2,599 matches
-
de Moore, nu a vrut însă să cedeze. Consecința a fost excluderea ei din cercul prietenilor lui Wittgenstein.99 Mai târziu, Wittgenstein a fost de mai multe ori tentat să publice diferite versiuni ale acelui manuscris care a 78 GÂNDITORUL SINGURATIC apărut postum sub titlul Cercetări filozofice. În vara anului 1938, a convenit cu Editura Cambridge University Press publicarea manuscrisului pe care l-a elaborat în cea mai mare parte în Norvegia. La scurt timp, va anunța însă editura că renunță
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apropiat prea mult. Nu mai erau nedespărțiți, ceea ce Skinner a resimțit drept o pierdere dureroasă. Când nu era alături de Wittgenstein, pentru el viața se golea în bună măsură de sens. Sfâșiat între fidelitatea lui față de recomandările prietenului și 80 GÂNDITORUL SINGURATIC dorința de a se întoarce la viața academică, Skinner s-a îmbolnăvit de poliomielită și a murit în octombrie 1941. Pentru Wittgenstein, evenimentul a constituit un șoc. Moartea neașteptată a lui Skinner i-a produs mari remușcări. Era conștient că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de tehnician, a reflectat mult asupra cercetărilor grupului. Șeful echipei îi aprecia activitatea drept un sprijin important. La scurt timp după ce a renunțat la orice preocupări filozofice, Wittgenstein a început însă să le simtă lipsa. Iată o însemnare 82 GÂNDITORUL SINGURATIC semnificativă în acest sens: „Sufăr de asemenea deoarece din motive exterioare, ca și interioare, nu mai sunt în stare să practic filozofia, singura muncă ce mi-a oferit o reală satisfacție. Nici o altă muncă nu mă susține de fapt. Acum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care a avut-o cu Wittgenstein în 1947: „Avea sentimentul că atâta timp cât trebuie să predea nu va putea să-și încheie cartea.“111 În plus, Wittgenstein era tot mai nesatisfăcut de activitatea lui de profesor, chiar dacă importanți filozofi 84 GÂNDITORUL SINGURATIC din generația următoare - Georg von Wright, urmașul său la catedra de la Cambridge, Norman Malcolm sau Stephen Toulmin -, care i-au frecventat în această perioadă lecțiile, au fost izbiți de vigoarea și prospețimea gândirii sale. Von Wright - care după prima lecție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noaptea, gândindu se în mod serios asupra a ceea ce avea să spună. În ciuda acestui fapt, dădea uneori impresia că lecțiile sale erau inadecvat pregătite, deși trebuia să mai fi vorbit despre aceste subiecte de-a lungul anilor.“114 86 GÂNDITORUL SINGURATIC Unii dintre studenții care i-au fost apropiați lui Wittgenstein și au scris mai târziu amintiri despre profesorul lor sunt de acord că de multe ori nu exercita acea influență pe care și-o dorea. Iată două mărturii: „Tot așa cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și în Norvegia. Alegerea i-a fost în mod sigur influențată de faptul că prietenul său Maurice Drury, un irlandez, lucra ca medic psihiatru la un spital din Dublin. Sosind în Irlanda, în decembrie 1947, Wittgenstein s-a 88 GÂNDITORUL SINGURATIC stabilit, mai întâi, la o pensiune situată la o distanță de aproximativ trei ore de călătorie cu autobuzul de Dublin. Era singurul oaspete al acelei pensiuni. Lui Malcolm îi scrie că nu vorbește cu nimeni, ceea ce este bine pentru munca
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
interes doar pentru adevăr, și nu un virtuos al jocului cu idei. Profesorul de filozofie Bouwsma - unul dintre partenerii săi de discuție favoriți în timpul vizitei în America și mai târziu la Oxford, unde Wittgenstein a locuit în casa 90 GÂNDITORUL SINGURATIC fostei sale studente Elisabeth Anscombe - își amintea ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cinstea intelectuală, interesul său pentru adevăr. Peter Geach, fost student al lui Wittgenstein, relata că acesta a fost surprins să afle că bătrânul Moore nu mai frecventa întrunirile Clubului de științe morale al Universității deoarece soția lui se 92 GÂNDITORUL SINGURATIC temea că o discuție prea animată i-ar putea provoca un atac. Comentariul lui Wittgenstein a fost caracteristic: „Cum ar putea un om muri mai bine? Un om nu poate să moară de moarte bună!“128 Nu ne va surprinde
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
