12,011 matches
-
cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M) a macromoleculei și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt două constante pentru un anumit sistem polimer - solvent. În tabelul din anexa 14 sunt redate valorile constantelor a și K pentru o serie de polimeri. În cazul polimerilor nefracționați, relația (202) conduce la o masă moleculară medie vâscozimetrică: unde: Mi - masa moleculară a fracțiunii i; ci - concentrația fracțiunii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și se cronometrează timpul (t) necesar ca acesta să se scurgă între reperele c și a. Se fac 3 - 4 determinări și se ia în considerare valoarea medie drept timp de scurgere a fiecărei soluții. Se spală vâscozimetrul cu un solvent adecvat (în cazul de față apa), se clătește cu lichidul etalon (apa) și se repetă determinările obținând t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apa), se clătește cu lichidul etalon (apa) și se repetă determinările obținând t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și densitățile acestora. Valorile pentru vâscozitatea solventului se regăsesc în tabelul din anexa 13 iar cele pentru densitatea solventului în tabelul din anexa 15 sau se determină experimental. În continuare se determină timpul de curgere al apei, t0. Cu ajutorul unei pipete se introduce un volum de 10
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și densitățile acestora. Valorile pentru vâscozitatea solventului se regăsesc în tabelul din anexa 13 iar cele pentru densitatea solventului în tabelul din anexa 15 sau se determină experimental. În continuare se determină timpul de curgere al apei, t0. Cu ajutorul unei pipete se introduce un volum de 10 mL apă în vâscozimetrul Ostwald. După termostatare timp de 15 minute la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aparatului. Analog se va proceda și la soluțiile de metilceluloză. Calcule Fie t timpul mediu de scurgere al fiecărei soluții și t0 timpul mediu de scurgere al apei. Lucrând cu soluții diluate, densitatea soluției (d) nu diferă mult de densitatea solventului (d0) și în acest caz: Se reprezintă grafic variația ηsp/c în funcție de concentrație, se va obține o dreaptă similară cu cea din figura 41. Se determină din grafic valoarea vâscozității intrinsece [η]. Se înlocuiesc în relația (202) valorile [η], K
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața lichid - gaz (L1/G2), dimensiunile acestei interfețe fiind neglijabile față de dimensiunile sistemului. Tensiunea superficială a soluției (γ) poate fi determinată ușor experimental, fapt care permite determinarea cu multă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
răspândite în natură, sub formă de compuși. Prelucrarea minereurilor constă în aducerea acestor combinații sub formă de oxalați, care se supun descompunerii termice. Oxizii obținuți sunt transformați în compuși solubili, care se separă prin cristalizare fracționată, schimb ionic, extracție cu solvenți. După separare, metalul se obține prin reducere metalotermică. Elementele transuraniene se obțin prin reacții nucleare. Sunt puțin active la acțiunea acizilor clorhidric și sulfuric, iar acidul azotic le pasivează. O reacție foarte importantă este reacția uraniului cu hidrogenul, compusul format
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
este necesar un tratament zilnic în injecții subcutanate, într-un vehicul lipidic adecvat. Ca și în cazul ciproteronei (care este de asemenea un compus liposolubil), studiul efectelor acute ale flutamidei (organe izolate, culturi celulare) este limitat de necesitatea administrării unui solvent (alcool) neinert. Din acest motiv, interpretarea rezultatelor este necesar a fi efectuată în comparație cu efectele solventului per se. Antiestrogenii Antiestrogenii sunt compuși care modifică interacțiunea estrogenilor cu receptorul specific. În funcție de activitate, pot fi clasificați în antagoniști puri (ex., clomifen, ICI 182780
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în cazul ciproteronei (care este de asemenea un compus liposolubil), studiul efectelor acute ale flutamidei (organe izolate, culturi celulare) este limitat de necesitatea administrării unui solvent (alcool) neinert. Din acest motiv, interpretarea rezultatelor este necesar a fi efectuată în comparație cu efectele solventului per se. Antiestrogenii Antiestrogenii sunt compuși care modifică interacțiunea estrogenilor cu receptorul specific. În funcție de activitate, pot fi clasificați în antagoniști puri (ex., clomifen, ICI 182780) sau modulatori, cu activitate parțial agonistă (ex., tamoxifen, raloxifen - SERM, selective estrogen receptor modulator). Antiestrogenii
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
inhibitori de colinesterază • corozive lichide • mercur • fenciclidină icter • acetaminofen • tetraclorura de carbon • amanita phalloides modificări la nivelul SNC: Tabelul 13. - Cauze toxice de modificări la nivelul SNC MODIFICĂRI SNC: CAUZE TOXICE ataxie • barbiturice • halucinogene • fenitoin • alcool 19 • bromuri • metale grele • solvenți organici hipotonie cu hiporeflexie • barbiturice • benzodiazepine hipertonie cu hipereflexie • anticolinergice • IMAO • simpatomimetice hipertonie, opistotonus • IMAO • stricnină reacții distonice • haloperidol • metoclopramid • proclorperazină • trifluoperazină • fenotiazine • risperidona delir, halucinații • anticolinergice • sevraj la opiacee • fenciclidină • simpatomimetice • alcool • ciuperci necomestibile modificări la nivelul organelor de
