2,424 matches
-
brînză, se poate spune. Realitatea sunt eu. Dar și eu pot deveni o fantomă, dacă mă îndepărtez de cel-care-sunt. În rest, trăiesc într-o lume plină de fantome, adică de iluzii. Sunt singura iluzie reală. Pardon, mai e și mama soacră. Sărut mîna! 5.6. Neamul adormit Poveste turcească Deși e deja hipermediatizat, "cazul Turcescu" meri tă în continuare, cred, tratat cu toată seriozitatea. Am și eu, în acest sens, trei opinii. Unu: cred că gestul său creează o mare problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
rămas exterior (bradul, nu porcul), pentru că l-am interiorizat rapid, eu fiind atît de virtuos!... Astfel Arborele meu Sephirot mă locuiește deja, mă umple, e aproape eu însumi (care am existență în sine), de la magnificența (Doamne, iar o văd pe soacră-mea) lui Kether la năbădăioasa de Shekinah, care s-a îndrăgostit de mine, mai bine zis de frumosul meu trup, că în rest suntem una. Ce revoluție! De la copacul ce semăna cu un corn de ren vertical, la Bradul de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic Vasile Orăș, i-a murit de tînără, în 1624, fără să-i lase vreun copil. Totuși, soacră-sa, rămasă văduvă, i-a lăsat Șendricenii, cu multă avere, și toate moșiile, pe care Onciu le cumpărase cu Anghelina 37. Onciu Iurașcovici s-a căsătorit de-a doilea cu Magda, fata lui Dumitru Lența, de la Iurcăuți. Avere bună i-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Alka are 26 de ani. Este căsătorită de cinci ani și, cu patru ani în urmă, a migrat dintr-un orășel mai mic în Uttar Pradesh, urmându-și soțul. Înainte trăia într-o familie extinsă; acum trăiește cu ei doar soacra sa. Alka nu are copii. A urmat o școală vreme de unsprezece ani. A lucrat un an și jumătate în secția de montare cu ajutorul cerii la Ajay Diamond Jewelers, apoi la o linie de asamblare a bijuteriilor, timp de doi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
caz, creșterea autonomiei la care ne-am putea aștepta pentru soția unui bărbat care se bucură de stabilitate financiară nu s-a produs. Cât despre luarea deciziilor, Alka spune că majoritatea hotărârilor sunt luate împreună, de soțul ei, ea și soacra sa. Soțul ei nu participă în nici un fel la treburile gospodărești. Din nou, percepția pe care o are Alka, aceea că lucrează ca să nu stea degeaba, îi conferă prea puțină „putere de negociere”, dat fiind faptul că își subapreciază atât
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
că se simte foarte obosită. Va renunța la slujbă de îndată ce soțul ei își va găsi un loc de muncă permanent. Soțul ei nu a participat niciodată la treburile casei și Savitei i se pare că e foarte exigent cu ea. Soacra ei are grijă de copii când ea este la serviciu și o ajută și în gospodărie. Savita îi dă soțului ei tot salariul, în afară de 100 de rupii, pe care îi păstrează pentru cheltuieli legate de copii și pentru alte mici
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
interceptare a convorbirilor montate în casă. Astfel, într-o notă de TO, din data de 23.03.1966, se redă discuția dintre preot și persoana care l-a solicitat pentru spovedanie. „Apoi se reproduc discuții între domn [preot - n.a.] și soacra obiectivului care se plânge de starea sănătății sale. Domnul o încurajează în termeni religioși: «toate trec, numai noi să fim răbdători, înțelegători, să spunem ce avem pe inimă, că părintele nu ne va părăsi, peste tot sunt necazuri, amărăciuni și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din neîmplinirea acestei așteptări. Evident, nici vesticului nu îi sunt străine asemenea bucurii. Ele sunt, în fond, bucurii general umane: bucuria de a nu fi bolnav, bucuria de a nu pierde locul de muncă, bucuria de a nu locui cu soacra etc. Cum însă „normalitatea” vesticului era diferită de a esticului, bucuriile negative ale celui din urmă aveau o culoare specifică. Vesticul se bucură că nu pățește nimic „anormal”. Esticul se bucura că e scutit de „normalitatea” dictaturii: se bucura că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mari; masă; matematică; măsură; membru; merișoare; mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete; puțin; rece; repulsie; roșie; roșii; sărat; sarcină; sare de lămîie; săgeată; scînteia; sec; sentiment; soacră; soarta; soartă; straniu; strîmbare; strîmbat; strugure; super; și mai nasol; tare; transpirație; țigări; vechi; viața; violet; vișină; vișine; vitamina C (1); 718/141/41/100/0 acum: aici(100); prezent(72); imediat(61); moment(40); mîine(33); azi(28); timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