devin în mod sensibil mai puțin riguroase, ele se clarifică tot mai rar, mă simt mult mai ușor obosit. d) Sănătatea mea este într-o stare mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai 94 GÂNDITORUL SINGURATIC receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult șansa de a presta o muncă cu adevărat bună. e) Deși îmi este imposibil să fac anticipări precise, mi se pare probabil că mintea mea nu va mai lucra niciodată atât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de ceea ce s-a temut cel mai mult, și anume ca spiritul să-l părăsească mai înainte ca viața lui să înceteze. La 26 aprilie împlinea 62 de ani. Joan Bewan i-a făcut un cadou urându-i 96 GÂNDITORUL SINGURATIC Many happy returns. El a fixat-o și i-a spus: There will be no returns. Însemnările sale despre certitudine poartă data zilei în care au fost scrise. La 27 aprilie 1951, Wittgenstein continuă să scrie. Cu referire la o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice 98 GÂNDITORUL SINGURATIC menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii, Kant obișnuia să mediteze privind, prin una din ferestrele locuinței sale, spre turla unei biserici din apropiere. Creșterea unui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viața lui, alții găsesc viața lui fascinantă, opera lui însă de neînțeles.“ (Acesta din urmă a fost și cazul lui Noica.) Monk încearcă să probeze ceea ce cititorii textelor lui Wittgenstein ar putea doar O VIAȚĂ DE EROU? 99 100 GÂNDITORUL SINGURATIC bănui: „Căutarea filozofică a lui Wittgenstein și viața lui emoțională și spirituală constituie o unitate.“ (Vezi R. Monk, Ludwig Wittgenstein. The Duty of Genius, Penguin, London, New York, 1990. Referirile și citatele vor fi date, în continuare, după traducerea germană, Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
235. 22 Părerea lui Monk este că ceea ce a urmărit, între altele, Wittgenstein izolându-se în Norvegia a fost eliberarea de constrângerile vieții burgheze la Viena sau la Cambridge. „Repulsia lui față de această viață privea în parte superficialitatea 102 GÂNDITORUL SINGURATIC raporturilor omenești, în parte însă conflictul insuportabil în care cădea el între tendința de adaptare și de apărare.“ (R. Monk, op. cit., pp. 110-111.) Discreția în relațiile dintre oameni, în localități mici și izolate din acest colț de lume, îi făcea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1916, ed. cit., p. 70. 40 Ibidem, p. 74. 41 Paul Engelmann, op. cit., p. 96. Mărturiile lui Engelmann au constituit punctul de plecare al unui șir de lucrări care discută Tractatus-ul pe fundalul ambianței culturale vieneze a epocii. 104 GÂNDITORUL SINGURATIC 42 Răspunzând unor observații ale lui Russell, Wittgenstein îi scria la 19 august 1919: „Acum mi-e teamă că tu nu ai sesizat cu adevărat afirmația mea esențială, față de care întreaga chestiune privitoare la propozițiile logice este doar un corolar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
O, în cazul ăsta poți să-i iei și pe ai mei.“ (Vezi Luise Hausmann, Eugene C. Hargrove, „Wittgenstein in Austria as a Elementary School Teacher“, în (ed.) F. A. Flowers III, Portraits of Wittgenstein, vol. 2, p. 107.) 106 GÂNDITORUL SINGURATIC 56 Unul din foștii săi elevi povestește că Wittgenstein nu-i pedepsea niciodată pe copiii care erau sinceri. Odată, și-a întrebat elevii dacă știu numele lunilor anului. Mulți dintre cei care au ridicat mâna nu au putut răspunde corect
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a auzit spunând asta. „Că acest copac a devenit din nou verde s-a datorat propriei sale vitalități. Wittgenstein din perioada mai târzie nu a căpătat o inspirație din afară, una asemănătoare cu cea pe care tânărul Wittgenstein 108 GÂNDITORUL SINGURATIC a primit-o de la Frege și Russell.“ (G. H. von Wright, „A Biographical Sketch“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 1, p. 73.) 75 Wittgenstein refuza să stea la masa profesorilor de la cantina Universității. Nu numai fiindcă această masă era așezată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care aș muri înainte de încheierea sau publicarea acestei cărți, notele mele vor trebui publicate fragmentar sub titlul «Observații filozofice», cu dedicația «Lui Francis Skinner».“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 354.) 86 Fania Pascal, în op. cit., p. 81. 110 GÂNDITORUL SINGURATIC 87 John King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, pp. 115-116. Împrejurările în care Wittgenstein folosea această exprimare indică sensul pe care i-l dădea: suntem aici pentru a ne face datoria. 87a K. Briton, „Portrait of
