2,175 matches
-
Monumentul este de tipul cruce memorială și a fost realizat, în anul 1937, din inițiativa societății A.S.T.R.A., prin contribuția locuitorilor satului Deleni, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, pe fronturile din Italia și Galiția. Crucea, împreună cu soclul, sunt realizate din piatră, iar împrejmuirea este cu un gard din lemn. În plan frontal sunt înscrise numele eroilor care s-au jertfit pentru țară, în Italia și Galiția. Tot la Deleni se mai află și bustul primului patriarh al
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat următorul text: „GLORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI PENTRU APĂRAREA PATRIEI“.
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat următorul text: „GLORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI PENTRU APĂRAREA PATRIEI“.
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
ianuarie, dedicată împăratului aflat la putere. Edificiul impunător și de proporții mari și „închide la mijloc o curte centrală (despărțită în două printr-un zid), înconjurată dinspre apus și răsărit de cîte o bazilică”. În mijlocul curții se afla pe un soclu impunător altarul împăratului. Obiectele valoroase ale corporației erau păstrate într-o încăpere subterană, cu pardoseală de piatră, pereți tencuiți și o ușă de siguranță. Printre obiectele descoperite odată cu palatul sunt fusul unei coloane cu o inscripție privitoare la donația făcută
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță Bașotă, are cuvânt hotărâtor și poruncește ca de îndată corjăuțenii să-și ridice biserica. Aceștia, în mare grabă, desfac biserica și în timpul nopții o transportă la Corjăuți, unde o reclădesc. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă neagră. Din cele relatate rezultă că această biserică este ctitoria familiei Bașotă din Pomîrla. Ca formă arhitecturală
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
Război Mondial". Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și în prezent. Monumentul, de formă prismatică, este postat pe un soclu piramidal, fiind realizat din piatră și împrejmuit cu un gard din lemn în memoria eroilor români și maghiari din Primul Război Mondial. Pe fațada obeliscului se află un înscris memorial: "„S-a ridicat acest monument în comuna Silivașu de Câmpie
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
se întâlnesc uneori mici denivelări. Cu excepția unor mici areale erodate eolian, solurile situate pe platouri prezintă profile normale. Din punct de vedere geologic teritoriul administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa, în anul 1832. În rând cu clopotnița se află un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta și stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta și stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundație și soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5m. Acoperișul în șarpantă, coama țuguiată, cu poalele strașinei prelungite în afară la 1,5m pentru apărarea pereților. Deasupra neaoșului se înalță o turlă de lemn decorativă. Biserica, deși construită
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
s-a instalat o nouă cruce în vîrful turnului. Cu toate acestea, la venirea actualului preot Valentin Funieru, atât acoperișul cât și exteriorul bisericii se găseau într-o stare de îngrijorătoare deteriorare, ploaia și umezeala mucezind și erodând exteriorul turnului, soclul și totodată spălând pe o mare suprafață fațada bisericii. Țigla veche și degradată, cedând în fața ploii, lăsa deseori apa să pătrundă până la frescă, afectând în felul acesta pictura. Datorită acestor considerente s-au impus ample operații de refacere a ansamblului
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
acoperișului turnului cu ceas a fost suportat exclusiv de către tânărul profesor Marian Receanu, fiu al satului, aflat actualmente în Statele Unite ale Americii. În același an, în toamnă, tot sub conducerea preotului Valentin Funieru s-a finalizat repararea zidului exterior, a soclului și zugrăvirea bisericii în vopsea lavabilă de exterior, prin implicarea exclusivă a Consiliului Jud.Brașov condus de Aristotel Căncescu, la insistența primarului comunei Recea, subinginer Gheorghe Lazea. A fost înlocuită total instalația electrică. S-au reparat podurile turnului și ceasul
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
porți de intrare înalte și anexe gospodărești încăpătoare. Ferestrele sunt dotate cu obloane numite "table", frumos decorate, acestea fiind un element specific caselor satului, element care amintește de tradiția arhitectonica occidentală. Porțile caselor sunt vopsite în concordanță cu obloanele și soclul caselor. Predomina culori precum albul, maroul, verdele și combinațiile pastel, într-o alăturare elegantă. Sărbători tradiționale: Stradă Românilor reprezintă vechea vatra pe care s-au stabilit și au trăit românii. Istoria ei este strâns legată de evoluția comunității românești, sătul
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
cu apă" Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza 1903 dezvelit 1904, realizat în bronz de sculptorul Constantin Bălăcescu la inițiativa filantropului Stroe S. Belloescu. Este primul monument sculptural din țară dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Monumentul are pe parțile laterale ale soclului basoreliefuri reprezentându-i pe Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați domnitorului. Școala Stroe S. Belloescu, construită de către acesta în 1892, era o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
