2,876 matches
-
mult după-amiază. M-am așezat cu coatele pe pervazul ferestrei și priveam marea care se clătina luminoasă sub un cer indolent. Pescărușii țipau, fericiți sau cruzi, era greu de știut. Valurile spălau țărmul cu spuma lor albă. Era o zi splendidă, frumoasă ca un păcat. Dintr-odată, m-a copleșit o senzație plăcută și nouă pentru mine; memoria își pierduse parcă din greutate. Ah, binecuvântată stare. Mă simțeam ca o pivniță goală din care au fost izgoniți șobolanii și n-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mare umilință, hotărât să nu mă mai întorc niciodată acasă". După aceste însemnări urmau mai multe pagini albe. Și din nou același scris mărunt și nervos. "18 august Am fost la un lac din apropierea orașului să înot. Era o zi splendidă. Nici un nor. Soare fierbinte. Pe marginea lacului se vedeau rododendroni înfloriți și măceși sălbatici. Iarbă verde. Am ieșit la soare. Deodată am simțit că mă sufoc. Am închis ochii. Doamne, să se termine oare totul așa? Apoi mi-am revenit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fire groase de păianjen. Pe toate mesele de tablă, și în fața lui Rambert însuși, se uscau găinați a căror origine și-o explica greu până ce, dintr-un colț întunecos, după un pic de forfotă, se ivise cu mici sărituri un splendid cocoș. Căldura, în acest moment, păruse să crească și mai mult. Cottard și-a scos haina și a bătut în masa de tablă. Un omuleț, pierdut într-un lung șorț albastru, a ieșit din fund, l-a salutat pe Cottard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
lui Nitas. Gospodăria de la hotar a lui Nitas prospera și belșugul se vedea și în casa din sat. Ca semn distinctiv, în ultimii ani ai maturității lui avea o pereche de catâri puternici și cu ei, înhămați la o căruță splendidă, făcea dese incursiuni nocturne și strângea cu spor din munca altora, fără să-și pună vreo problemă de morală... Lumea îl supraveghea atent, dar el continua să se înfrupte din munca altora. Nu alegea... fura orice-i cădea în plimbările
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și puterea de a duce la bun sfârșit tot ceea ce v-ați propus. La mulți ani cu sănătate! (ss) Familia G-ral Crețu. București, 07.04.2011. Pe aceeași linie, primesc de la d-na prof. Ana Dumitrescu o felicitare-mărțișor, cu un splendid buchet de lăcrămioare imprimat - aluzie la lăcrămioarele din grădina mea, având următorul conținut: 1/12 martie 2011 Stimate domnule profesor, Așteptând cu nerăbdătoare emoții reînceperea unui nou ciclu primăvăratic al naturii, îmi permit să vă trimit tradiționalul simbol al mărțișorului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din cer proiectile Cruise. Asta nu însemna că nu-i pedepsea grav pe cei vinovați. Mahmud, ca toți ceilalți „comercianți“ din Irak, își aducea aminte de soarta celor unsprezece oameni găsiți vinovați de a fi tăiat cu fierăstrăul capul unui splendid taur mesopotamian înaripat: dihania întreagă era prea greu de transportat. Saddam a avut grijă să se afle că el însuși a semnat condamnarea la moarte pentru acea crimă. Și cu flerul lui caracteristic Saddam a fost cel care a hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prea meticuloase, prea elvețiene, asta era problema lor, dar în cele din urmă ieșiră. Și acolo, înăuntru, era într-adevăr un exemplar perfect de sigiliu cilindric. —O, văd acum ce vrei să spui în legătură cu aceste cutii muzicale, Jaafar. Mecanismele sunt splendide! Nu ar putea să vină decât din locul de naștere al, ă..., cutiei muzicale. Locul unde a început totul! — Și despre mostrele de nisip ce părere ai? — Păi, valoarea lor e mai puțin evidentă la prima vedere. — Știi desigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
simpatici. Dacă s-ar încăpățâna în legătură cu un alineat dintr-un tratat sau cu o linie trasă pe o hartă ar fi dezamăgită de ei. Iar ei nu voiau asta. Dar nu mai arăta așa aici. Acum, înconjurată de aceste ființe splendide, nici una peste douăzeci și cinci de ani, cu pielea lor lucioasă și cu maiourile lor scurte, își dădu seama că probabil e persoana cea mai în vârstă de acolo. Se uită la pantalonii negri, jacheta Ann Taylor și cămașa Agnes B care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Asta mi-a rămas cu adevărat în memorie. I-am spus tatei asta și probabil că s-a supărat. Dar era adevărat. Am stat împreună pe scaunul de la geam și mi s-a părut uimitor să mă uit la această splendidă apă albastră, în timp ce el îmi arăta diferitele insule de dedesubt. Ăsta a fost de fapt punctul de atracție. Din acel moment... Maggie se întoarse brusc și se uită la el. Auzea vocea lui Shimon Guttman: Ce am făcut în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