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de stricnină, urmate de cărbune activat, În fața Academiei Franceze a supraviețuit. ¾ 1g/kg PO sau NG Indicații • În prima oră de la ingestie • Aproape tote ingestiile presupuse toxice cu excepția o Pesticide o Hidrocarburi o Acizi/alcali o fIer o Litiu o Solvenți • Se poate administra și la > 1 oră de la ingestie, dar nu sunt date suficiente pentru a susține sau exclude folosirea sa. Contraindicații • Căi aeriene neasigurate 27 • Când există riscul, sau cărbunele crește severitatea aspirației • Absența motilității intestinale sau perforare. Complicații
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de Îngheț scăzut, T= -970C. Metanolul, deși foarte toxic În cantități Începând cu “o singură gură” (15 ml.) din produs, are o răspândire largă În habitatul uman: lichidul antigel (soluție concentrată 100%), soluții spălat parbrize (30-40%), În carburanți (4%), În solvenți pentru vopsele și lacuri, diferite concentrații, băuturi alcoolice de producție ilicită, În vinuri și Țuică, rezultat În urma fermentării. Rapel fiziopatologic • Căi de pătrundere În organism: ingestie accidentală sau voluntară, intoxicație inhalatorie (accidentală În industriile În care se utilizează metanolul sau
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
alcoolice de producție ilicită, În vinuri și Țuică, rezultat În urma fermentării. Rapel fiziopatologic • Căi de pătrundere În organism: ingestie accidentală sau voluntară, intoxicație inhalatorie (accidentală În industriile În care se utilizează metanolul sau deliberată la cei ce se droghează cu solvenți), absorbția transcutanată. • Metanolul este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal, concentrațiile maxime survenind la 30-90 minute după ingestie. Doza letală are variații mari (de la 15 ml. până la 500 ml.) cu o medie de 30 ml. metanol 40%. • Alcoolul metilic este toxic
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
20 0C), • punct de fierbere Înalt (T= 198 0C ), • punct de Îngheț scăzut (T= -50 0C pentru etilenglicol 57 %), • gust dulce Etilenglicolul are o răspândire foarte largă În habitatul uman și o accesibilitate mare fiind utilizat ca lichid antigel, ca solvent și dejivrant. Intoxicațiile cu etilenglicol pot apare ca urmare a unor tentative autolitice, ingestii accidentale (copii, confuzie de recipiente, utilizare de recipiente contaminate) accidente de muncă. Rapel fiziopatologic Toxicitatea etilenglicolului se datorează, ca și În cazul metanolului, metaboliților săi, acesta
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și alterarea structurii celulare OH+ produce ruperea legăturilor covalente și alterarea structurii celulare Necroza de coagulare: 1. Deshidratarea sau 2. Denaturarea proteinelor tisulare superficiale 3. Formarea unei escare. Acizii puternici au efect prompt, aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
1x10-4mm col. Hg la 20C: (3) unde: ρap densitatea aparentă; Vp volumul picnometrului; m1 greutatea probei de copolimer (g); m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea picnometrului cu probă și cu mercur (g); Hgdensitatea mercurului la 25. Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper [47], prin centrifugarea perlelor la 500 r.p.m. după imersarea acestora în solventul ales, timp de 50 ore la 20-220 C. Probele de analizat au fost cântărite în coșulețe de inox, cu diametru de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea picnometrului cu probă și cu mercur (g); Hgdensitatea mercurului la 25. Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper [47], prin centrifugarea perlelor la 500 r.p.m. după imersarea acestora în solventul ales, timp de 50 ore la 20-220 C. Probele de analizat au fost cântărite în coșulețe de inox, cu diametru de 20 mm prevăzute la bază cu o sită cu 1600 ochiuri/cm2. Coșulețele cu probe au fost introduse în
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
prevăzute la bază cu o sită cu 1600 ochiuri/cm2. Coșulețele cu probe au fost introduse în exicatorul ce conține lichidul de reținut și au fost lăsate o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Porozitatea perlelor, (P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată ș48ț, aplicând relația (4): (4) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației (5) [48]: (5) Analiza termogravimetrică a fost efectuată pe probe de 50 mg
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
inițiale sunt reprezentate in Figura 6 în funcție de cantitatea mediului porogen, atât în cazul utilizării ciclohexanolului cât și a acetatului de n-butil. Atunci când δpolimer și δporogen au valori apropiate se observă o creștere a porozității datorită interacțiunilor dintre polimer și solvent din timpul reacției de polimerizare. Aceeași remarcă a fost făcută și în cazul altor structuri reticulate macroporoase, pe bază de stiren-co-divinilbenzen sau la polimerizarea esterilor dimetacrilici în prezența mediilor porogene [31, 61 62]. Aceasta explică de ce valorile porozității sunt mult
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]