2,860 matches
-
a cărui primă piatră de temelie este așezată în 1875; castelul, în stilul renașterii germane, este inaugurat în 1883. Un vizitator francez, André Bellessort, evocînd locurile în 1905, povestește: "Majordomul saxon care mă plimba de-a lungul acestui talmeș-balmeș de splendori se oprea în fiecare clipă și îmi repeta cu o satisfacție orgolioasă: este germanic vechi, Domnule, totul este exact ca la noi". Legăturile germanice ale lui Carol irită, fără îndoială, însă, în profunzime, liniștesc. Regele României se distinge și nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
evitate în favoarea Căii Victoriei, cofetăriei Athénée Pallace, unde se întîlnesc femei în vîrstă, elegante, care poartă mănuși. Burghezii de altă dată au fost nevoiți, cel mai adesea, să-și vîndă mobilele, tablourile, bijuteriile. Ei mai păstrează totuși cîteva din semnele splendorilor trecute: covoare, argintărie, ceva veselă. Dar, mai ales ca semn al distincției și ca mărturie a statutului social căruia îi rămîn credincioși, acești oameni ai vechii aristocrații și burghezii vorbesc perfect franceza sau germana. Copiii lor primesc o educație aleasă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente și cu geniul lor poetic, au personificat pe acest parvenit al soartii într-o admirabilă alegorie mitologică, care a străbătut veacurile și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu-și poate disimula urechile de asin; este ființa comună, vulgară, pe care soarta a azvîrlit-o pe un scaun regesc și care nu-și poate domina deprinderile rele, vițiile originale, nu-și poate uita aplecările naturii sale. El
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri (3,15). Nu altfel sună o notă a lui Eminescu din Fragmen tarium: Când un imperiu moare, vine pământul de-l acoperă" (p. 158). Zidul, în toată splendoarea faptei rivale a omului față de zeul ascuns, nu poate fi smuls din temporalitate decât prin meșteșug (operă), ca "mesaj lingvistic între generații", între Civitas Dei și Civitas terrena. În scenariul tragic al existenței înălțarea zidului devine faptă un "proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
absurdul, cu mimarea nebuniei. Percepută, de altfel, ca atare. Plăcînd, captivînd. Dar Van Gogh? Dar Dali? Dacă Van Gogh e marcat maladiv, aceasta cabrîndu-i, violent, pictura (contorsiunile care antrenează elementele peisajului), Dali își joacă (sau, poate, nu) nebunia, complăcîndu-se în splendorile unei imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Van Gogh? Dar Dali? Dacă Van Gogh e marcat maladiv, aceasta cabrîndu-i, violent, pictura (contorsiunile care antrenează elementele peisajului), Dali își joacă (sau, poate, nu) nebunia, complăcîndu-se în splendorile unei imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și vînduseră potentaților roșii stofele, parfumurile, să nu moară de foame? Unde-s minunatele lor vile? Vilele sînt, iată-le, unele-n accentuată decrepitudine, dar și decrepitudinea asta-i rasată, altele refăcute proaspăt, cu mare dichis și luminate noaptea, o splendoare! Vilele da, sînt. Interbelicii? Fie-le țărîna ușoară! Că numai ușoară nu le e! Unde-i, măcar, Birlic, trecînd, tîr-tîr, pe Victoriei, într-un Ford cît tancu, înfundat în scaunul de sub volan, văzîndu-i-se doar nasul? Unde-i Bucureștiul? Și totuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să pic uite-aici, nu alta. Și ce crezi? de unde crezi că-i? De unde? Din Tecuci, dom'le. Ce zici? Ce să zic? 7 august O fugă. Compartiment plin. Intrăm în munți și se simte deja răcoarea pădurii crude. Urmărim splendoarea de-afară. Numai ei doi. De cînd s-au urcat, mestecă întruna vorbe. Ce dinamică perfectă! Termina unul de spus una, tace cîteva secunde, reia celălalt. Și nu s-au cunoscut pînă acum. Cine-or fi? Ce-or fi făcînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cute brune. Fastul crimei. Dar ce-i cu pasa asta neagră? Viața-i doar parlament, cimitir, trădare, crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio (?), Rubens (?) și mă aflu dintr-o dată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței. 2001 Ghiuji
