37,791 matches
-
menținerea standardelor de calitate a subliniat dr. Daniela Moșoiu, președinta Asociației Române pentru Îngrijiri Paliative. Ulterior, acest tip de îngrijiri a fost reglementat și au fost stabilite mecanisme de finanțare. Îngrijirile paliative constau în asistență medicală, suport social, psiho-emoțional și spiritual pentru pacienții de toate vârstele și pentru familiile acestora. În 2010 în România existau servicii paliative atât în unitățile sanitare publice, cât și în sistem privat. Numărul acestora era de 46 de servicii specializate în îngrijiri paliative asigurate de 32
Ladislau Ritli: Îngrijirile paliative trebuie dezvoltate în România () [Corola-journal/Journalistic/24932_a_26257]
-
nu, important e că ele există și că ne determină substanțial). De la această observație aproape antropologică trebuie începută lectura. Și, implicit, de la personajul cel mai important al romanului Punct și de la capăt, care nu e nici unul din cei doi „gemeni” spirituali, nici nefericitul doctor Deleanu, nici investigatorul sans gage, care e Valentin Dumnea, ci așa-numitul (și bine numitul) „duh al povestirii”. De altfel, apariția aceasta cumva spectrală n-ar trebui să constituie neapărat o surpriză pentru cine s-a mai
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
de tinerețea jurnalistică, de idealurile socialiste și de combativitatea socială; dacă majoritatea colegilor săi din Cenaclul anilor ‘60 se vor recunoaște, în ultimul deceniu al secolului, drept niște vencidos da vida („cei învinși de viață”), Eça știe să evite prăbușirea spirituală a acestor „învinși” fără să cadă în disperarea ultimă, care i-a măcinat pe eroii din Os Maias. Estetismul și arta pură - iată o interesantă soluție personală de supraviețuire. Ultimele romane queirosiene (Corespondența lui Fradique Mendes, Ilustra casă Ramires, dar
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Vulcănescu sunt foarte vii. Și foarte firești, pentru că traduc marea convingere, molipsitoarea credință a marelui intelectual nu doar în Dumnezeu, ci și în destinul aparte, exemplar al Ortodoxiei românești. Dacă le comparați, bunăoară, cu câteva dintre sclipitoarele texte ale Itinerariului spiritual, s-ar putea să aveți, ca mine, surpriza unei lecturi mai consistente și mai convingătoare. Fiindcă Mircea Vulcănescu era, în epoca sa, o minte la fel de strălucită ca Eliade, ponderată, însă, de o compoziție interioară diferită, golită de un sine toxic
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
extrem de grav, scrie . La o asemenea mărturisire, avocata familiei Ghinescu a replicat că: "Probabil că a vorbit cu Elodia, dar nu mai are cum să discute cu ea ca si cum ar fi în viață. Probabil că o fi avut o întrevedere spirituală, pentru că e singurul care știe unde este cadavrul ei. Probabil că a mers și i-a aprins o lumânare sau poate că i-a pus o floare acolo unde știe că ar mai fi ceva din cadavru".
Cioacă: "Am vorbit cu Elodia la telefon!" () [Corola-journal/Journalistic/25090_a_26415]
-
încerce să găsească răspuns la întrebările: Cine? să ne facă să ne închinam lui! Deși sunt om de știință, din Dece? În ce scop? punctul meu de vedere sensul vieții este “emanciparea” În cartea sa “Întoarcerea la Hristos”, Ioan Ianolide, spirituală; viața propriu-zisă fiind în eternitatea care acum plecat în lumea drepților, descrie în principal urmează. Pentru creștini acest proces se numește calea întemnițarea politică desfășurată pe o durată de aproape mântuirii. Comunismul a fost una din cele mai bestiale 24
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
evreu Refen: Poporul Soarelui revineîși are centralitatea în Orientul La legea dată de străbuni.Mijlociu, chiar dacă de-a lungul Sânge de dac ne curge-n vineistoriei a pribegit prin lume. E Suntem un neam de oameni buni.mândru de moștenirea spirituală de la strămoșii lor. Poporul japonez S 2: Ne ierți Zamolxe, zeu slăviteste legat de spiritualitatea Duși de restriște te-am uitat,Muntelui Fuji. Hindușii girează Dar astăzi știm c-ai revenit spiritual în jurul Munților Himalaya, Din foc și piatră ne-
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
un neam de oameni buni.mândru de moștenirea spirituală de la strămoșii lor. Poporul japonez S 2: Ne ierți Zamolxe, zeu slăviteste legat de spiritualitatea Duși de restriște te-am uitat,Muntelui Fuji. Hindușii girează Dar astăzi știm c-ai revenit spiritual în jurul Munților Himalaya, Din foc și piatră ne-ai creat. lăcașul zeilor lor. Noi, neamul românesc, poporul zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
