79,436 matches
-
primit cu ochiul critic al celui ce nu are de gând să împartă ceea ce stăpânește cu un neofit. De unde multele uși trântite de către persoane care ar fi putut fi de cel mai real folos partidului. Paradoxal, un număr limitat de specialiști, în finanțe, economie, au fost acceptați și apoi înălțați, cu toată formația lor marxistă inițială. Dintre vârstnicii conducători, prea puțini aveau o calificare superioară. Mariajul n-a deranjat, cu inevitabile dezerțiuni și rateuri. După ce a fost premier țărănist, dl Radu
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
în acest context Abraham Kardiner, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern ș.a. Impresionantul tratat prezentat aici apare în 1998. Este meritul Editurii Trei de a-l publica în limba română la doar trei ani de la ediția originală, spre satisfacția specialistului - dar și a intelectualului aflat în căutarea unui nou vocabular, a unei expresii mai flexibile și mai intuitive. Gottfried Fischer, Peter Riedesser, Tratat de psihotraumatologie, trad. Roxana Melnicu, col. "Psihologie", Editura Trei, 2001, 389 pag. Ediția continuă... Semnalam, nu cu
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
partid mic, pe care l-a aranjat cu acest prilej. Dar cum Dumnezeu acest om de dreapta n-a găsit decît un om de stînga, pe dl Văcăroiu, să-i pună Banca pe picioare? Nu se găsea și la dreapta un specialist cu care dl Vîntu să-și facă afacerea? Mie, drept să spun, îmi miroase urît, spre insuportabil, faptul că dl Vîntu a atacat neabătut partidul de guvernămînt în amintita emisiune t.v. Cînd premierul țării tale anunță că vei fi
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
președinția lui Gianni Vattimo. Comunicările, mesele rotunde și intervențiile la discuții formează substanța numărului. Dar nu numai atît: sînt cuprinse în el texte (inedite la noi) ale filosofului sau comentarii de mult celebre asupra operei lui (știute pînă azi doar specialiștilor). Remarcăm dintre texte cîteva poezii de tinerețe, superb traduse de Șt. Aug. Doinaș sau scrisorile către Malwida von Meyersburg din 1888, explicînd ruptura de Wagner, traduse de Șt. Popa (alias Doinaș). Dintre comentarii: Metafizica lui N. de Martin Heidegger, N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la Universitățile din Magdeburg și Jena, Stephan Günzel, Daniel Barbu, Al. Zub, I.B. Lefter, M. Șora (ultimii, atrași de Problema confiscării politice a lui N.), Radu Bogdan, Ion Ianoși ș.a. Cu texte despre N., îi găsim pe I. P
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
tabieturi, monotonie, prudență și banal. De fapt, 'copiii care nu se mai joacă' - pe întreaga scală, de la imacularea vârstei, de la ura și disprețul față de adulți, până la înțelepciunea precoce (de tipul personajului lui Mircea Eliade), care pune pe gânduri savanți și specialiști ' reprezintă căutarea iluminării. Traumele războiului apar ca producătoare, în general, a căutării disperate de puritate, de armonie interioară (unele pagini sugerează apropieri de Heinrich Böll). Cine nu reușește ' rătăcind între bine și rău, demnitate și umilință, normalitate și boală, frumusețe
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
un saudit despre atentatele din 11 septembrie au fost tăiate referiri neplăcute la ambiguitățile Arabiei Saudite, cu care SUA nu vor să se pună rău. Pentagonul răspunde în doi peri acuzației: caseta ar fi fost tradusă de mai mulți reputați specialiști independent unul de altul. Oare de ce era nevoie de mai mulți? Ce temeri nutreau americanii? * Două documente senzaționale în Memoria nr. 3-4/2001. Primul este un un fragment din însemnările zilnice ale istoricului Emil Lăzărescu despre evenimentele din București (și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
ani de creștere economică susținută și rezonabilă ar fi de ajuns pentru ca venitul mediu pe cap de locuitor al românului - paritatea puterii lui de cumpărare - să ajungă din urmă nivelul de trai occidental, în calculația unuia dintre cei mai avizați specialiști în materie, dl Dăianu. Totuși, dacă România ar înregistra o rată medie de creștere de 5% anual și în împrejurarea în care Statele Uniunii Europene n-ar depăși, în aceeași perioadă, o rată de 2%, nivelul mediu de trai al
