatice; încercau „să deschidă o poartă” către tărâmul sans rivages al formării personalității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate cele cinci viziuni curriculare. Subiectiviștii sunt obsedați de problema sinelui și a „autorealizării” (self-actualization). După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea ca „ambianță” și „contexte adecvate”, favorizante pentru dezvoltarea individuală liberă, pentru descoperirea de sine și pentru formarea autonomă a personalității. Subiectiviștii cred că, în esență, curriculumul trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a tradus prin minding („stare de a fi gata să, deschidere a minții”) și heeding („băgare de seamă, orientarea atenției”)116. La Heiddeger, „grija” este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în lume pentru că suntem „ființele care pun întrebarea despre ființă”. Dasein, spune Heidegger, este das fragende
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]