restriște te-am uitat,Muntelui Fuji. Hindușii girează Dar astăzi știm c-ai revenit spiritual în jurul Munților Himalaya, Din foc și piatră ne-ai creat. lăcașul zeilor lor. Noi, neamul românesc, poporul zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de dac ne curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de dac ne curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos aflat în rezonanță Ne-a fost lăsată de strămoși.cu armonia plaiurilor noastre Trăim în vechea noastră vatrăBine. Îți doresc drum bun și mioritice și cu toți
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
anumită direcție de creație literară. această lume, flacăra vie a Sunt semne că trebuie să scriu S2: Să crești mare sănătos strămoșilor acestui neam de bravi. CARTEA ZÂNELOR. Nou l Chipul să-l ai arătos Georgeta Tudosie îmi trimite imaginar spiritual al neamului Să asculți buna povață un mesaj care confirmă un românesc se înfiripă. Suntem pe Fapta să-ți fie măreață. sentiment care se extinde printre calea lui Zamolxe 107
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
Lampedusa, proza italiană despre iubire e alcătuită dintr-o luxuriantă perdea de motive ce gravitează în jurul unor sensuri fie ironice, fie de-a dreptul obscene. Numai că sub drojdia sarcasmelor și sub săgețile aluziilor lubrice, loc pentru iubirea cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive. E atîta duh lumesc în iubirea italiană că filosofia în marginea ei e fatal frivolă, ca o prelungire doctă a unui defect capital: pătimaș, nestatornic și
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
o noimă pentru Istoria mare. Trebuie spus că Nicolae Stan construiește în acest Macondo ialomițean tipologii feminine marqueziene ca temperament, ce se oferă, fără excepție, cu voluptate. Trădătoare și înșelate, ele pedepsesc nu doar tradiția, cât neîmplinirile. Lipsite de realități spirituale, ele acceptă, cu pasiune, desfătarea dionisiacă. Scena cu un mini-Banchet organizat la Mioara Bustea, duce, în final la scene de Satyricon, cum numai la Miller sau la Radu Țuculescu găsim în proza contemporană. De asemenea, Nicolae Stan are o știință
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
o „găsire“; de la „găsirea“ brută a întrebării bine puse la găsirea decantată a răspunsului evident, prin căutare „orientată“. Pentru Mihai Șora, acel „dincolo“ s-a materializat în spațiul dintre „Despre dialogul interior“ și „Dialogul generalizat“, pietre fundamentale ale unei existențe spirituale de aproape o jumătate de veac, întrucât condeiul său „a urmărit cu atenție meandrele unui gând-globalexplicitându- se-treptat“, luând-o pe „un drum cotit“, ca urmare a faptului că ființa este un gol plin în care mai orbecăim întru prinderea
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
Carl Alfred Alioth). Va fi fost femeie interesantă, poate chiar cu fascinație fatală; cel puțin așa reiese din cele zise de Petru Comarnescu: „Fiica savantului Karadja ar putea să-și scrie romanul unicei și ciudatei ei vieți de autentică aventurieră spirituală (și poate agentă politică)”;4 iar Lucian Năstasă o găsește, în plus, „de o inteligență și cultură deosebită”5 (în poezie nu prea se vede nici una, nici alta). Dar și destul de periculoasă; ba pînă-ntr-atît de periculoasă încît Petru Comarnescu se
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
versiunea italiană Sulla letteratura de la Bompiani. Opiniile lui Eco merită un comentariu, nu numai pentru originalitatea, dar și pentru actualitatea lor. Scriitorul italian așează literatura printre „puterile imateriale”: care nu cântăresc nimic, dar au greutate mare. Nu doar la valorile spirituale sau religioase trebuie limitate aceste puteri imateriale. Între ele se rânduiesc rădăcina pătrată, orarul trenurilor și tot acel „ansamblu de texte produse de umanitate în scopuri nepractice”, dar inconturnabile. Și, în primul rând, textul literar, „pe care îl citim din
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
Între ele se rânduiesc rădăcina pătrată, orarul trenurilor și tot acel „ansamblu de texte produse de umanitate în scopuri nepractice”, dar inconturnabile. Și, în primul rând, textul literar, „pe care îl citim din dragoste pentru el însuși, pentru plăcerea, înălțarea spirituală și îmbogățirea cunoștințelor pe care ne-o provoacă, în definitiv, ca o pură trecere de timp, fără a fi constrânși de cineva”. „La ce servește acest bun imaterial care este literatura?”, se întreabă Eco. Răspunsul e cel dat de numeroși
