138,161 matches
-
administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Szabo Ioan într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorul excepției împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate, atribuind caracter definitiv hotărârii primei instanțe
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 22. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Elena-Simina Tănăsescu - judecător Varga Attila - judecător Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ale art. 483 alin.
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate sunt norme de procedură speciale, reglementate tocmai în scopul asigurării celerității soluționării unor astfel de cauze, iar dreptul la un proces echitabil nu presupune existența tuturor gradelor de jurisdicție. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.413/177/2015 - R
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
și ale art. 5 alin. (1) cuprins în titlul XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost invocată de Cristian Marius Ianc într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat într-o cauză de fond funciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că nu există nicio justificare legală sau constituțională care să justifice exceptarea cauzelor de fond funciar de la calea de atac a
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Elena-Simina Tănăsescu - judecător Varga Attila - judecător Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, ale art. 30-32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a prevederilor art. 887 și ale art. 900 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din București
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susține că, atât timp cât oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, până la soluționarea litigiilor privind drepturile reale ale părților, recepționează și avizează documentele de cadastrare a terenurilor, atunci când există suprapuneri cu privire la drepturile reale ce poartă asupra terenurilor în cauză, se încalcă principiul constituțional al securității raporturilor juridice, precum și dreptul
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
înscris în cartea funciară dreptul respectiv trebuie atacat separat, ceea ce conduce la cheltuieli foarte mari pentru părțile interesate și la încărcarea excesivă a rolului instanțelor judecătorești. Dimpotrivă, dacă recepționarea și avizarea documentelor cadastrale nu ar fi permise până la soluționarea litigiilor, ar fi realizată securitatea raporturilor juridice. Pe de altă parte, se mai arată că în asemenea cauze trebuie introdus și oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară, pentru a putea da lămuriri, a putea comunica situații de fapt sau
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
juridice. Pe de altă parte, se mai arată că în asemenea cauze trebuie introdus și oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară, pentru a putea da lămuriri, a putea comunica situații de fapt sau înscrisuri și pentru a evita tergiversarea soluționării cauzelor, astfel cum se întâmplă în prezent. ... 4. Se mai arată că dobândirea drepturilor reale în cazurile prevăzute la art. 887 alin. (1) din Codul civil, respectiv fără înscriere în cartea funciară, încalcă drepturile proprietarilor, în situația în care există
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
art. 30-32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a prevederilor art. 887 și ale art. 900 din Codul civil. Excepția a fost invocată de Societatea Calor - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere că autoarea excepției a solicitat în justiție încă din anul 2009
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate prin reiterarea unor aspecte de fapt, proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești. Or, Curtea reține că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, iar autoarea excepției solicită, în fapt, interpretarea unor circumstanțe proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, precum și
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
lege criticate prin reiterarea unor aspecte de fapt, proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești. Or, Curtea reține că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, iar autoarea excepției solicită, în fapt, interpretarea unor circumstanțe proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, precum și determinarea consecințelor juridice ce decurg din aceasta. ... 17. Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Elena-Simina Tănăsescu - judecător Varga Attila - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-șef Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „art. 79 alin. (1) și (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ“, excepție ridicată de Nicolae
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 737 din 8 octombrie 2020 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
erau în vigoare la momentul invocării excepției și preluaseră normele juridice conținute în art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, concomitent cu abrogarea lor prin același Cod administrativ. Față de această situație, Curtea constată însă că în litigiul supus soluționării de către instanța de trimitere nu dispozițiile Codului administrativ au produs în concret efecte juridice, ci cele în vigoare la momentul derulării raporturilor juridice în discuție, și anume art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. Curtea constată că, chiar
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
administrativ abrogând ulterior această lege și preluându-i o parte din norme. ... 21. Prin urmare, întrucât dispozițiile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ nu mai sunt în vigoare în momentul pronunțării prezentei decizii și nici nu au legătură cu soluționarea cauzei, rezultă că această excepție de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
Secția penală Ioana Alina Ilie - judecător la Secția penală Andrei Claudiu Rus - judecător la Secția penală Simona Daniela Encean - judecător la Secția penală Constantin Epure - judecător la Secția penală Dan Andrei Enescu - judecător la Secția penală Pe rol se află soluționarea sesizării formulate de către Curtea de Apel București, Secția I penală, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin care se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Art. 426 alin.
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
doamna procuror a precizat că această condiție a fost consacrată jurisprudențial de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, stabilindu-se de principiu că o astfel de sesizare trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea normei se impune într-
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Rezumând problema de drept invocată, completul care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că instanța de control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o încheiere pronunțată în procedura de cameră preliminară, în condițiile în care, potrivit art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, calea de atac împotriva acestei încheieri este contestația și se judecă de judecătorul de cameră
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
din Codul de procedură penală, fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite prin lege. În speță, completul în compunere de doi judecători, având funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare. ... V.2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
că prezenta sesizare este inadmisibilă întrucât dispozițiile legale a căror interpretare este solicitată sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate (Decizia nr. 3 din 29 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Astfel, dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală sunt suficient de clare - cazul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
la hotărârea judecătorească ce este atacată. Compunerea și competența instanței se vor raporta la această cale de atac, indiferent de soluția pe care o pronunță instanța de apel. Cu privire la condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei s-a susținut că sesizarea nu întrunește nici această condiție. Astfel, deși se poate solicita clarificarea unor norme din procedura penală pe calea acestui instrument în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, dispoziția legală invocată și
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
s-a susținut că sesizarea nu întrunește nici această condiție. Astfel, deși se poate solicita clarificarea unor norme din procedura penală pe calea acestui instrument în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, dispoziția legală invocată și interpretarea acesteia nu influențează soluționarea pe fond a cauzei în care a fost identificată pretinsa problemă de drept întrucât nu au fost analizate nici măcar condițiile de admisibilitate în principiu a acestei contestații în anulare. Având în vedere aceste aspecte, sesizarea adresată completului pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]