un document emis pe 24 aprilie 1434. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia, într-o secțiune dedicată Moldovei. Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
inițial în fața Bisericii Ortodoxe din comuna Barcani, iar din anul 1972 a fost strămutat în fața sediului primăriei. Monumentul cinstește memoria eroilor români jertfiți în Primul și Al Doilea Război Mondial. Acesta are o înălțime de 2,5 m, incluzând și soclul, si este realizat din piatră și marmură. Împrejmuirea este asigurată de un gard din beton. Pe fațada obeliscului sunt înscrise numele a 44 de eroi români. Centru de comună, localitatea Barcani este situată la sud de Zagon, într-o zonă
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-a ridicat un monument în fața bisericii, având o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit din trei corpuri dreptunghiulare, cu un paralelipiped deasupra pe care este aplicată o placă cu numele eroilor. Lateral sunt doi stâlpi în formă torsionata, iar deasupra monumentului se află o cruce treflata. La baza monumentului se găsesc două
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
sfârșitul ocupației germane din Primul Război Mondial, își manifestă bucuria de a fi trăit momentul 1 Decembrie 1918 printr-un discurs în fața Universității din București. Ajutat de I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunilor publice de atunci, se suie pe soclul statuii lui Mihai Viteazul și vorbește în public pentru prima oară ca reprezentant al elevilor de liceu. În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Arhitectura bisericii este întânlită la mai multe ctitorii ștefaniene (Dobrovăț, Reuseni), boltit cu calote sferice. Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar și decorații de ceramică smălțuită - discuri și cărămizi. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins: "Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
Ghid de conversație român-latin/ Latinum Romanicumque colloquii enchiridion", (primul ghid românesc de acest fel, Editura Premier, Ploiești, 2007). De asemenea, ca artist plastic, este autorul unui mare grup sculptural ”Mihai Eminescu-Veronica Micle”, prima combinație de acest fel, pusă pe același soclu, al primei replici din România a ”Statuii Libertății” din New York (de aprox. 3 m), ambele ridicate în centrul orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, în anul 2014, precum și al bustului pilotului erou american Edward Butch O'Hare, pentru marele aeroport internațional "O
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
Români din Primul Război Mondial". Construit din inițiativa sătenilor și situat în cimitirul din localitate, monumentul a fost dezvelit în anul 1938, în memoria eroilor români căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Obeliscul se compune dintr-un soclu de 4 x 4 x 0.5 m, fiind dispus în 2 trepte, și o coloană piramidală cu baza de 1 mp si înălțimea de 10 m. Executat din mozaic de piatră. Lipsește vulturul din bronz cu aripile deschise, aflat
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Este de forma unui obelisc din granit cu patru laturi, latura principală fiind îndreptată spre vest. În vârful obeliscului este așezat un vultur din bronz purtând în gheare o sabie din oțel frântă. La bază, în cele patru colțuri ale soclului, străjuiesc patru țevi de tun. Pe fața principală a obeliscului este înscrisă inscripția: Urmează, în ordine alfabetică și fără deosebire de etnie sau religie, lista chevereșenilor căzuți în luptă în primul război mondial. Lista continuă pe fața sudică și se
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
a ridica la Fălticeni o statuie din bronz, în mărime naturală, a lui Mihail Sadoveanu, dar că nu are bronzul necesar turnării lucrării. Spre surprinderea sa, Ceaușescu i-a trimis „cadou” statuia lui Stalin care, după ce fusese dată jos de pe soclul din Piața Aviatorilor, a rămas depozitată într-un subsol al C.C. al P.C.R. Și astfel, Stalin modelat de Dumitru Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu. La 28 octombrie 2005 marele sculptor moare și este îmmormântat în cimitirul
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
care se îmbină armonios dacitatea locală cu romanitatea europeană-universală prin extensie. Și ne mai oferă și două mici războaie pentru cucerirea resurselor.</spân></p> În semn de recunoștere, Traian este pus pe treptele muzeului, la nivelul ochiului, nu pe un soclu, nu în interior, ci extrem de tangibil și, într-un fel, foarte disponibil, iar aici discursul poate fi destul de neclar. Pe de-o parte, poate fi interpretat ca un dispreț al latinității (fără piedestal, nu este ridicat deasupra mulțimii, este coborât
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
Istoricul luptei pentru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc"(1911) și "Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc"(1915), lucrarea "Amintiri despre Eminescu"(1914). În centrul orașului Siret (unde s-a nascut) i s-a înălțat un bust. În prezent, pe soclul bustului poetului Mihai Eminescu din Suceava se află un altorelief cu chipul lui .
Teodor V. Ștefanelli () [Corola-website/Science/307106_a_308435]
-
a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]