2,116 matches
-
Bogdan Iancu După volumul Psalmii maimuței, publicat în 1997, Claudiu Soare revine cu un nou volum de poezie, Evul relei credințe. Coperta a IV-a oferă schematic, într-o confesiune revendicativă, o cheie de lectură: "practicînd astfel spovedania pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
Baghiu îl poate face invidios și pe cel mai performant critic-critic: Între oxigen și extincție, poezia lui Vasile Baghiu este ca un pacient din pavilionul incurabililor urmărind cu egală apatie euforică picăturile perfuziei cum îi alunecă în trup și cuvintele spovedaniilor sale cum pleacă în lume: viziune liniștită, prefiguratoare, cathartică" (p. 11). Regal poetic de Constantin Abăluță propune cititorului un tur ghidat prin cîteva săli de poezie contemporană dintr-un imaginar muzeu al literaturii române. Ghidul, el însuși poet și posibil
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
e un gest care poate coincide, peste ani, cu a recunoaște public această deviere morală. Personajul matur și plin de remușcări se întâlnește cu tânărul strâns cu ușa și sunt pe punctul de a iscăli - cumva deodată - păcatul originar, respectiv, spovedania tardivă. Cum spuneam, lucrul e perfect credibil și complet explicabil în teoriile cuantice. Nu și în afara lor, mai ales într-o societate românească condusă din penumbră de - în codul piesei - șmecheri. Pe un pretext descinzând în linie directă din Caragiale
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
incrimineze greșeala o tipică ședință de psihoterapie colectivă. Dar se uza și de instrumentele tratamentului invaziv în vederea unei presupuse vindecări rapide, radicale și definitive a „bolii“, oricât de chinuitor și traumatizant. Prin exorcismul anchetei și mai ales al recunoașterii, mărturisirii, spovedaniei exhaustive, se urmărea exterminarea factorilor străini dogmei, cei ce puteau genera și alte abateri de la schemele consacrate. Mai trăiesc puțini din cei ce au cunoscut (uneori pe pielea lor sau invers, în calitate de complici ori instrumente involuntare ale presiunii) aceste adevărate
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
-i un rechizitoriu de rea vrăjmășie care, luat în seamă, putea să-i aducă eroului nostru mulți ani de pușcărie. E recunoscut de primul procuror, pentu un episod din adolescență și primit pentru a fi ascultat. Istrăteanu, mereu predispus spre spovedanie, isi istorisește biografia și, ajuns la obiectul culpei sale reale sau inventate, îi povestește prim procurorului, fără nici o reticența, modul, în detaliu, cum a procedat cu plasarea fainei morii unde funcționase că voiajor comercial. Imprudenta mărturisire, de care abilul prim
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
e una oarecare. Se alterează, în acest fel, semnificația motivului amintirii atît de obsedantă în lirica pillatiană, inclusiv în această poemă. În sfîrșit, am găsit cîteva nedorite intervenții în dispunerea strofică a versurilor unor poeme. (Centaurul, El însuși, Necunoscutei, Năzuinți, Spovedanie etc.). Versuri lăsate de poet libere sînt integrate în dispozitivul unor strofe. În poema El însuși, cu două strofe în ediția din 1944, capătă acum forma unei compacte poezii sau Centaurul, cu două strofe în ediția definitivă, e dispusă acum
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
și ținută în surdină. Secvențele se înșiruie demonstrativ și expozitiv, ca plantele din ierbarul lui Noro. Un aer sălciu, artificial, un vînt de scenă bate peste mai toate momentele în care nu apare Noro (ex. vizita la domiciliu a inspectorului, spovedania mamei, dezlănțuirea polițistului tînăr care izbește duba cu bastonul de cauciuc - pentru prima dată un actor talentat, ca Marius Stănescu, prins pe picior greșit)... Finalul împinge filmul într-o direcție falsă: copilul e urcat de tată, cu chiu cu vai
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
o ieșire providențială din labirint. Dan Stanca nu imprimă scribului din text magia teurgiei. Chiar dacă Horia caută avid sensurile ascunse ale existențelor ratate. Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator va încorpora spovedania lui în inginerii hermeneutice. La fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul înseamnă haos și decădere din care se nasc sensuri apoteotice. Craii autohtoni au sentimentul că fac parte „dintr-o lume răsturnată a cărei recificare a devenit imposibilă”. Înstrăinați
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
