33,499 matches
-
București vor lua măsuri pentru realizarea în bune condiții a bugetelor de venituri și cheltuieli, precum și a excedentelor bugetare planificate. Totodată, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare răspund de realizarea veniturilor prevăzute în bugetul de stat de către toate unitățile socialiste, indiferent de subordonarea acestora. Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare vor acționa pentru creșterea veniturilor proprii ale bugetelor locale, precum și pentru folosirea rațională a mijloacelor materiale și bănești de care dispun, în condiții de maximă eficiența economică și socială
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
utilizarea cu randament sporit a bazei materiale de care dispun unitățile. Articolul 21 Consiliul financiar-bancar, Ministerul Finanțelor, băncile, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale și locale vor asigura aplicarea cu fermitate în economie a mecanismului economico-financiar, înfăptuirea autogestiunii economico-financiare a unităților socialiste, respectarea strictă a normelor și normativelor economico-financiare aprobate, introducerea unui regim sever de economii în efectuarea cheltuielilor, indiferent de fondurile din care se acoperă, instituirea unei ordini și discipline de plan contractuale și financiare ferme, ținerea corectă și la zi
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
și celelalte organe centrale și locale, vor acționa pentru exercitarea în economie a unui control financiar exigent și în special a celui preventiv care să asigure gospodărirea judicioasa a mijloacelor materiale și bănești, respectarea legilor statului și apărarea integrității proprietății socialiste. Articolul 23 Indicatorii prevăzuți în bugetul de stat și în planul financiar centralizat pe anul 1989 vor fi desfășurați pe titulari de plan prin decret al Consiliului de Stat. Articolul 24 Se adoptă contul general de încheiere a exercițiului bugetar
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
decembrie 1970, ne-li-niștitului și turbulentului Dumitru Țepeneag, îl va ajuta ulterior pe românul descins la Paris să se acomodeze mai ușor, să se aclimatizeze. Toma Pavel vorbește, cu vocea experienței, despre "sunetul mat" al adevărului în lumea liberă. În lagărul socialist, scriitorul are o pondere socială mult mai mare. Nu numai că publicul, lipsit de alternativă existențială, se îndreaptă către cultură ca spre un spațiu al miracolelor (ceea ce și este, însă nu chiar pentru toți); dar autoritățile însele monitorizează și contorizează
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
onirism și revoluționarism, vede lucrurile altfel. Opoziția lui față de regimul din țară e de altă natură. Țepeneag nu visează la resuscitarea vechii epoci burgheze, pe care a prins-o către finalul ei, ci la o normalizare care să deschidă România Socialistă către actuala libertate, postbelică. Politică, economică și artistică. În acest punct de vedere propriu, nealiniat, găsesc interesul și farmecul Jurnalului. Un român la Paris, cu articolul nehotărât făcând diferența, marcând individualitatea, respinge intrarea într-o categorie prestabilită, apartenența la un
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
a con-tra-se-lec-ției? Cum se explică - altfel decât printr-o componentă a spe-ci-ficului național, adaptabilitatea - în-mul-țirea vertiginoasă a comuniștilor, într-o progresie nemaiîntâlnită în tot Estul Europei? În al doilea rând: cum se face totuși că în aceste condiții de lagăr socialist, modificate numai prin substituirea internaționalismului sovietic de naționalismul ceaușist, s-a putut dezvolta o cultură și, în cadrul ei, o literatură viabilă? Nu este paradoxală o astfel de rezistență, prin cultură, într-un spațiu în care (spre deosebire de unguri, de cehoslovaci, de
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
puțin) decât atât, modul în care este percepută și primită, în Vest, această timidă schimbare e simptomatic pentru gândirea superioară a cancelariilor occidentale. Perspectiva lor pragmatică, cinică dă și azi fiori cititorului care a prins măcar o bucățică din societatea socialistă multilateral dezvoltată. Fiindcă, pe de o parte, Occidentul condamnă "ferm" încălcarea drepturilor omului în spațiul de manevră al U.R.S.S. Este notificată condamnarea invaziei Cehoslovaciei; e încurajată disidența surprinzătoare a României. Pe de altă parte, retorica diplomatică rămâne retorică diplomatică
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
înfăptuirea socialismului în U.R.S.S. într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat; ceea ce a fost dezmințit cu brio după aceea. E absolut ridicol ca un intelectual comunist din Franța să-ți dea direcția ție, cetățean al unei țări socialiste, care cunoști oricum mai bine situația și ai suportat pe propria-ți piele această Ťconstruire a socialismuluiť." (p. 104). Iată o ecuație existențială cu prea multe cunoscute. În Occident, nu se poate condamna comunismul răsăritean, fiindcă "am da apă la