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
evaluare sumativă... și multe altele. Toate acestea par achiziții ale ultimilor ani, anii de reformă a învățământului românesc și multe dintre discuțiile aprinse din presă se învârt în jurul lor. în contextul polemicilor din ultimii ani, în care s-au implicat specialiști în pedagogie mai mult sau mai puțin adevărați, pare că s-a uitat un lucru: terminologia oricărui domeniu are nivelurile ei specifice de accesare. Un ziarist, fie el și unul de marcă, nu e nevoit să o cunoască (sau să
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem de dublă și triplă specializare, care ar fi
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
lui Vadim. Strâns cu ușa, "tribunul" nu putea spune, francamente, că românii nu trebuie să călătorească în străinătate. Deși în perfectă concordață cu doctrina partidului, o astfel de declarație ar fi însemnat să le ia românilor o iluzie. Tocmai el, specialist în oferirea de iluzii grandioase! A spus doar că în străinătate vor continua să meargă tot cei care au mai fost. Se subînțelegea - miniștrii, parlamentarii și alți dușmani ai patriei, între care, desigur, intelectualii. Vadim se înșală. în noile condiții
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
de pe exponate pentru ca, apoi, la București să se toarne după ele piese în bronz, menite a deveni cadouri ale dictatorului pentru ,,pretinii" de rang înalt care vizitau România. Povestea pare o bazaconie ca toate cele care au avut legătură cu ,,specialistul" de la Casa Heliade. Totuși, întrebarea rămîne: e Cocoșul cocoș sau e clapon? Iată ce nu-i trebuia României în acest moment: un eventual scandal internațional pe piața obiectelor de artă. Cum Brâncuși nu e un oarecine, mai multă atenție se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
palmieri a unor performanțe rahitice. Se înlocuiește atenția zumzăitoare - nici ea foarte selectivă - pentru discursul de balcon cu căscatul mut al gurii la arabescurile în aer ale covoarelor zburătoare. Sunt copiate fără simț designuri occidentale și sunt consultați cu ora specialiști străini, subliniată fiind finalmente doar ideea importului exorbitant al psihologiei pe un teritoriu arid și într-o rețetă săracă, mercenară. Această inadecvare de fond ar trebui să dea de gândit dincolo de revelația contabilităților de campanie. Este interesant să constați însă
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
lui Niculae Gheran ori P. P. Negulescu al lui Gh. Pienescu) au avut posibilitatea (căci de competență - cum se vede - nu ne putem îndoi!) să formeze, la rîndul lor, dacă nu o ,,școală", măcar cîțiva editori mai tineri? ,,Falanga de specialiști", de care vorbește Z. Ornea, se rezumă, în fond, la ,,vechii" noștri editori, iar șansele de a o spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie politică, într-un cuvînt, erudiție. O astfel de pregătire nu se obține de azi pe mîine și se impun măsuri competente pentru a o asigura. Pentru că - de ce nu am spune-o? - specialiștii cu stagiu s-au rărit sau dau semne de oboseală (uneori chiar de abandon) iar alții, noi, apar rar și greu. A apărut, ce-i drept, o falangă - subțire - de noi editori. Dar asta nu rezolvă lucrurile. Dificultatea rămîne și
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
listă cu editorii activi; apoi, nu știu dacă simpla introducere a unor cursuri (care nu pot fi decît opționale; și pe cine ar interesa, cîtă vreme institutele de cercetare în domeniu agonizează?) la facultățile de Litere ar rezolva problema pregătirii specialiștilor în editarea literaturii clasice și moderne; probabil că trebuie să se schimbe multe și în optica editurilor, în aceea a criticii de întîmpinare și, desigur, în perspectiva pe care o au asupra rostului lor în cultură mulți dintre criticii tineri
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
nu au a comunica mai nimic sau prea puțin, să fie tocmai aceea de a medita îndelung, grav la ce se petrece cu acest fenomen. Cu noi toți, creatori și spectatori. Sînt conștientă că și breasla mea, a comentatorilor, a specialiștilor, a cronicarilor și criticilor a pus umărul la tot ce se întîmplă prin faptul că "regele e gol!" nu s-a strigat la timp, prin faptul că privim teatrul strîmt și provincial, nu-l raportăm la respirația și anvergura mondiale
