3,853 matches
-
corecte și anonime. Îmi sare inima de trei metri. Aș putea afla. Fără să mai fiu nevoită să fac Încă o ecografie. Și fără să-i spun lui Luke. — Îhm... și asta se comandă tot online? Întreb, cu glasul ușor spart. — Astea le am aici. Scotocește În sertar și scoate o cutie mare, albă. — Aha, Înghit eu În sec. O s-o iau. Mulțumesc. Îi Întind cartea de credit și individul o trece prin aparat. — Ce mai face drăguța de Tallulah-Phoebe? aud
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
focului În geantă. Am convingerea clară că trebuie să fie Luke, care Își cere scuze - Însă Îl văd pe partea opusă a pistei de cărucioare, vorbind la mobil. Îmi scot celularul și Îl deschid. — Alo? — Doamna Brandon? aud un glas spart. SÎnt Dave Sharpness. Of, pentru numele lui Dumnezeu. Tocmai acum și-a găsit și ăsta să sune. — În fine! mă rățoiesc la el, vărsîndu-mi grijile pe el. Uite ce e, v-am spus să sistați operațiunea! Ce naiba faceți, de ce continuați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tine, o să facă plici. CÎteva clipe, nu sînt În stare să răspund nimic. Mă uit doar la ea, cu trupul Încordat la maximum. Mă simt ca și cum aș fi plonjat În nu știu ce univers paralel. — Ce vrei să spui? repet cu glasul spart. Nu vrea să-ți facă nici cel mai mic rău. Venetia se apleacă spre mine și mă năpădește o mireasmă grețoasă de Allure. — Așa cum spune Întruna... a făcut o greșeală. Pur și simplu. S-a Însurat cu persoana greșită. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ți-a făcut nimic, și atunci puteai foarte bine să o lași pe raft. Cred că normal ar fi să spunem - după ce am citit câte o carte adevărată - „uite ce mi-a făcut X (autorul sau titlul)!”. Ruxandra Cesereanu: La spartul târgului, cum se spune, intervin și eu, pe scurt. Am citit textul Mihaelei cu ochii naivului, considerând că discuția În jurul acestui text are o legătură cu dezbaterea despre anarhetip, propusă de Corin. Și Mihaela duce o bătălie conceptuală, care Încă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca finalitate programatică, producerea unui șoc la lectură (avangardist) sau hibridizarea (optzecistă) a spațiului poematic, ci urmează doar logica (ilogică) a producerii revelației poetice. Totul țâșnește dintr-o emoție vizionară, pe care autorul încearcă să
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li să vechească haine-n căi departe / Și să șchiopeteze cu călcâie sparte”. Tălmăcind, D. regândește poetic temele și motivele cântării dintâi, uneori până la retrăirea stărilor lirice fundamentale. Cu mult mai generos decât în cazul poeziei moralizatoare a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
fluturi albaștri, București, 1974; Rana, București, 1980; Durata, București, 1982; Semn pe clipă, București, 1987; Pauza dintre crime, București, 1990; Interior, București, 1991; Umbre pe faleză, Galați, 1991; Nemărginire, Ploiești, 1992; Labirintul alb, Ploiești, 1992; Agonia Templului, Ploiești, 1993; Culorile sparte, Ploiești, 1993; Mac, Ham și Cucurigu, București, 1993; Poeme fără timp, Pitești, 1994; Roata durerii, Ploiești, 1995; Borne, Ploiești, 1996; Sintonia, Brașov,1996; Fumul, Brașov,1997; Convoiul, Brașov,1997; L’Ombre parlante, tr. Constantin Frosin, Ploiești,1997; Destinul umbrei, Brașov
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot de svântă tot / pe-un arcuș de corcoduș pe-o găoace de rădace / de trei ori moartă / odată la poartă odată la toartă și mai odată / la nunta spartă”. Cel mai întins poem al lui S., Imperiul (1981), revărsat pe paginile unui întreg volum, e un discurs religios, în trei secvențe autonome. În prima, Cuvinte și zile, poetul se dă drept vocea lui Hristos, consternat că nu e înțeles
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de vis, Iași, 1989; Nuit à la première personne, Bruxelles, 1992; Septembre en Belgique, Bruxelles, 1993; La Poésie, liberté de l’exil intérieur, Bruxelles, 1994; Agenția de eufemisme, Iași, 1995; Francofonia - o punte a sincerității, Oradea, 1996; Îngerul cu arcadele sparte - L’Ange aux arcades brisées, ed. bilingvă, Oradea, 1996; Sinucigași de lux, Timișoara, 1996; Orbita melancoliei, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea jocului, Iași, 1998; Wortwunde, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 1998; 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu siliconul
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