la biserica domnească din Potlogi vor fi aduse, într-o procesiune cu zeci de preoți și mii de credincioși, moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Patriarhia Română a proclamat în mod oficial anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în cuprinsul Bisericii noastre. În acest an se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor al Țării Românești Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai
Procesiune la Potlogi cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25074_a_26399]
-
contact cu sfera religiosului, e structural atras de "necesitatea" credinței. Uneori ca un mod de viață în dignitate lăuntrică (,Ťnu poți rămîne în fotoliul tău, nici chiar pe un scaun și aștepta. Sînt lucruri de făcut, ritualuri. Rugăciunile, biserica, împărtășania, spovedania, ș...ț. Și de trăit religiosť"), alteori ca semn torturant al unui horror vacui pe care doar credința l-ar putea rezolva: "ŤNoaptea, o simplă privire spre cer, spre Calea Lactee, ar putea vindeca orice om de preocupările atroce ale politicului
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
un petic de pânză albă, sunt spovediți de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceștia merg la nașii de cununie, la socrii mari și mici pentru a-și cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de "Iertarea de Florii" sau "Spovedania pe petic alb". La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
întinata. Rebreanu a început să scrie notații de jurnal tîrziu, la 42 de ani. La 24 iunie 1927, începîndu-si jurnalul, se mărturisea: "Încep acest jurnal cu gîndul să-mi spun aici tot ce am în inima și-n suflet - o spovedanie pentru mine însumi, care altfel n-ar fi posibilă. La o anume vîrstă începi să-ți dai seama cît ești de singur în lume ca om sau ca individ. În realitate nu există rude, nici prieteni cu care să poți
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române la hramul istoric al Catedralei Patriarhale vor avea loc mai multe manifestări înscrise în calendarul evenimentelor din 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014). Manifestările organizate de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor au debutat miercuri la orele 7,00, când moaștele Sfinților
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
Doamne, Moldova / și prea dulcea Bucovină, / lăsînd crengile deoparte / de străbuna lor tulpină? (...) și-apoi nici nu vreau, Stăpîne, / să mă-mpart în două părți, / răstignit pot fi chiar mîine / numai nu pe două hărți // numai nu pe două hărți!" ( Spovedanie). Poetul, structural neadaptat, herald al neîmplinirii, captează aci rezonanța, unei neadaptări epocale, a unei neîmpliniri etnice: "Mereu e-n drum poetul peregrin, / întoarcerea acasă i-e singurul alin, / dar cînd ajunge-acasă, el, fiu rătăcitor, / din pragul ei se-ntoarce - /, el
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
autonome, volumul reconstituie secvențial viața poetului, focalizând câte un moment sau câte un personaj dintre cei apropiați: Localul familial, Familia Popescu - Fiul - Cristian Popescu - Poet, Tatăl, Mama, Sora, Proces cu mătușa, Nașterea Poemului Popescu, Teatrul lui Popescu, Apocalipsa - dragostea lui, Spovedania unui îndrăcit, Ospiciul, Moartea lui din flori. în Filmul lui Popescu, rola cinematografică se derulează invers și complet, de la o moarte anticipată către o naștere universală, de factură burlescă: "SORA: La început, la televizor e beznă. Pâlpâie așa, doar o
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
traduce într-un ecorșeu poematic harta unei convertiri spirituale. Spre deosebire de Audiență la un demon mut (2009), unde procesul convertirii nomenclaturistului Victor Rotaru - un Saul modern - se prelungea în teorii conspiraționiste, în Fuga spre câmpul cu ciori reverberațiile rămân în zona spovedaniei literaturizate. Trei secvențe majore reținem din acest portret al artistului în tinerețe. Mai întâi relația tensionată cu tatăl propagandist, apoi faza educației social-artistice, și, în fine, revelația spirituală. Ștefan Baștovoi păstrează ceva din poeticitatea auroralului, chiar îngustată frecvent de inciziile
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
fără să poți uita. Imagini de tribut, venind din măruntaiele unei arte care se naște datoare: "Zilnicul meu tain îl plătesc,/ porția mea de palavră și bală,/ cu ei deopotrivă meschin și lumesc/ aceeași urdoare mă' nneacă și mă spală." (Spovedanie) Lucruri știute și răsspuse, avînd doar măruntul avantaj de-a ieși din fibra unui om în stare să se plece. Nu cu marea trufie rănită a romanticilor cîrpindu-și rana cu tirade, nu cu frumosul sictir al marilor învinși, nici cu