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
1943, în care, notează Liviu Grăsoiu, "întâlnim un Emil Giurgiuca arzând realmente de jalea nenorocirii abătute asupra conaționalilor săi." După cel de-al Doilea Război Mondial, precizează autorul monografiei, când regimul comunist a supus literatura română coercițiunii nefaste a "realismului socialist", Emil Giurgiuca nu a mai publicat nici un volum, timp de douăzeci de ani. Abia în 1964 se reafirmă cu volumul Poemele verii. Personalitatea poetului era definită astfel de Eugen Simion: "Emil Giurgiuca e, înainte de toate, un peisagist, în formele mai
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
e viața!" Nu o dată e solicitată materia evenimențial-politică drept suport al umorii defetiste: "îmi place grozav de mult aceasta Ťcoincidențăť... diplomatică: în chiar ziua cînd la Moscova se serbează a 63-a aniversare a Revoluției proletare, la Stockholm conducătorul României Socialiste stă la masă cu regele Suediei. (S-a văzut la televizor!)". Pregnantă apare imaginea dictatorului, într-o transparentă impresie datată 1979, pe motivul "împăratului gol": "Mă uitam la Cutare om de stat, un mărunt și prezumtiv Cezar contemporan, care umple
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
autorul lui Mitrea Cocor le pretinde participanților să realizeze "cu recunoștință că literatura noastră de după statornicirea statului român democratic purcede de la literatura nouă sovietică", subliniind că modelul ce se cade urmat e Maxim Gorki, cel ce a formulat principiile "realismului socialist", succesor al realismului de la finele veacului precedent și opus curentelor artei pentru artă și naturalismului, adversarii de căpetenie ai "scriitorilor angajați". Sub stratul lozincard transpare momeala materială, pe atunci foarte consistentă, cu care oficialitatea încerca să capteze conștiințele scriitoricești: "Condițiile
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
acesteia însemna înjosirea, trivializarea ei în chip deliberat, atitudini care, să recunoaștem, continuă a se răsfrînge în consumismul actual al unor importante segmente din mass media, în goană frenetică după rating... Amuzantă ni se înfățișează acum teza potrivit căreia "realismul socialist" ar dispune de un adevăr de uz propriu, "adevărul obiectiv", tranșant disociat de "atitudinea obiectivist-burgheză a adevărului integral". Pasămite adevărul are un caracter de clasă, neputînd intra în cuprinsul său decît propozițiile admise de orwellianul Minister al Adevărului. Puțin lipsea
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
cît mai clar și mai conștient se situează scriitorul de talent, în creația sa, de partea forțelor înaintate ale societății, cu atît mai adînc va reuși să descopere și să redea, în toată complexitatea lui, adevărul despre realitatea noastră. Realismul socialist cere creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
toată complexitatea lui, adevărul despre realitatea noastră. Realismul socialist cere creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare". Iar Mihai Beniuc, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă-n 1964, îl îngînă cu servilism: "în însemnările sale într-un loc
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
Beniuc, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă-n 1964, îl îngînă cu servilism: "în însemnările sale într-un loc, Leonardo da Vinci spune să nu-l citească cine nu este matematician. Eu aș zice că cine vrea să scrie de pe poziția realist socialistă, trebuie să se apropie tot mai mult de marxism-leninism și mai cu seamă să fie convins de justețea concepției marxist-leniniste despre lume, luptînd concret, acolo unde se găsește, pentru idealurile noi împotriva exploatării omului și pentru realizarea unei vieți frumoase
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
și mai cu seamă să fie convins de justețea concepției marxist-leniniste despre lume, luptînd concret, acolo unde se găsește, pentru idealurile noi împotriva exploatării omului și pentru realizarea unei vieți frumoase și fericite pentru toți cei ce muncesc. Metoda realismului socialist înseamnă de fapt punerea în aplicație a spiritului de partid în artă și a capacității de tipizare, care este o formă de a face cunoscut adevărul vieții prin ceea ce este tipic într-un moment și un loc dat - însăși tipizarea
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
de partid în artă și a capacității de tipizare, care este o formă de a face cunoscut adevărul vieții prin ceea ce este tipic într-un moment și un loc dat - însăși tipizarea în acest caz acoperindu-se cu sfera realismului socialist". Limba de lemn triumfa în asemenea tirade! Beniuc mai prezintă cîteva "probleme de bază" ale "literaturii noi". Una este "valorificarea moștenirii culturale pe principii leniniste", care pe de o parte constituia un anexionism impudic printr-o interpretare tendențioasă, iar pe