vină la Lahore, În caz că ar fi trimis după el. Mă Întreba pentru că, fiind patron al artelor frumoase, avea În posesia sa un mare număr de cutii muzicale englezești, ceasuri, pendule și alte mașinării similare, dintre care multe erau stricate sau sparte. L-am asigurat că sunt convins că fratele meu ar răspunde bucuros invitației sale și că m-aș Îngriji eu Însumi de familia sa care ar rămâne În Europa. Maharajahul mi-a cerut de Îndată să trimit după fratele meu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Locul: În Moldova 4. Timpul: Când Ștefan cel Mare era domnitorul Moldovei. 5. Personajele: Ștefan cel Mare, Vrâncioaia, cei șapte feciori 6. Evenimentul: Luptele dintre turci și moldovenii conduși de Ștefan cel Matre. 7. Soluția: Domnitorul să-și adune oastea spartă, să lupte împotriva turcilor și să obtină victorie. 8. Concluzia : Ștefan obține victorie și-i răsplătește ,pentru vitejia lor,pe cei șapte voinici cu șapte munți din Vrancea. 9. Învățătura: Să fim curajoși, iubitori de țară și recunoscători. CONCLUZII: Nici o
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
află un splendid cântec de jale metafizică: „Dar eu sunt bolnav. Sînt bolnav/ de ceva între auz și vedere, /de un fel de ochi, de un fel de ureche / neinventată de ere.[...] Sunt bolnav nu de cântece, / ci de ferestre sparte, / de numărul unu sunt bolnav,/ că nu se mai poate împarte / la două țâțe, la două sprâncene, / la două urechi, la două călcâie,/ la două picioare în alergare...”. Temele, fantasmele din 11 elegii sunt reluate în ciclul Obiecte cosmice, inclus
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
șerpuie coloanele de turme / ca pe un templu îngropat în fum, / pornit cu noapte-n cap, din zorii lumii / el n-a ajuns la stână nici acum. Încremenit sub gluga lui așteaptă / un semn divin cu magii austeri /, iar pe la spartul plaiului, pe toamnă, / pornește după steaua lui din cer”. Tonul jubilant și encomiastic, atitudinile euforice sunt contrapunctate intermitent de tonalități elegiace, cu vagi tente simboliste, pe alocuri date de terminologia neologistică: „Trec ființe morgane și tremură-n zare / schelete de
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
critic, Gramatica la noi, scris de Delavrancea, referitor la carențele de discernământ, de pregătire și chiar de gust literar prezente la unii recenzenți entuziaști, de felul lui G. Ionnescu-Gion în comentariile la poeziile „lipsite de orice duh” din placheta Coarde sparte de G.T. Djuvara. Pentru deplina susținere a opiniei sale, la final Delavrancea atașează și o epigramă acidă. Numărul 37/1885 este consacrat împlinirii a treizeci și șapte de ani de la Marea Adunare de la Blaj: se comunică programul sărbătorilor, se tipăresc
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba piciorului figurată, extremitățile lor nefiind separate decât printr-o linie oblică. Statueta de la Sireuil, realizată din același material ca cea de la Tursac - calcit, are capul spart, neexistând decât baza coafurii, reprezentată în partea superioară a spatelui, în relief. Corpul, aplatizat lateral, este alungit și destul de zvelt, sânii sunt mici, conici, fiind considerați sâni de tânără fată. Brațele sunt aplatizate și încrucișate sub sâni; bazinul este relativ
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig. 6), de-a dreptul miniaturale, fasonate, în serie, după un model stilistic schematic. Materia primă este cu totul alta: fildeșul. O primă reprezentare are partea superioară a corpului redusă la un
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Îngerul (2002) - reia, în forma fixă a rondelului, temele predilecte ale autorului, îngemănând complexități prozodice și tensiuni ideatice într-o viziune hermetic-alegorică, ca în Rondelul luptei cu îngerul IX: „Fugim prin minciuna timpului gunoi / Cu aripi de înger în clipe sparte / Un vânt metafizic bate din soarte / Prin inima caldă în sânge strigoi / Adevărul e jumătate din noi...”. SCRIERI: Cercuri la Elsinore, pref. Cezar Baltag, București, 1972; Chip similar, București, 1974; Călărețul de aer, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Casa a
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
reacțiunii clasicizante), I. C. Chițimia, N. N. Condeescu, Ovidiu Drimba, Nina Façon (Leopardi și ideologia Risorgimentului), Aram Frenkian ( Concepția despre zei a lui Euripide), Valentin Lipatti, Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov (exponent al tezelor oficiale de-a lungul întregii sale colaborări), Adelina Piatkowski (Spartă, oraș al culturii în sec. VII î.e.n.), Al. A. Philippide ( Shakespeare), Sevilla Baer-Tomoșoiu, Tudor Vianu (Mitul prometeic în literatura română), Martha Vilag, Gh. Bulgar (Ovidiu și peisajul dobrogean), Silvia Cucu, Alexandru Duțu (Alegorie și realism în „Divină Comedie” - însemnări inedite
