2,592 matches
-
de Poliție - Vidrasău - a organizat puncte fixe și mobile de observație, în scopul supravegherii și identificării persoanelor aflate în atenție ca fiind active în desfășurarea unor acțiuni antinaționale. Trei posturi, aflate în puncte nevralgice, s-au ocupat exclusiv cu prinderea spionilor, contrabandiștilor și altor elemente periculoase siguranței de stat. Un serviciu de informații și contrainformații - compus dintr-un agent și trei agenți de informații acoperiți - a avut misiunea de a culege date de interes, atât din zona românească, dar și din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vederea preluării de informații de la agenții săi, precum și a angajării altora. În data de 15 ianuarie 1941 a sosit la Giurgiu, iar Poliția locală a fost sesizată de Comandamentul german și Poliția secretă germană, care „au cerut” arestarea britanicului ca spion și declararea ca indezirabil în regiune, întrucât era zonă militară și petroliferă. Numitul a fost reținut și adus la sediul Poliției, unde a fost cercetat asupra vizitei sale în localitate. Ancheta a relevat că nu mai are nici un motiv real
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele nu s-au lăsat așteptate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
maghiar pe teritoriul României reprezenta o realitate pe care I.G.J. n-o ignora, ba mai mult, a acționat pentru identificarea și reținerea celor care aduceau prejudicii statului. Pe 28 decembrie 1942 s-au comunicat, prin Ordin Circular, informații despre unii spionii unguri: evreul Marcus Pferman ,,îndeplinește și oficiul de recrutor pentru biroul de spionaj din orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte din Serviciul de Spionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fiind arestați 28 de indivizi, iar în iulie a fost anihilat un nucleu identificat pe raza județului Timiș-Torontal. Pe măsura apropierii frontului de România, spionajul prosovietic este descoperit pe întreg teritoriul țării. În luna iunie 1944, sunt anihilate grupe de spioni în județele Tulcea, 13 persoane (șapte femei), Tighina, cinci persoane (trei femei), Alba (o persoană), Tutova, cinci indivizi (patru femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea, tot în luna iulie, în toată țara sunt capturați 91 de parașutiști sovietici, care aveau misiuni de spionaj, sabotaj și terorism
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Agronomie, Nichiforov, asistent universitar (toți din Chișinău), Gheorghe Babiuc, primar în Storojineț, Mosca Zipștein, fost deputat de Tighina, Grigore Bivol, primar în Răzeni (Lăpușna) și Isidor Popa, preot în Slobozia (Orhei). Divizia 13 Infanterie a prins în octombrie 1942 un spion, Mianov Mefodie Chirilovici, care a fost exploatat informativ, iar rezultatul a constat în arestarea a opt persoane, toate pentru activitate subversivă în favoarea U.R.S.S. Aceștia aveau, fiecare, misiuni specifice de culegere de informații. Unul din ei, o femeie, trebuia să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gestionarea nesatisfăcătoare a discreției în anumite cazuri de spionaj au atras atenția Marelui Stat Major, care a elaborat, la 20 ianuarie 1944, Ordinul nr. 546.125, în care a prezentat câteva cazuri concrete. În luna noiembrie 1943, o grupă de spioni sovietici a fost debarcată pe țărmul mării, însă au fost descoperiți imediat, vestea s-a răspândit „cu lux de amănunte” de toate autoritățile locale civile și militare, mai puțin de organele informative de la Constanța și Tulcea. Din acest motiv, cercetările
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comisia de pe lângă Cercul Teritorial Bălți. Rezultatul anchetei a dovedit că actele erau false, iar singurul defect a constat în aceea că nu aveau nici o viză a unei autorități de poliție sau jandarmerie între 1940 și 1944. Individul s-a dovedit „spion radiotelegrafist sovietic”, originar din Basarabia, trimis în România pentru a pregăti o locuință și a primi un rezident, care urma să vină pe calea aerului. Totuși, Biroul Statistic Militar l-a convins să lucreze „în profitul nostru” și acesta a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acte sunt necesare în România, pentru a trimite și alți agenți în afară de rezident, iar agentul dublu a răspuns că sunt bune actele cu care a fost trimis el. Un alt suspect refugiat din Bălți, cu acte identice ca și primul spion, a recunoscut că este radiotelegrafist și că misiunea lui este de a informa asupra transporturilor de trupe române și germane. Biroul Statistic Militar Odobești l-a convins și pe acest al doilea agent sovietic să lucreze în favoarea sa, iar acesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cercetări a rezultat că echipa era dotată cu aparate de emisie-recepție fabricate în Ungaria, aduse de curierii diplomatici și distribuite de Legația de la București. În cadrul Legației se mai aflau încă patru asemenea aparate, care așteptau a fi expediate, iar plata spionilor o efectua funcționarul Gulyàs. Pentru descoperirea întregii ramificații a organizației, Centrul de Informații din Brașov a pus în funcțiune unul din aparatele capturate și a intrat în legătură, legendat, cu Centrala de spionaj din Budapesta. Printr-un ordin al Marelui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