metropolă; mie; minune; moale; multă apă și soare; nașpa; naviga; necunoscut; neimportant; nemărginire; nemărginit; nesemnificativ; nimic; obiect; oboseală; oraș; pămînt; peisaj; peste; pești; plaja; profundă; putere; răcoare; rai; răsărit; răsuflare; rău; romantică; roșie; șarpe; semnificativ; sentiment; serată; șes; șezlong; sirenă; soacră; sonetă; spate; spumă; la stat; stîlp; stîncă; sufletul; superior; sus; țară; teamă; tinerețe; de toate; de tot; tristețe; unde?; univers; vacă; valoare; valuri, pescăruși; Vama Veche; vas; vast; veselie; viață; vîltoare; în vîrstă; vioi; vis; voință; volum; voluminos; vota; zbuciumată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață; vigilent; viitor; zglobiu (1); 725/157/58/99/0 nimeni: nimic (106); singurătate (55); gol (54); singur (53); toți (41); pustiu (30); altul (28); niciunul (28); zero (25); cineva (21); niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot; zgomotos; zice; zîmbet; zîmbi(1); 794/165/45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nivel social; nori; obiect de măsură; obstacol; pandantiv; pară; de a parcurge; pași; pentru a urca; pierdea; piramidă; pisică; plan; plec; în pod; podea; podină; podul casei; de pompieri; pompieri; pot; realizări; rece; ridica; rupt; sănătate (sport); sărut; schele; scop; soacră; soare; societate; spre cer; stîlp; stricat; stricată; a se sui; sui; șantier; trecere; trepte înalte; țară; unealtă; unt; a se urca; de urcat; ușor; ușor de ajuns; utilă; vale; valoare; vază; viață; vieții; vis; vorbărie; zebră (1); 776/198/71
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucătăreasă (2); calvar(2); casnică(2); căsătorit(2); cuminte(2); cuplu(2); devotament(2); doamnă(2); dulce(2); eternitate(2); eu(2); greșeală (2); guralivă(2); harnică(2); ideală(2); infidelă(2); inteligentă(2); mireasă(2); nu(2); slugă(2); soacră(2); stabilitate(2); tînără(2); verighetă(2); viață(2); 3 în 1; admirație; adorată; ajutor potrivitor; albastră; angajament; aparență; artist; bani; bărbat; blestem; bucătărie; bucurie; bun; cadou; capul casei; căldură; cea maibună; cheltuială; ciorbă; cocoș; compasiune; compatibilitate; compromis; comunicare; confidentă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz; vecină; pe viață; Vitoria; Vitoria Lipan; Vrîncioaie (1); 838/157/61/96/0 veac: secol (123); timp (116); ani (69); eternitate (49); mult (47); veșnicie (44); an (19); deceniu (18); etern
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche; persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant; repulsie; riduri; românul; scîrbos; scoțian; scump; silă; soacră; soțul; stimă; a strînge; șmecher; fără suflet; supărat; sus; tăcut; tata; terminal; timp; tipologie; trăsătură; trist; tristețe; tu; țăran; țigani; ultimul; ură; vecinii; vecinul; viață; viciu; virgină; vorbă; zgîră (1); 774/234/ 56/178/0 zi: noapte (184); lumină (168
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acasă, de unde adusese o oală cu sos pentru paste. A pus-o pe masă și mi-a zis că n-am decât să fierb niște spaghete și vom avea o cină de nota zece... Țin minte că, de câte ori mă vedea, soacră-mea (pot să-i zic așa, atâtica a lipsit să devenim rude în mod oficial) îmi spunea pe un ton glumeț, în care avea grijă să strecoare o doză infimă de reproș, că băiatul ei e tot mai slab. De
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am spus că mi l-a furat pe numărul patru și care a făcut prostia să se mute la el acasă; la soacră-sa, mai exact, care gătea extraordinar de bine și nu suporta ceaiul... Cinci luni de mese regulate și hipercalorice au costat-o vreo 12 kilograme în plus, așezate exact unde se vedeau mai rău; a trebuit să evadeze de acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Și tu, măi pișărcosule... (ducîndu-se la Sursa dublă) și tu, măi ăsta, care faci mereu pe deșteptul..., du-te tu la masa aia dărîmată și să auzi cum se făcea că plecai în străinătate mai ușor decît plecam eu la soacră-mea la țară... Sursa dublă: (violent) Adică ce vrei să spui? (din clipa asta, Obiectiv nr., Dosar nr. și Sursa dublă ajung față în față, vor striga unul la altul niște reproșuri, învinuiri, rostite într-un limbaj ininteligibil) Plutonierul: (ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
99 de capete / Și te du peste hotară / Tocmai peste-a noua țară / Și-mi adă ursitul meu / Cel lăsat de Dumnezeu...". După rostirea "vrajei" se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată ceva" 296. Focul ritualic, din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cel lăsat de Dumnezeu...". După rostirea "vrajei" se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată ceva" 296. Focul ritualic, din cadrul ceremonialului nupțial, este moștenit de la popoarele antice. La romani, mirele își așteaptă mireasa în casă, "cu apă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată ceva" 296. Focul ritualic, din cadrul ceremonialului nupțial, este moștenit de la popoarele antice. La romani, mirele își așteaptă mireasa în casă, "cu apă și cu foc de vatră sau altarul casei", potrivit credinței că "din căldură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]