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
o lumină caldă și o seninătate care răzbate în scrisul celor care îl evocă, dincolo de respectul și admirația lor față de acest mare cărturar. Cu un singur lucru nu putem fi de acord, deși înțelegem ce va să zică. Zigu, care era un specialist în alcătuirea unei ediții și un neobosit scotocitor prin arcanele Bibliotecii, nu făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție - a persoanelor avînd astfel de preocupări. Era singurul reprezentant dintr-o specie inventată de el și care se cheamă Z
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
pune întrebări universal valabile, nu poate, în lipsa unor cunoștințe minime, să stimuleze desfășurarea emisiunii, autorul riscă să pară dezamăgitor și totul iese prost și pentru el și pentru carte și pentru public. Dacă, invers, cel ce întreabă este un mare specialist, care dovedește că știe tot atît de mult ca și autorul, ba chiar mai mult, se ajunge la o conversație între specialiști, din care publicul se simte exclus, și iarăși iese prost. De aceea este important ca ziaristul care se
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
prost și pentru el și pentru carte și pentru public. Dacă, invers, cel ce întreabă este un mare specialist, care dovedește că știe tot atît de mult ca și autorul, ba chiar mai mult, se ajunge la o conversație între specialiști, din care publicul se simte exclus, și iarăși iese prost. De aceea este important ca ziaristul care se ocupă de cărți la televiziune să nu fie un confrate al invitaților săi. Cred sincer că miracolul emisiunilor Apostrophes, cum s-a
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
mai rău) la democrație; elevi de liceu, cu oarece talent la scris; studenți la te miri ce facultăți fără legătură directă cu presa; absolvenți de Lingvistică, dar și Politehnică, ASE, Geologie, Automatică, Matematică, orice; scriitori și alți oameni de cultură; specialiști într-un domeniu oarecare; n-au lipsit nici politicienii-ziariști, nici securiștii-ziariști. În condițiile formidabilei presiuni a cererii, selecția tuturor acestora nu era nici posibilă și, la drept vorbind, nici necesară. În timp, s-au întîmplat însă cîteva lucruri remarcabile. În
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
că are această meserie. La prima vedere, jurnalist ar fi orice persoană care scrie, regulat sau ocazional, într-o publicație (respectiv are materiale publicistice la radio ori TV). Lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu cred că pot fi considerați ziariști specialiștii din diverse domenii care asigură rubrici medicale, științifice, de sfaturi practice, de astrologie etc. În același timp, cred că doar la limită îi putem considera ziariști pe cei care nu fac altceva decît să-și dea cu părerea asupra unor
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi Nu se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar neșansa, poate, face ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o carte despre aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
ca regizor de teatru, film și televiziune, și Sigmund Kennedy, secretar al Uniunii Criticilor de Film austrieci. Din 1960 și până în prezent, evenimentul s-a impus ca cel mai mare festival internațional de film din Austria, destinat marelui public și specialiștilor în egală măsură - la fiecare ediție, peste 150 de producții internaționale actuale - unele în premieră absolută; altele în premieră pentru publicul austriac - indiferent de formă, gen sau lungime (documentare, artistice, de scurt metraj). Nu se acordă premii, cu toate acestea
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
formă, gen sau lungime (documentare, artistice, de scurt metraj). Nu se acordă premii, cu toate acestea cifra medie a spectatorilor este de 65.000, iar cel al personalităților invitate să ia parte la toate evenimentele legate de festival - 600 de specialiști din domeniul filmului și al presei. Muzeul Austriac de Film organizează în paralel o restrospectivă cu cele mai bune producții ale diferitelor cinematografii naționale. Ediția din 2001 a înregistrat valori pozitive față de anul trecut atât la numărul de spectatori, cât
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]