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
la cel „manifest”, devenit astfel după 1938 când întruchipa „însăși legea”. Expulzarea de la liceul în care învăța îl face pe Paul Cornea să fie sensibil la chestiunea apartenenței etnice de care altfel nici nu ar fi luat act. Se hrănise spiritual cu „Eminescu și Caragiale, cu Sadoveanu și Arghezi“, istoria pe care o știa „începea cu Traian și Decebal, trecea prin Ștefan și Mihai, încheindu-se cu Unirea Principatelor și formarea României Mari“ . Și, dintr-odată, problema unei identități aparte și
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
De altminteri, printre reproșurile pomeniților politruci figurează și acela că personajul Caragiale se dovedește un mai aprig adversar al prostiei (pur și simplu !) decât, așa cum și l-ar fi dorit ei, al „păturii suprapuse”. Detaliul e întru totul grăitor: afin spiritual cu autorul Scrisorii pierdute, Camil Petrescu însuși joacă, atât în scris, cât și pe parcursul „procesului” aceeași carte. Neputând-o face la vedere, căci vremurile erau cum erau, își camuflează răbufnirile de orgoliu în fel și chip. Mi se pare, de
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
pornesc lectura de la afirmațiile aforistic, sugestiv intitulat „Gânduri singurătatea are sângele-n gât” autorizate, elogioase, ale d-lui Acad. de luat aminte”, prin care cheamă la (Despre mine, p.7) Chiar din primul Gh. Păun, din care redau, selectiv, înțelepciune spiritual spre central poem, care dă și titlul cărții, câteva idei semnificative: „căci poet e lumii. Printr-o butadă aș spune că constatăm gravitatea discursului Baciul domnișan (...) solemn și opera „Baciului” se deschide și se liric, concepția poetului despre șturlubatic, îl
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
p.12). Așadar, în pierdute”, ba chiar un dezastru pentru divinitate, infernal vieții materiale, ar fi concepția poetului, iubirea este o istorie. „Femeii îi datorăm mai mult dramatic. În viziunea poetului, viața binecuvântare divină, ce înnobilează pentru înțelegerea lumii, decât spiritual intensă ar fi salvarea pentru viața, în comuniune cu femeia. Aceasta savanților”, precizează scriitorul, o m e n i r e . A s e m e n e a reflectând asupra rolului Ei în g â n d i r
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
I,p.34). Eul liric numele întregului popor, viața ei este toate misterele poeziei pentru că sigur introspectează propriile sale stări destinul poporului. Potcoviți-o cu nu vom reuși. De aceea, încheiem cu sufletești, prin imagini artistice potcoave de aur !” În spiritual celor doi spusele poetului-filozof L. Blaga: „în fața încântătoare: „M-am strivit de lacrima mari înaintași, pentru vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
statistică și fără preocuparea de a include în serie istorică evenimente imponderabile, în tensiune cu evidența care le atestă, mărturie palpabilă a circulației lor materiale, cititorul de poezie românească poate admite că - în sensul transmutațiilor la care tinde orice operație spirituală - în domeniul liricii lui Ion Barbu putem întîlni expresia unui proces analog.“ (p. 76) Fraza e fără fisură, compactă precum o stîncă din care nu răzbate nici un înțeles. O poți citi de cîte ori vrei, își va păstra cu tenacitate
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
rămase fără tată: cunoaștem multe cazuri de femei de condiție care, după 1948, au făcut asta. Însă Natalia Manoilescu-Dinu, pe lângă bătălia pentru supraviețuire într-o societate care nu-i recunoștea acest drept, găsește și resurse interioare ca să-și urmeze destinul spiritual. Creștinismul latent trăit până atunci devine nu consolare, ci urmare a lui Hristos. Autoarea absolvă strălucit studii teologice, duce o viață creștină și reflectează cu seninătate la sensul suferințelor pe care ea și alte milioane de oameni le îndură. O
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
poporul ales, în mijlocul lor s-a născut Hristos, și se vor mântui la sfârșitul veacurilor. Natalia Manoilescu-Dinu nu se resemnează, deci. Dimpotrivă, întreaga ei viață este o luptă împotriva condițiilor nefavorabile, finalizată cu o salvare pe ambele planuri, social și spiritual. Social, a reușit să își mențină familia pe linia de plutire, în ciuda pierderilor ireparabile, și-a crescut bine copiii (deveniți reputați specialiști) și a întreținut chiar flacăra interesului pentru opera lui Mihail Manoilescu, care după reeditarea discretă din 1986 a
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]