putea s-o plimbi pe afară? E o zi frumoasă. — Îi place canapeaua asta, răspunse doamna Levy. Las-o să se bucure și ea. De ce nu te duci tu afară să-ți lustruiești mașina sport? — Liniște, sâsâi domnișoara Trixie, printre splendizii dinți falși pe care tocmai i-i cumpărase doamna Levy. — Ia te uită, spuse domnul Levy. Se crede într-adevăr stăpână aici. — În felul acesta își afirmă personalitatea. Te deranjează? Dinții i-au dat putină încredere în sine. Firește, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Algiers, unde se adunau după-amiaza docherii. Strigând, scuzându-se, trecu cu căruciorul prin mulțimea de oameni și reuși să-și vândă toți crenvurștii. Plin de curtoazie și eficacitate întindea cu energia unui pompier ketchup și muștar pe marfa vândută. Ce splendidă zi! Semnele Fortunei erau mai mult decât promițătoare. Domnul Clyde, mut de uimire, primi salutul vesel al vânzătorului Reilly și zece dolari, iar Ignatius, cu halatul plin de bancnote, primite de la puști și de la magnatul crenvurștilor, se urcă în troleu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
creier și să-l transforme într-un mongoloid. Cât de rău era tratată biata domnișoară O’Hara! Prinsă în capcană și silită să lucreze împreună cu astfel de femei inumane. Neavând încotro, detașarea ei învățată de la Boetius trebuie să fi fost splendidă. Femeia lăsă să cadă nota de plată pe genunchii lui Ignatius. — Să nu cumva să îndrăznești să mă atingi, țipă el prin eșarfă. — Ave Maria! Que pato! spuse femeia. Mira, plătești pe loc, maricon. De nu, îți dăm un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
numai o oră, unul dintre ei spuse, în cele din urmă că, după părerea lui, numai un idiot ar fi investit în citocine. Frumos. Așa că acum se simțea epuizat și învins, stând prăbușit în vestiar, când Jack Watson, bronzat și splendid într-un costum alb de tenis, se lăsă să cadă pe bancă, lângă el, și spuse: — Deci? A fost un meci util? Era ultima persoană pe care și-ar fi dorit s-o vadă. — N-a fost rău. — Vrea vreunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fi acceptat așa ceva. S-a Îndreptat de spate și și-a dat toată silința, deși era extrem de neplăcut, să meargă pe un singur toc. Nu peste mult timp, se grăbea prin mijlocul unei mulțimi Înarmate cu umbrele, etalându-și picioarele splendide, șchiopătând ca o notă falsă Într-un cântec. Era un fir de lavandă, o pată de culoare total nepotrivită, căzută pe o tapiserie țesută din marouri și griuri, și iar marouri și griuri. Deși culoarea ei făcea notă discordantă, mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că era pe punctul de a face o mărturisire. Simt nevoia să-mi găsesc identitatea. Știți la ce m-am gândit În secret? Să mă duc să vizitez casa din Turcia a familiei mele. Bunica vorbește Întotdeauna despre casa asta splendidă din Istanbul. Am să mă duc s-o văd cu ochii mei. E o incursiune atât În trecutul familiei mele, cât și În propriul meu viitor. Paradoxul Ienicerilor mă va bântui dacă nu fac ceva ca să-mi descopăr trecutul. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În sex? Nu și după Platon. El e În căutarea unor „țeluri mai sublime“. Însă, dacă e să mă Întrebi pe mine, problema lui Platon, ca și a multor altora, era că nu au avut parte niciodată de o partidă splendidă de sex. Armanoush s-a uitat uimită la prietena ei. — Credeam că-ți place filozofia... s-a bâlbâit fără să știe prea bine de ce spusese chestia aia. — Admir filozofia, a admis Asya. Însă asta nu Înseamnă neapărat că sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
