12,660 matches
-
nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt în același timp teorii ale modernizării. Teoriile modernizării se bazează pe următoarele idei: schimbarea societății este uniliniară, societățile mai puțin avansate trebuind să urmeze calea impusă de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
soartei), explicarea factorilor ce determină schimbarea a trecut apoi prin determinarea naturală (fizică, biologică, geografică, climatică, etc), a ajuns să fie în sfârșit apanajul ființelor umane, dar numai al celor deosebite eroi, profeți, lideri, persoane charismatice etc. -, apoi o dată cu apariția sociologiei ca știință, sursa principală a schimbării sociale a devenit societatea însăși (din nou rolul oamenilor de rând fiind trecut cu vederea), și în final, a început să fie recunoscut rolul tuturor oamenilor la înfăptuirea schimbării sociale. Noul mod de înțelegere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
crezut că ele pot dispărea dintr-o dată. Așadar, modul în care se desfășoară tranziția și rezultatele ei, depind în mod esențial de trecutul societății respective. O altă abordare alternativă a tranziției derivă din analiza de rețea, curent relativ tânăr în sociologie. Analiza de rețea încearcă să explice comportamentele actorilor sociali prin apartenența acestora la diversele rețele sociale. Aplicând la procesul tranziției această teorie, s-au constatat trei modalități de evoluție a rețelelor economice, sociale și politice existente în timpul comunismului. Astfel, o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității politice, al participării, al integrării, al distribuirii); teorii culturaliste (McClelland) la baza modernizării stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția lui Zeletin ce afirmă rolul burgheziei și al statului în modernizarea societății românești; concepția lui C. Dobrogeanu-Gherea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Care din dimensiunile globalizării economică, informațională, socioculturală se regăsesc în mod vizibil în sat? Și în final, care sunt efectele globalizării asupra comunității rurale românești actuale? La rândul lui, conceptul de comunitate este unul dintre cele mai prolifice concepte ale sociologiei. Numeroase analize au fost realizate de-a lungul timpului de către gânditori aparținând unor școli diferite, analize care depășesc granițele sociologiei pentru că ideea s-a bucurat de mult succes și în filosofie sau istorie. Conceptul a cunoscut numeroase registre de interpretare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
globalizării asupra comunității rurale românești actuale? La rândul lui, conceptul de comunitate este unul dintre cele mai prolifice concepte ale sociologiei. Numeroase analize au fost realizate de-a lungul timpului de către gânditori aparținând unor școli diferite, analize care depășesc granițele sociologiei pentru că ideea s-a bucurat de mult succes și în filosofie sau istorie. Conceptul a cunoscut numeroase registre de interpretare, fiind abordat atât teoretic cât și empiric. Datorită seductivității sale, conceptul a împărtășit soarta ideilor și conceptelor la modă: a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a comunității este inadecvată, pentru că este inevitabil incompletă. Definițiile singulare își îndeplinesc rolul doar în contextul unei anumite teorii, pentru că acestea explică doar o anumită parte a realității. Teorii relevante în domeniul comunității au fost oferite de teoreticienii clasici ai sociologiei și continuate apoi de discipolii lor. Ulterior aceste teorii au fost dezvoltate în domenii foarte variate ale științei sociale. În ciuda varietății și numărului mare de studii despre comunitate, sociologii întâmpină încă dificultăți în definirea acesteia. Aceasta și pentru că au fost
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dintre elementele care o compun (mediul înconjurător, relațiile de prietenie, etc); pentru alții comunitatea este un anacronism, ea neputând exista într-o societate modernă. 2.2. Istoricul conceptului și ideii de comunitate Deși este un concept de largă extensiune în sociologie și cu multiple semnificații, ideii de comunitate nu i-a fost acordată aceeași atenție de-a lungul timpului. Mulți teoreticieni leagă creșterea interesului pentru acest concept de ideile vehiculate în timpul Revoluției Franceze și Industriale, pentru că transformările sociale din timpul acestora
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități umane extrem de dezirabile. Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci paradigme și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se realizează interacțiunea socială în relație cu spațiul, mediul și cu resursele materiale. Este cea mai veche paradigmă în cadrul căreia a fost analizată comunitatea, una din trăsăturile care o evidențiază față de celelalte fiindcă ea apelează nu doar la explicații specifice sociologiei, ci și din domeniul biologiei, geologiei, sau fizicii. Spre deosebire de celelalte patru perspective, care sunt construite pornind de la contribuțiile teoretice europene din sociologie, ecologia umană este de sorginte americană. Referințe tangențiale sunt făcute doar la ideile lui Darwin și Spencer, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analizată comunitatea, una din trăsăturile care o evidențiază față de celelalte fiindcă ea apelează nu doar la explicații specifice sociologiei, ci și din domeniul biologiei, geologiei, sau fizicii. Spre deosebire de celelalte patru perspective, care sunt construite pornind de la contribuțiile teoretice europene din sociologie, ecologia umană este de sorginte americană. Referințe tangențiale sunt făcute doar la ideile lui Darwin și Spencer, în încercarea de a explica problema competiției (și cooperării) comunitare. Ecologia umană a debutat prin studiul zonelor rurale, extinzându-se ulterior, prin contribuția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