insurecției legionare, Marele Stat Major a revenit, prin Ordinul nr. 224.049/30 ianuarie 1941, cu noi directive de apărare contra propagandei subversive. Pericolul a continuat și după începerea ostilităților militare, atunci când toate elementele scoase în afara legii - „comuniști, teroriști, iredentiști, spioni, evrei și legionari” - au intensificat acțiunea ideologică de penetrare a armatei. Mareșalul Antonescu a dispus să se ia „măsuri extreme de distrugere” a oricărui element care este dovedit că a acționat subversiv contra armatei române. Instrucțiunile Generale Contrainformative, elaborate la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu își desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ramificațiilor, rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ce trebuie luate sau întărite. La rândul lor, aceste măsuri pot fi grupate pe trei linii de activitate. Prima direcție de acțiune a avut în vedere accentuarea măsurilor de ordine publică, intensificarea controalelor și raziilor pentru a identifica și prinde spionii sovietici, curierii comuniști și „răspânditorii de știri false”. Aceste măsuri se aflau exclusiv în competența Poliției Beiuș și a Legiunii de Jandarmi, ai căror șefi, prezenți la ședință, au dat asigurări de întărire și implementare acolo unde este cazul. Al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
surprinderii și, prin aceasta, la victorie”. O nouă etapă a avut la reuniunea româno-germană din 2-4 iulie 1942, atunci când s-au stabilit modalitățile de colaborare și legăturile între organele de frontieră române și cele germane pentru „a zădărnici” pătrunderea de spioni, sabotori, teroriști în spatele trupelor combatante. Pe aceste baze, în decembrie 1942, Secția a II-a - Biroul 2 Contrainformații a elaborat și înaintat conducerii statului Instrucțiuni pentru organizarea, funcționarea și întrebuințarea unităților Poliției Speciale de Campanie. Acestea au constituit „unități mici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai adăugat oportuniștii de carieră și cei care, cu bună știință, s-au pus în slujba Partidului Comunist: «fondatorul» în 1948 al Direcției Generale a Securității Poporului, Pantelei Bodnarenko - „Pantiușa” (devenit Gh. Pintilie), notoriu agent sovietic, șeful unui alt fost spion al Kremlinului - Boris Grünberg (devenit Alexandru Nicolski), arestat în perioada 1941-1944, angajat, la 1 mai 1945, în Corpul Detectivilor direct comisar-șef, iar de la 1 septembrie 1946 șeful acestei structuri. După șase luni a fost avansat inspector general și numit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se poată menține în toate ocaziile deasupra nivelului agenților, căci altcum nu va porunci el, ci agenții, cu proprietățile lor reduse”, ceea ce va schimba caracterul analizei și sensul exploatării informațiilor obținute. În finalul aprecierilor sale, colonelul Nicolai a apreciat că „spionii nu trebuie întotdeauna disprețuiți”, mai ales atunci când acționează în folosul națiunii lor și sunt mânați de sentimente patriotice. Suntem de acord că România a desfășurat „un spionaj tactic, limitat”, nu numai în perioada celui de-al doilea război mondial, ci
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ziarele și publicațiile erau amendate și/sau suspendate ori de cîte ori încălcau legea."2 Sultanul îi încuraja pe oficialii lui să-i comunice informații despre activitățile celorlalți și îi învrăjbea pe unii împotriva altora. El își folosea rețeaua de spioni ca să-și doboare adversarii. În ciuda acestor metode, Abdul Hamid al II-lea a fost un reformator hotărît. El a acordat o foarte mare atenție administrării ținuturilor lui și voia instituirea unui control centralizat eficient. Asemeni monarhilor din statele balcanice vecine
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în alte părți. A fost înființată o poliție secretă condusă de Alexandru Ranković. Ea a fost intitulată inițial Departamentul de Apărare a Poporului (OZNA), dar numele ei a fost curînd schimbat în Serviciul de Securitate al Statului (UDBA). Presiunea poliției, spionii și informatorii erau utilizați frecvent în vederea eliminării opoziției politice, iar partidele tradiționale au descoperit nu peste multă vreme că nu-și mai puteau desfășura activitatea. Mai mult, cei trei membri ai guvernului de la Londra se aflau și ei într-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Sovietică a denunțat tratatele încheiate de ea cu Belgradul. O rezoluție adoptată la întrunirea Kominformului care a avut loc la București în noiembrie 1949 avea drept titlu un raport ținut de Gheorghiu-Dej: "Partidul Comunist din Iugoslavia în slujba asasinilor și spionilor." Reprezentanții iugoslavi erau hărțuiți și insultați pe tot cuprinsul Europei de est. Radioul și presa din țările membre ale Kominformului erau pline de insulte la adresa abuzurilor partidului iugoslav, de o duritate rareori folosită pînă atunci în relațiile dintre state, dar care avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și lătrînd ca să apere capitalul american," "noul țar al pan-sîrbilor și al întregii burghezii iugoslave."29 Ruptura de Uniunea Sovietică și de statele comuniste a izolat Iugoslavia și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe Brestoiu că avea o problemă mare. După aia l-au găsit pe Tănase. S. B.: Dar atunci o problemă a fost. D. T.: Brestoiu a avut atunci un cartof fierbinte. Nu știu dacă el a făcut din lectorii francezi spioni sau dacă serviciile franțuzești și românești au raportat astfel problema. Cert e că Mitterrand și-a anulat vizita și de aceea Ceaușescu a fost preocupat și l-a sunat pe Nicu. S. B.: După acest episod v-ați mai întâlnit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
O să se îndure să o ia la pușcărie? Ba bine că nu! Pe Moroșanu nu l-a luat? Da, dar el a cîntat "Trăiască Regele". Asta așa este. Cine l-a pus? Era beat, săracu'... Cum eram pe postul de spion în liniile avansate, adică îl aveam în cătare pe inamic tot timpul, am rămas dezorientat cînd drumul "peceștoriului" se cam abătea spre casa noastră. Inima îmi bătea în gît cu putere și piuitul îmi cam pierise de tot. Tata fugise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]