glorioase ale faraonilor, cucerirea Galiei de către Iuliu Cezar, căderea Constantinopolului, Încleștările cavalerești din Evul Mediu, victoriile lui Napoleon, toate aceste evenimente nu făcuseră altceva decît să pregătească Întîlnirea părinților mei la Roma. Mi-l imaginez pe tata emoționat, pe mama splendidă și strălucitoare, el, coborîtor din burgunzii cu pletele unse cu unt, ea, floarea unui neam de țărani și de marinari care ajunseseră pînă la cîmpiile udate de Eufrat și făcuseră negoț cu smochine și fistic: Întîlnirea dintre un zeu scandinav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sînt niciodată plictisitoare. Autorii lor Îl cunoșteau pe Horațiu și adagiul său, semper ad eventum festinat: grăbește-te mereu, aleargă În Întîmpinarea evenimentului, scopului, deznodămîntului. Festino, mă zoresc, mă grăbesc, Îi dau zor. Trebuia s-o cunosc pe fata aceea splendidă și misterioasă. I-aș vesti, precum un alt Înger Gavriil, „Iată, ne vom căsători!“. De cîte zile ar avea nevoie ca să se Îndrăgostească de mine? De cîte săptămîni? „De ce nu imediat?“, m-aș Întreba eu, căci pentru Dumnezeu nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
căsătorie! — CÎnd am intrat În biserică la brațul mamei, am ochit-o pe una dintre cele mai frumoase femei din lume. Și Tina era una dintre cele mai frumoase femei din lume, dar aceea era o alta. Avea un corp splendid, ochi verzi bătînd În galben și o gură, doctore... Mi-a fost foarte greu să mă concentrez În timpul ceremoniei. Știam că femeia aceea se afla În biserică și aș fi vrut să fac dragoste cu ea. „Înainte de seara asta“, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
niciodată Împreună despre ele. Morala: dacă aveți o critică de făcut cuiva, faceți-o imediat! Veți fi cruțat, la nevoie, de complicații postume. Franz Weyergraf se dedicase ridicării În slăvi a rolului tatălui În familia creștină, un rol al cărui splendid interpret a și fost, de altfel. Dacă Sofocle l-ar fi cunoscut, ar fi scris o piesă despre Laios, părintele lui Œdip, un personaj nițeluș uitat, cineva care ar fi fost cu siguranță livid și Încordat dacă ar fi asistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vezi niciodată. Mai avea un singur fluturaș, așa că i-l dădu lui. — Eu am venit cu Charlie Jones Gallery, din New York. Avem trei expoziții În rulotă, În parcare. Treci pe-acolo! Sunt acolo niște fotografii și niște filme de artă splendide! — Mi-ar face mare plăcere! Îmi plac rulotele, zise el vesel. Am Închiriat odată una pentru o excursie În Munții Stâncoși, voiam să fac poze. În timpul liber sunt fotograf. Nu am talent, dar am cel mai bun echipament care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Își făcură poze pe plaja pustie, cu oceanul Învolburat În spate. Briza era destul de puternică, cerul era acoperit, soarele se ascunsese după nori. Nu se putea spune că era o zi frumoasă, dar pentru Kitty era una dintre cele mai splendide zile din viața ei. Mi-e foame, zise el, hai să ieșim să mâncăm ceva. Pe drumul spre ieșire, Își luă din ochi rămas-bun de la locul unde se Îndrăgostise atât de neașteptat. — Viața asta e atât de ciudată, nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
amărâtă, nu voia să-l alunge. Nimic, totul e În regulă. Iubitule, vino cât poți de repede... număr deja minutele. În dimineața următoare, când se trezi și se uită pe fereastră, Manhattanul era acoperit cu un strat gros de zăpadă splendidă, imaculată; prima zăpadă de când plecase pe Coasta de Vest, cu o lună În urmă. Matthew o sună foarte devreme. — Bună dimineața... tocmai m-am cazat la Mandarin Oriental, am luat micul dejun cu mama și cu sora mea. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mult după-amiază. M-am așezat cu coatele pe pervazul ferestrei și priveam marea care se clătina luminoasă sub un cer indolent. Pescărușii țipau, fericiți sau cruzi, era greu de știut. Valurile spălau țărmul cu spuma lor albă. Era o zi splendidă, frumoasă ca un păcat. Dintr-odată, m-a copleșit o senzație plăcută și nouă pentru mine; memoria își pierduse parcă din greutate. Ah, binecuvântată stare. Mă simțeam ca o pivniță goală din care au fost izgoniți șobolanii și n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mare umilință, hotărât să nu mă mai întorc niciodată acasă”. După aceste însemnări urmau mai multe pagini albe. Și din nou același scris mărunt și nervos. „18 august Am fost la un lac din apropierea orașului să înot. Era o zi splendidă. Nici un nor. Soare fierbinte. Pe marginea lacului se vedeau rododendroni înfloriți și măceși sălbatici. Iarbă verde. Am ieșit la soare. Deodată am simțit că mă sufoc. Am închis ochii. Doamne, să se termine oare totul așa? Apoi mi-am revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]