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
puțin la realizările scării. Scara - context de furnizare a bunului public Familiile care sunt grupate în blocuri de apartamente fac față unor probleme comune, dincolo de cele individuale, probleme care afectează calitatea vieții pentru fiecare, în diverse grade. Acoperișurile degradate, țevile sparte sau murdăria din spațiile comune pot fi rezolvate doar prin implicare colectivă, ceea ce înseamnă la nivel minimal contribuția la plata facturilor colective. Scările au și alte caracteristici care le fac atrăgătoare pentru studiile de genul celor de față: au granițele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
citit pe Dostoievski și care cred că studiul dialogurilor platonice este pierdere de vreme; prea mulți poeți care cred că teorema lui Pitagora nu mai este la modă și că mezonul lui Yukawa este un fel de ciob de oală spartă. În numele acestor victime ar trebui să-și asume curriculumul viitorului finalitatea erudiției. Dar poate că această întoarcere la origini se va dovedi prea puțin rodnică pentru formarea omului - care a dovedit că se poate apropia, prin natura sa demiurgică, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rețeaua CENTROCOOP și UCECOM, pentru pagube produse de incendiu și calamități; ... c) mijloace circulante materiale (încărcături) pentru cazurile de pagube produse în timpul transportului, la unitățile din rețeaua UCECOM; ... 2. efectul acțiunii apelor provenite din conducte și instalații de orice fel sparte sau defectate ca urmare a folosirii armelor, la asigurările prin efectul legii menționate la pct. 1 lit. A; 3. lovirea sau izbirea unor bunuri de vehicule, inclusiv cele constituind tehnică de luptă: a) la asigurările prin efectul legii menționate la
DECRET-LEGE nr. 13 din 10 ianuarie 1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106804_a_108133]
-
1987) și Drumul spre Ithaca. De la text la imagine scenică (1990). Cele trei volume conturează, din diverse perspective, viziunea originală a autorului, punând bazele unei poetici românești moderne a teatrului. În paralel cu aspirația spre teoretizare, P. propune în Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989 (1997) și în The Stage and the Carnival. Romanian Theatre after Censorship (2000) o sinteză asupra fenomenului teatral postrevoluționar, cuprizând nu numai o schiță a diverselor lui fațete, ci și „a culturii și societății românești după
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
Coney ș.a., iar din Peter Brook lucrarea Spațiul gol. SCRIERI: Chei pentru labirint. Eseu despre teatrul lui Marin Sorescu și D.R. Popescu, București, 1986; Teatrul ca literatură, București, 1987; Drumul spre Ithaca. De la text la imagine scenică, București, 1990; Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989, București, 1997; The Stage and the Carnival. Romanian Theatre after Censorship, Pitești, 2000. Traduceri: Peter Brook, Spațiul gol, pref. George Banu, București, 1997. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Un merituos debut editorial, RL, 1986, 27; Dan C.
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
Ithaca”, F, 1991, 1; Florin Faifer, Spectacol de concepte, TTR, 1991, 1-2; Val Condurache, Mânuirea sentimentelor, RL, 1991, 8; Ion Oarcăsu, „Drumul spre Ithaca”, ST, 1991, 2-3; Miruna Runcan, Între mitologii și obsesii, „ArtPanorama”, 1998, aprilie; Dan C. Mihăilescu, „Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989”, „22”, 1998, 24; Claudia Groza, Chipul în oglindă, APF, 1998, 10; Dan C. Mihăilescu, Lucrând pentru dincolo, „Ziarul de duminică” (supl. al „Ziarului financiar”), 2001, 2 martie. I.O.
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
dar, în aceeași măsură, puternic. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Orașul fără ieșire la mare, postfață Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1989; Trei cântece pentru lan, București, 1995; Mic ficționar poetico-muzical, Râmnicu Vâlcea, 2002; Clepsidra spartă. Conexiuni, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Cornel Ungureanu, „Desant ’83”, O, 1984, 3; Nicolae Prelipceanu, La „Desant ’83”, TR, 1984, 18; Eugen Simion, Jurnalul liric, RL, 1990, 9; Popa, Ist. lit., II, 557
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]