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
truditor, avînd supunerea înțeleaptă a împovăraților, mai nobili, în tristă necîrtirea lor, decît cei care-i împovărează: "Mîna cu care înnod și înclei/ slova stîngace, ruga amară,/ îngeri o țin ușor de subsoară,/ ca să nu tulbure marea tristețe a ei."( Spovedanie). Semnificativă, pentru o anume pregătire a sufletului reavăn de munca ce-au să-i facă uneltele, e Curăție: Stărui cu palme înalte de cer/ să-ți cuprind preajma și mă cutremur/ de cîte ori îți simt ființa de mreji/ învelindu
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
să vorbească imprevizibil, cu alte voci, și sfîrșește ca o materie organică într-o baie de acizi; adică se dizolvă iremediabil. Privit cu o insistență halucinantă, cu o putere de inducție aproape hipnotică, tabloul devine martor, simptom, subiect al unei spovedanii și concentrat cosmic. Oricît de serios ar fi invocate componetele sale materiale, oricît de frecvente ar fi trimiterile tehnice, oricît de sobru ar fi analizate culoarea ca substanță și tonul ca referent optic, printr-o subtilă alunecare a discursului imaginea
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
să spună câteva cuvinte și să-i înmâneze cadoul. Dar, ca toți politicienii, a întârziat, și atunci părintele s-a gândit să umple timpul cu un discurs. - Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am făcut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gândit că am fost trimis într-un loc teribil, deoarece primul care s-a spovedit mi-a mărturisit că furase un televizor, că le-a furat banii părinților, că a mai furat și la locul de muncă, pe lângă
Bancul Zilei: Ce mărturisiri face un politician la spovedanie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64450_a_65775]
-
un „domeniu mântuit" pe care nu-l confundă cu poezia sau romanul, cu atât universul de inspirație este mai elevat. Dacă Tolstoi a devenit religios la bătrânețe și nu a mai scris nici o capodoperă, exemplele contrare sunt numeroase: Dostoievski (Demonii - Spovedania lui Stavroghin și La Tihon) , Paul Claudel (pact mistic), François Mauriac, Georges Bernanos (catolic intransigent), Hermann Hesse etc. Thomas Mann a scris la 70 de ani trilogia Iosif și frații săi inspirată din Biblie. Nu cumva este o capodoperă? N.M.
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
vorbeam, este acoperită cu un fel de manuscris. Un fragment. Parte din poveste pentru întregul ei. De acolo iese Corul, fiecare personaj, monologurile topite sau nu unul în celălalt, durerea, strădania, eșecul, împlinirea, ludicul, împăcarea. Manuscrisul este martorul, întîiul, al spovedaniei creatorului. El conține povestea și lasă să se arate ce, cît și cum vrea autorul. Muzica lui Bach ia locul lamentației evreiești. Rugăciunea poate să aibă loc pentru că B., chiar stîngaci și neadaptat, a sosit. El este cel așteptat. El
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
țara Sovietelor, ca invitat oficial, străbătând-o în lung și-n lat, gazdele (conducerea superioară de partid) sperând că va găsi în el un susținător entuziast și un propagandist de prestigiu. Dar în impresiile pe care le așterne în "scandaloasa" Spovedanie pentru învinși, scriitorul își exprimă profunda lui dezamăgire: " Am plecat cu gânduri și elanuri, care s-au prăbușit pe drum." Ce constată autorul Chirei-Chiralina? în loc de libertate și democrație, - o dictatură, care, în numele proletariatului, umple închisorile de opozanți și îngroașă coloanele
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul În robia lor, 1926): „Să iau într-un apus de soare trenul de Constanța,/ Să te-oțelesc în băi de soare la Sorrento,/ Să-ți dau femei frumoase la Paris,/ Să-ți
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
personală a lui Cezar Paul-Bădescu, așa încât nu am habar cât din acest roman este realitate și cât este ficțiune. De aceea, în virtutea faptului că autorul își pune scrierea sub eticheta "roman", prefer să o tratez drept ficțiune. Chiar dacă tonul de spovedanie și grija anunțată de a schimba numele unor personaje sugerează, fără putință de tăgadă, faptul că elementul non-fictiv în construcția acestui roman nu este neglijabil. Istoria personajului-narator (Cezar Paul-Bădescu însuși) care se spovedește în Luminița, mon amour " seamănă cu a
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]