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini luxoase încetinind, pietoni rămînînd o clipă locului, spectacolul acestei crude scalde fascinează prin insolitul lui total. La dracu, așadar, o secundă, cu fumatele clișee prostesc-sociologizante și perceperea spectacolului în toată splendoarea lui frustă! O clipă, după care, cum altfel! să revenim la inevitabilele noastre ticuri. 18 iulie Am crezut, la un moment dat, că S. oprise în loc timpul Iașului. Că totul încremenise la mișcarea lui de baghetă (dreptu-i, una de maestru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmei, atît de îndepărtate. Ele sunt în noi și, în curînd, și cu noi, în viața noastră de fiecare zi. Și dacă, pînă la urmă, chiar lumea noastră ar fi adevărata Vale a Uimirii ? 3. NIVELURILE DE REALITATE ȘI MULTIPLA SPLENDOARE A FIINȚEI Impactul cultural major al revoluției cuantice se traduce cu certitudine prin repunerea în discuție a dogmei filosofice contemporane despre existența unui singur nivel de realitate. Revoluția cuantică a jucat un rol important în nașterea unei noi abordări, în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
decît prin doctrine"17. E tocmai ceea ce face Fondane în cazul lui Lupasco: îi cere să-i arate ceea ce ascunde, îi cere să meargă încă și mai departe. Fondane visa la o adevărată revoluție care să reveleze Ființa în toată splendoarea sa de participare la cunoaștere. Spiritul său premonitoriu se manifestă încă o dată în imprecațiile la adresa lui Lupasco, conținute într-un articol publicat în Cahiers du Sud: "Face din logic o devenire, dar o devenire închisă, imanentă ei însăși, ostilă intruziunii în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Petru Ioan, "Logica dinamică a contra-dictoriului în retrospectivă", Cronica, nr. 8, 8 august 1998. * Vasile Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul intelectual la Paris", Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
oare, un profet al iraționalului? 48 Terțul trăit 55 2. În centrul dezbaterii: terțul inclus 58 Terțul inclus și noncontradicția 58 Ontologica lui Lupasco 62 Criptografia cuantică, teleportarea, calculatoarele cuantice și terțul inclus 67 3. Nivelurile de Realitate și multipla splendoare a Ființei 74 Nivelurile de realitate și reîncîntarea lumii 77 Nivelurile de realitate sunt compatibile cu terțul inclus? 80 Structura gödeliană a Naturii și a cunoașterii 85 Terțul ascuns 87 Sacrul și problema subiect/obiect 92 Heisenberg și nivelurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
singura rămîn, de Temeri posedata. 110 Văd umbră celor morți năuntrul sufletului meu, în beznă Rătăcind și în singurătate, plăsmuind Mari de-Îndoială și stînci de Pocăința. Deja privesc cu Ochii-n urma; și tot ce văd Năuntrul sufletului meu splendoarea și-o-a pierdut, și-o Frică-n tristă cugetare afundata M-acoperă cu umbre și-afar' mă trage spre-o lume de durere". 115 Astfel se tînguia, tremurînd în fața Fantasmei pe care o Crease.] Ea trase înainte Spectrul de la Tharmas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
limpede luciră; fermecător în furie, Fălindu-se cu ochii săi, de Bucurie Tresăltînd în groaznică Trufie, [Căutînd slavă, dorind să fi avut ochi cerurile ca să vadă, 125 Și căutînd lingușitor că Glia să-și deschidă Pleoapele și să privească Așa splendoare minunată, în miezul slavei sale căinîndu-se C-afar' de Enion nimic nu se putea gasi să fie lăudat, adorat, iubit. Trei zile-n încîntări pe șine admirîndu-se pe stînci se mistui în flăcări, Și trei întunecate nopți se căina de singurătate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trăit-au ei prin codri, hrănindu-se cu fructe dulci, Și nouă luminoase Spații străbătut-au, teșind hătișuri de-ncîntare, Sălbaticele Capre pentru lapte prinzîndu-le-n capcane, si se hrănesc cu carnea Mieilor: Un barbat și-o femeie, goi și rumeni că splendoarea verii. Pieptul lui, pe rînd Iubire și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie 230 În pasiuni abia născute; nu se sărutau, nici nu se-mbrățișau de frică și rușine. Capul lui răspîndea lumină și era profeție-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Din toată-a lui Luváh durere și-ale lui Urizen strădanii: Pentru-a intra năuntru.] Și Enitharmon se înveselea, Punînd la Cale să rupă norul tainic Ca să sădească dezbinări în sufletul lui Urizen și-al lui Ahania. 