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
toate Cătălin Avramescu. Rezumativ, dacă junele trendy semnala inegalitățile sociale ale lumii de azi, militînd pentru o mai justă distribuire a resurselor, hîrșitul filozof îi recomanda un stagiu în bibliotecă, invocînd totodată experimentarea pe propria piele a eticii și echității socialiste dinainte de '89. Întrucît Cătălin Avramescu nu poate fi rezumat, trecem direct la intervenția lui Alex. Cistelecan, cu regretul de a nu putea cita mai mult: "a fi de stînga nu înseamnă, așa cum cred atît Andrei Pleșu și Cătălin Avramescu, cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
În momentul în care faimosul laitmotiv al discursurilor lui Nicolae Ceaușescu ("Neamestecul în treburile interne..."), nu a mai putut acoperi dezastrul din politica internă, occidentalii au luat distanță, iar bătrânul dictator a redevenit, peste noapte, un fan înrăit al internaționalismului socialist. Decembrie 1989 l-a găsit în calitate de ultim apărător al unui sistem care, la scară europeană, se prăbușea după principiul dominoului. Iar el, avocatul neobosit al "neamestecului", se apucase să-l acuze pe Gorbaciov că a trădat principiile internaționalismului socialist și
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
internaționalismului socialist. Decembrie 1989 l-a găsit în calitate de ultim apărător al unui sistem care, la scară europeană, se prăbușea după principiul dominoului. Iar el, avocatul neobosit al "neamestecului", se apucase să-l acuze pe Gorbaciov că a trădat principiile internaționalismului socialist și să ceară intervenția trupelor țărilor din Pactul de la Varșovia pentru a bloca drumul spre democrație al polonezilor, ungurilor, cehilor, est-germanilor și bulgarilor. Ar fi putut avea România o altă istorie? Greu de spus. Societatea românească poartă încă urmele bolii
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
discursului de șarja semantică, psihologică, morală. Lumea este și atît. Autorul geometrizează și lasă să vorbească lucrurile ele însele, fără adaos auctorial. Poezia rezidă în ele însele, iar cititorul o trăiește prin propria participare. în sfîrșit, să înțelegem că proza "socialistă" n-ar face decît să reia, simplificator, achizițiile interbelice? Morala: în general sînt zgîrcit cu elogiile. Totuși, noua carte a Mihaelei Mancaș este un dar adus culturii noastre cum rar se întîmplă.
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
postfața a fost treptat trecută sub tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub nume personal această postfață, aducînd-o la zi, probabil că ar da o mare lovitură. Chiar și apărînd arta socialistă, ritos. Mircea a scris acea postfață pentru a-și salva romanul de obiecțiile fundamentale ale cenzurii, mi-a povestit, dar și pentru că, bătrîne, dacă uităm, ideal, că trăim în România lui Nea Caisă, în principiu e mai bine aici. Ca
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
putut ierta pactul cu Diavolul, cu numele terfelit și reputația distrusă, Ion Caraion a mai trăit doar câțiva ani. Ceea ce ar fi trebuit să fie o nouă viață, un nou început (mai ales că poetul reușise să scape din lagărul socialist împreună cu soția și fetița lui) a devenit un purgatoriu terifiant și, apoi, un dosar de arhivă. Frânturi din acest dosar, dintr-o arhivă personală a durerii, apar într-un volum pe cât de bine întocmit, pe atât de copleșitor, la lectură
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
august 1981, în vara acestui din urmă an Caraion alegând calea exilului. Iată desfășurătorul relațiilor acestui om cu instituțiile protectoare, binevoitoare, grijulii cu soarta lui și a românilor, în general: Ministerul de Interne, Securitatea Statului, Partidul unic, garant al echității socialiste. Înainte de a condamna încă o dată victima, s-ar cuveni să-i condamnăm pe călăi; și înainte de a găsi diverse scuze informatorilor entuziaști, care au semnat angajamentul în deplină libertate, ar trebui să i le găsim acestui scriitor atât de chinuit
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
în "Artur": Ecaterina Bălăcioiu, George Tomaziu, Dorin Tudoran. Dar mulți scriitori români sunt tot mai frecvent apărați - sau, în orice caz, scuzați - pentru comportamentul lor turbulent, pe considerentul că ei, totuși, fac să strălucească, prin activitatea lor literară, vitrina României Socialiste. Trebuie apelat, arată în mai multe rânduri Artur, la cvasitotalitatea românilor de valoare din țară și din străinătate, pentru a redeveni o mare familie românească. Copiii culturii noastre trebuie readuși acasă, plusează el, încercând să speculeze coarda naționalistă a regimului
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]