3,217 matches
-
august 2011 de Ace / Voyager și a ajuns finalistă a premiului Goodreads Choice pentru "Cel mai bun fantasy din 2011", a premiului David Gemmell Morningstar în 2012 și pe lista scurtă a premiului Imaginales (pentru roman străin) în 2013. "Prințul Spinilor" s-a aflat și pe lista "Celor mai bune lansări fantasy din 2011" de la Barnes & Noble. A doua carte, "King of Thorns" a apărut exact un an mai târziu la aceeași editură și a ajuns finalistă a aceluiași premiu Goodreads
Mark Lawrence () [Corola-website/Science/333866_a_335195]
-
o activitatea redusă. Lungimea obișnuită 7-8 cm și excepțională 15 cm. Formula înotătoarelor: înotătoarea dorsală: II - III, 6-8; înotătoarea anală: II-III, 5-7; înotătoarele pectorale: I 12-15; înotătoarele ventrale: II 5-7; înotătoarea caudală 19. Pe linie laterală se află 40-43 solzi. Spini branhiali 3. Dinți faringieni cu formula 3.5-5.3 sau 2.5-5.2. Vertebre 36. Numărul cromozomilor: 2n = 50. Corpul alungit, fuziform, acoperit cu solzi cicloizi destul de mari. Gâtul și pieptul sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe spatele corpului fără
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
capului; ele ajung cu capătul lor până la marginea posterioară a preoperculului, trecând uneori dincolo de aceasta. La îmbinarea buzelor sunt câte o prelungire posterioară ce se aseamănă cu o a doua pereche de mustăți. Botul este relativ ascuțit. Capul relativ mare. Spinii branhiali sunt scurți, rari. Orificiul anal este mai aproape de înotătoarea anală decât de înotătoarea ventrală. Înotătoarele ventrale sunt inserate sub înotătoarele dorsale sau un puțin înapoi. Înotătoarea caudală este profund bifurcată, cu lobii rotunjiți și egali sau aproape egali (lobul
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
oval și alungit, fusiform este acoperit cu solzi ctenoizi, care se întind, rareori, și pe înotătoare. De obicei au două înotătoare dorsale. Înotătoarea dorsală constă din două regiuni: una țepoasă și alta formată din raze moi. Înotătoarea anală cu 1-2 spini. Înotătoarele ventrale cu poziție toracică au câte 1-2 spini și câte 5 raze articulate ramificate. Înotătoarea caudală excavată. Operculele au pe marginea lor posterioară dinți sau spini. Orificiul opercular este mare. Au 4 branhii și 6-8 raze branhiostegale. Linia laterală
Percide () [Corola-website/Science/330691_a_332020]
-
care se întind, rareori, și pe înotătoare. De obicei au două înotătoare dorsale. Înotătoarea dorsală constă din două regiuni: una țepoasă și alta formată din raze moi. Înotătoarea anală cu 1-2 spini. Înotătoarele ventrale cu poziție toracică au câte 1-2 spini și câte 5 raze articulate ramificate. Înotătoarea caudală excavată. Operculele au pe marginea lor posterioară dinți sau spini. Orificiul opercular este mare. Au 4 branhii și 6-8 raze branhiostegale. Linia laterală, de cele mai multe ori, prezentă și bine dezvoltată, se continuă
Percide () [Corola-website/Science/330691_a_332020]
-
regiuni: una țepoasă și alta formată din raze moi. Înotătoarea anală cu 1-2 spini. Înotătoarele ventrale cu poziție toracică au câte 1-2 spini și câte 5 raze articulate ramificate. Înotătoarea caudală excavată. Operculele au pe marginea lor posterioară dinți sau spini. Orificiul opercular este mare. Au 4 branhii și 6-8 raze branhiostegale. Linia laterală, de cele mai multe ori, prezentă și bine dezvoltată, se continuă până pe coadă. Mustățile lipsesc. Fălcile, vomerul și palatinele sunt prevăzute cu dinți, uneori foarte puternici; unii dintre dinți
Percide () [Corola-website/Science/330691_a_332020]
-
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la "prezenta impulsului unghiular". Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în 1925 ca fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii. Stern și Gerlach (1922) au urmărit să măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
factorului giromagnetic a condus la următoarele rezultate: Pentru a explica rezultatele celor două experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteză, conform căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât proprietățile magnetice ale substanțelor, cât și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele elementare sunt particule ce nu pot fi divizate în unități mai mici, cum ar fi fotonul, electronul, si diferitele quarkuri. Studii teoretice și experimentale au arătat ca spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevarat punctiforme. Spinul lor
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
ca spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte se știe, aceste particule elementare sunt cu adevarat punctiforme. Spinul lor este o proprietate fizică intrinseca a acestor particule, din aceeași categorie cu masa sau sarcină electrică. Conform mecanicii cuantice, impulsul unghiular al oricărui sistem este cuantificat. Modulul impulsului unghiular formulă 1, poate lua valori doar conform acestei relații: unde formulă 3
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
cuantificat. Modulul impulsului unghiular formulă 1, poate lua valori doar conform acestei relații: unde formulă 3 este constantă lui Planck redusă, iar "s" este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
constantă lui Planck redusă, iar "s" este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]