240 Dar în splendoarea-i infinită lucrarea minunată se nalta Cu suferință și cu grijă, Lume de Aur cu portale-n jurul cerurilor Și săli și încăperi cu colonade ce primeau astrele, cele în veci rătăcitoare. Zidire de aur minunată, multe ferestre, multe uși. Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ori pe năvalnicele valuri 300 Furtunile din fața lor mînîndu-le, sau desfătîndu-se în însorite raze, În timp ce Zeii Elementelor în jurul capetelor lor păstrat-au armonie. Și Los grăi: "Iată, palidul Crin și trandafiru-mpurpurîndu-se cumplit Te ceartă, si radioasele grădini sînt tulburate de splendoarea-ți; Zadarnic dau s-apuc în aprigă mea mîna straiul tău, precum izvoarele de apă 305 Din luminoasele nisipuri a' lui Los, de-mbrățișarea-mi se desprinde; apoi eu singur Rătăcesc printre-ale verii vergure. Iată, strigă ele, Sărmanul Los cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de veșnic schimbătoarele Fiice-ale Luminii.107 10 [În armonie șezi, căci Dumnezeu te-a pus stăpîn pe toate.] De ce vrei viitorul să-l privești, întunecînd ce-i bucurie-acum?" Ea se opri; Prințul lumină și-o întunecắ și-nfășurắ în nouri groși Splendorile coroanei sale din care glasul sau măreț bufnind se auzi: "O, luminoasă-Ahania, un Prunc fost-a născut din sumbru-Ocean 15 Căruia Urizen slujește, Lumina revărsînd peste-întunecimea-i. Aici sînt pus Rege-al necazului 108, aici pus să slujesc Și preoția-mi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen dormí în prag și-Omul Străvechi fost-a răpus. Întunecatul Om umblắ pe treptele de foc din fața sălilor, 45 Și Vala-l însoți în reverii, în dulce somn himeric. El se uitắ în sus și te văzú, Prințe-al Luminii, splendoarea ta se stinse, [ Dar nu-l văzu pe Los, și nici pe Enitharmon, căci Lúvah în umbră îi ascunse În dulce nor întins în zare, si Lúvah se salășluia în nor.] Apoi mîhnit se urcắ Omul în splendorile palatului, 50
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-al Luminii, splendoarea ta se stinse, [ Dar nu-l văzu pe Los, și nici pe Enitharmon, căci Lúvah în umbră îi ascunse În dulce nor întins în zare, si Lúvah se salășluia în nor.] Apoi mîhnit se urcắ Omul în splendorile palatului, 50 Deasupră-i se nalta o Umbră din intelectu-i istovit, De aur viu, pură, desăvîrșită, sfîntă; pluti în albe haine de în pur112, De sine amăgire dulce fascinantă, o reavăna vedenie a Omului De bucurie-n existența tresăltînd ușor, tot
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de dulce încîntare, si fragedele glasuri datu-le-am Intru albastra-ntindere, și-am născocit cu arta și cu truda Dulci instrumente de cîntat; mîndre genunchii cuprinzîndu-mi Splendoarea-și revărsară peste totul; și fiicele lui Lúvah pizmuiră A lor prea mare strălucire, si fiii veșniciei le făcură daruri. 35 Acuma furia voiesc să mi-o revărs asupră-le, si răsturna-voi Neprețuita binecuvîntare; în locul fermecătoarelor culori Le da-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
măduvă, și fără sînge, căzînd în colb, de vînturi duse. O cum grozăvniciile Veșnicei Morți pe Om pun stăpînire! 515 Slabele-i gemete zdruncina peșterile și ies prin stîncile puștii, Si Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme îl aude, 520 Și-acuma vajnicele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tuturor operelor lui Verdi care se bucură de regii tot mai avangardiste menite să atragă cercuri tot mai largi din cadrul audienței, interesați de ideile originale ale unor regizori din noile generații. Putem audia opera La forza del destino în toată splendoarea ei la Royal Opera House și în același timp putem asculta la televizor unele din cele mai faimoase melodii verdiene că fond muzical pentru reclamele la bere. Exploza de interes pentru creația verdiană a produs o emulație și în rândul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]