explicată și operaționalizată utilizând conceptul de capital social. Dezvoltarea celor două concepte în științele sociale a fost inegală, studiile pe tema comunității rămânând în mare măsură la nivel descriptiv și eșuând în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în a oferi un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi. Din acest motiv, conceptul de comunitate a și rămas într-un con de umbră, studiile concentrându-se asupra altor concepte alternative, mai pline de succes, ca cele menționate mai sus (capital social, rețele sociale, etc). 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de comunitate a și rămas într-un con de umbră, studiile concentrându-se asupra altor concepte alternative, mai pline de succes, ca cele menționate mai sus (capital social, rețele sociale, etc). 2.2.3 Istoricul românesc al termenului de comunitate Sociologia românească are o tradiție îndelungată în studiul comunității, cu precădere a celei rurale. Cauze extrem de complexe ce țin de evoluția istorică și de viața economică, socială și politică au făcut ca populația rurală să reprezinte mereu o pondere însemnată, mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
socială și politică au făcut ca populația rurală să reprezinte mereu o pondere însemnată, mai mare decât în alte țări cu o istorie asemănătoare cu a României. Din acest motiv a existat întotdeauna un mare interes pentru studiul civilizației sătești. Sociologia rurală românească, interesată de problema comunității se va contura cel mai bine în opera lui Dimitrie Gusti și a discipolilor lui, care au pus bazele unui sistem sociologic complex și global pentru înțelegerea satului românesc. Fără a intra în prea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
profund satul românesc (Gusti, 1969: 116). Campaniile monografice realizate de echipe de specialiști într-o serie de sate, au avut ca scop nu doar cunoașterea amplă a comunității rurale românești, ci mai mult, intenția utopică, poate de a întemeia o sociologie a națiunii care să stea la baza unei reforme sociale de proporții. Munca lui Gusti a fost continuată și îmbogățită de discipolii săi, dintre care cel mai de seamă ce trebuie amintit aici, datorită analizelor sale relevante pentru problema comunității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt dependenți de o economie locală, care le asigură traiul cu puțin peste nivelul subzistenței. Capitolul 5 IDENTITATE COLECTIVĂ, ETNICĂ ȘI CULTURALĂ ÎN COMUNITATEA RURALĂ 1. ASPECTE PRELIMINARE Capitolul de față își propune să analizeze un concept extrem de prolific în sociologia actuală și anume acela de identitate, cu toate tipurile (fațetele) ei. Demersul urmărit este atât teoretic, cât și empiric, acesta din urmă concretizând date cantitative și calitative, provenite atât din studiul de caz pe cele două localități, cât și din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
7). Tema identității este o temă extrem de actuală astăzi, în discursurile de factură socială sau politică. Cu precădere raportul identitate etnică/culturală globalizare este supus analizelor, interpretărilor și dezbaterilor în contexte din ce în ce mai variate. Deși ambele sunt concepte relativ noi în sociologie și utilizate adesea într-un mod necritic și ambiguu, fascinația pe care o exercită, mai ales în științele sociale este extrem de mare. Tema identității sociale, culturale, etnice este readusă în discuțiile academice sau publice (politice), cu precădere în țările central
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grupuri pornind de la identificările pe care aceștia le fac. Identitatea nu mai este astfel un fenomen static, ci unul în permanentă reconfigurare, o chestiune de opțiune personală (Anderson, 1991). Conceptele de esențialism și constructivism au obârșii mult mai vechi decât sociologia modernă. Astfel, se poate face distincția între un esențialism clasic, care își are originea în lucrările lui Platon și este apoi preluat de filosofii Evului mediu și care se referă la forme, esențe, constante, ce stau la baza existenței și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viabilă, una din schimbările esențiale de realizat este transformarea agriculturii dintr-una de subzistență într-o agricultură antreprenorială, eficientă și orientată spre profit. Iar aceasta este în esență o agricultură în care predomină exploatarea prin ferme și nu prin gospodării. Sociologia rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele comune și diferențele între acestea vor fi analizate în tabelul 6.3. Tabel 6.3 Diferențe între agricultura fermelor și agricultura de subzistență Agricultură de subzistență Agricultură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a numărului de salariați, arată faptul că acest segment patronal nu este implicat în afaceri locale care să ofere locuri de muncă oamenilor, ci realizează mai degrabă activități de intermediere între producătorii agricoli și angrosiștii din mediul urban (Institutul de Sociologie al Academiei Române, 2005). Figura 6.1. Pondere populație rurală / Pondere populație ocupată în agricultură pe regiuni de dezvoltare, în anul 2006 (date procentuale) Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce are familia în proprietate; * număr de persoane în familie; * vârsta; * sexul; * proprietăți ale familiei (pământ, casă, atelier, fabrică, unitate comercială, etc.); * venit; * nivelul de educație; * ocupație; * stare civilă; * religie; * etnie. ANEXA 2.1 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu Catedra de Sociologie Cod chestionar ANONIM! CHESTIONAR Stimate domn / Stimată doamnă, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu a inițiat un studiu prin care urmărește să surprindă schimbările care au apărut în satele din județul Sibiu după decembrie 1989. În acest sens am dori să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. 6. World Values Survey 1997 (WVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. 6. World Values Survey 1997 (WVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]