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un loc de muncă. Socotea de asemenea îngrozitor faptul că o societate suferă de «deosebiri între clase». Când am vorbit despre faptul că birocratizarea aducea cu sine introducerea deosebirilor de clasă în Rusia, mi-a spus: Dacă există 112 GÂNDITORUL SINGURATIC ceva care ar putea distruge simpatia mea pentru guvernul rus, aceasta ar fi dezvoltarea progresivă a deosebirilor de clasă».“ (R. Rhees, op. cit., p. 272.) 95 Ibidem, p. 274. 96 Vezi D. Lee, op. cit., p. 196. 97 Vezi Wittgenstein, Sein Leben
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
5 februarie: „În ansamblu, munca mea merge destul de bine. Ea este însă munca unui om bătrân. Căci, deși nu sunt, de fapt, bătrân, am într-un fel un suflet bătrân. Să dea Dumnezeu ca trupul să nu supraviețuiască 114 GÂNDITORUL SINGURATIC sufletului meu.“ (Citat după George Hetherington, „Wittgenstein in Ireland“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 17.) 120 Vezi Ioseph Mahom, „The Great Philosopher who came to Ireland“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 6. Cine urmărește mărturiile despre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întreprinde ceva împotriva lui deoarece nu aveam dorința de a mai trăi. Dar lucrurile nu s-au desfășurat potrivit dorinței mele.“ (N. Malcolm, op. cit., p. 120.) 131 Ibidem, p. 122. 132 Citat după R. Monk, op. cit., p. 608. 116 GÂNDITORUL SINGURATIC 133 Vezi M. Drury, op. cit., p. 132. 134 Citat după N. Malcolm, op. cit., p. 125. 135 Vezi P. Geach, op. cit., p. 169. Ce putea prețui atât de mult Wittgenstein în modul de a scrie al lui Frege? Putem presupune că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a avut citind manuscrisul și discutându-l apoi cu Wittgenstein. Ele și-au găsit expresia într-o „Introducere“ scrisă inițial pentru o editură germană, care urma să publice manuscrisul lui Wittgenstein. Această introducere a fost publicată în ediția 120 GÂNDITORUL SINGURATIC * Toate citatele sunt date după Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico Philosophicus, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, Humanitas, București, 2001. bilingvă, care a apărut la Londra în 1922. „Totalitățile despre care dl Wittgenstein susține că este imposibil să vorbim în mod
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu pare să fie o scriere adresată unui anumit public. Ceea ce autorul recunoaște în mod indirect. „Cuvântul înainte“ începe astfel: „Această carte va fi poate înțeleasă de acela care a gândit el însuși odată gândurile ce sunt exprimate 122 GÂNDITORUL SINGURATIC în ea sau cel puțin gânduri asemănătoare.“ Dacă luăm în serios această afirmație, atunci ne putem întreba dacă au existat sau există asemenea cititori. Este clar că publicând acest manuscris Wittgenstein nu a intenționat să-și facă un nume în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înainte“, citată mai sus. Cuvântul poate din această propoziție lasă să se înțeleagă ceva uimitor. Și anume că deși își dădea seama cât de greu este ca cineva să înțeleagă cu adevărat scrierea lui, Wittgenstein nu a socotit 124 GÂNDITORUL SINGURATIC totuși că această posibilitate poate fi exclusă. Căci altfel publicarea lucrării nu ar fi avut nici un rost. Comentatori ai Tractatus-ului au atras și ei atenția asupra unor greutăți pe care le va întâmpina cititorul. Astfel, succesiunea paragrafelor nu este una
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
răspunsul la întrebarea care este obiectivul central al lucrării. Există un număr destul de mare de indicații convergente în această privință. S-a subliniat nu o dată, îndeosebi de la apariția cărții lui Allan Janik și Stephen Toulmin, Wittgenstein’s Vienna 126 GÂNDITORUL SINGURATIC (1973), că acea orientare a gândirii care își găsește expresia în Tractatus poartă pecetea unui anumit peisaj spiritual și cultural, cel al Vienei dinaintea Primului Război Mondial. O temă asupra căreia s-au intersectat reflecțiile unora dintre cei mai reprezentativi filozofi, cercetători
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
reacționează astfel: „Mi e frică, acum, că nu ai sesizat cu adevărat afirmația mea esențială, față de care întreaga chestiune privitoare la propozițiile logice este doar un corolar. Punctul principal este teoria despre ceea ce poate fi spus (gesagt) prin 128 GÂNDITORUL SINGURATIC propoziții - adică prin limbaj - (și, ceea ce este același lucru, poate fi gândit) și ceea ce nu poate fi spus prin propoziții, ci doar arătat (gezeigt). Problemă care, cred eu, este problema cardinală a filozofiei.“14 Ceea ce a urmărit, așadar, Wittgenstein a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]