3,241 matches
-
târziu, în 1809, în altă „carte de blestem” dată de mitropolitul Gavriil Bănulescu pentru un proces al târgului Hârlău: [...] de viața lor, de ostenelele lor și dobitoacile lor parte să nu aibă, ci ca fumul și ca praful ce-l spulberă vântul de pre fața pământului, toată să fie întru pierzare și peire, de toate ale lor cele văzute ca de averea dreptului Iov diavolul să să atingă, oftând și tremurând, târându-să pre pământ ca (și) Cain să fie în toată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încearcă să contrazică acuzațiile aduse sămănătorismului și să fixeze cadrele acestuia, așa cum le înțelegea marele istoric: Ura împotriva culturii străine, Țărănismul „Sămănătorului”, Adorația trecutului și, mai ales, „Sămănătorul”, o revistă personală?. Dar demontarea sistematizată a argumentelor „clevetitorilor” nu reușește să spulbere impresia de reacție umorală a unei personalități animate de mesianismul neoromantic, din perspectiva căruia trecutul trebuie să fie drapat într-un eroism de paradă, iar țărănimea să fie prezentată ca o clasă socială omogenă și idilică. Se retipăresc acum poeme
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
de a imagina proceduri simple și ingenioase, de a-i trezi celui din bancă curiozitatea, propunându-i ieșirea din banal și chiar „evadarea prin aventuri la care visează copilul în timpul liber și pe care, un dascăl rigid i le poate spulbera cu dispreț”. Chiar dacă nu există reguli și nici „formule” pentru captarea atenției, putem apela, fiecare dintre noi, la un îndemn care ne poate ajuta oricând: DACĂ VREI SĂ CAPTEZI ATENȚIA CELOR PE CARE ÎI ÎNVEȚI, STRĂDUIEȘTE-TE SĂ „GÂNDEȘTI ÎN
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
au abătut asupra lumii în ultimul timp reprezintă un avertisment dramatic pentru oamenii care trăiesc în conflict cu mediul înconjurător. Scenele televizate surprinse în zonele distruse de inundații sau furtuni, imaginile nenumăratelor localități invadate de ape sau, pur și simplu, spulberate de alte urgii îi pun pe turiști pe gânduri, aceștia orientându-se către destinații liniștite și care să le ofere siguranță. Uraganele, tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
său cu al prezumtivului socru, căci nu îi dă voie tatăl său. Întâmplător, Cuconu Fotin găsește numele Bujorescu într-un ziar, fiind purtat de un farmacist din Huși, și îl invită pe acesta la moșie. Încercările celorlalți de a-i spulbera hotărârea nebunească, precum și împotrivirea tăcută a Olgăi rămân zadarnice. Fata recurge la un șiretlic: abuzând de generozitatea peste fire a spițerului Amos Bujorescu, îl convinge să o ia de nevastă numai formal. Căsătoriți, se duc în Elveția, unde ea naște
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
care se îndreaptă ficțiunea, cert este că realul apare aici doar în postura de pistă de decolare a ideii. E drept, asta nu înseamnă că volumele lui U. ar fi teziste sau găunos-filosofarde, doar că uneori efectul de real e spulberat înainte de a lăsa asupra cititorului amprenta unui make-believe. Astfel, între povestirile din volumul de debut, Felia amară, textul titular demarează cu o reușită evocare melancolică a mamei și sfârșește cu o scenetă parodică și parabolică, ușor facilă, în care se
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
un „instrument de lucru”. Un sector aparte al activității cercetătorului îl constituie biobibliografiile comentate: Ioan Slavici (1973, în colaborare), Ion Agârbiceanu (1974) și Lucian Blaga (1977), considerată de Mircea Zaciu „un cutremurător bildungsroman, care face lumină în multe privințe și spulberă definitiv multe legende”. Audient al cursurilor marelui poet și filosof, istoricul literar îi va consacra lucrarea Lucian Blaga. Contribuții documentare la biografia sa și a operei (1998). V. și-a dedicat activitatea unor nume de primă mărime ale literaturii române
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
timbru cap de zimbru, după ce un coleg german susținuse că în toată lumea nu existau decât două, al doilea în posesia lui. În marginile anecdoticului se consumă și epica altor compuneri, fără raport cu arhaicul. Un moșier grec, înșelat de consoartă, spulberă presupunerea că nu ar fi tatăl celor cinci fete care îi poartă numele, descălțându-le în public spre a se vedea că toate au, ca el, șase degete la piciorul drept (Proba). Un avocat se amuză făcând curte, doar în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
concurate de o componentă etică atestând implicarea poetului în actualitate; pe de altă parte, discursului sincopat și digresiv i se preferă acum o frază tăioasă, care reduce vizibil ambiguitatea spre folosul denotației. Arborescenței retorice i se substituie parabola morală, care spulberă simulacrele printr-o privire „dezvrăjită”, ce intuiește inautenticitatea vieții sociale: „în fața porții grădinii, împodobiți în chip/ fantastic, alergând de colo/ colo scoși din minți... Unul, reprezentând/ cele trei vârste ale vieții omului: își/ menține echilibrul deasupra/ noastră, invizibil, dincolo de nouri
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
cu Rusia, Anglia și Puterile aderă la retrocedarea Basarabiei” <ref id="90">90 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 155, p. 270. </ref>. Speranțele Domnitorului În dobândirea unui suport diplomatic al patriei de origine, Germania, au fost practic spulberate de afirmația categorică a lui Bismarck, potrivit căreia: „Imperiul german nu va sacrifica amiciția sa cu Rusia” <ref id="91">91 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 63. </ref>. Se confirma, Încă o dată, faptul că Puterile europene țineau prea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Brătianu, În cursul unor noi Întrevederi cu diplomații acreditați la Congres, au primit din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de Externe francez, Waddington, a căutat să spulbere orice iluzii, lăsând să se Înțeleagă că „Basarabia trebuie considerată pierdută”. Nici Întrevederea cu Prințul moștenitor al Germaniei nu a depășit sfera amabilităților de circumstanță. Ba mai mult, Frederic-Wilhelm, În pofida simpatiei ce o nutrea față de Principele Carol I, a Încercat
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a lumii din istorie. Alexandru Macedon a creat o rețea „mondială” de „centre de grecizare”: orașe botezate Alexandria care începeau cu cea egipteană, continuau cu cele persane și se sfârșeau cu cele hinduse. Prăbușirea rapidă a efemerului imperiu le-a spulberat și a împiedicat „grecizarea lumii”2. Ruinele imperiului macedonean au păstrat încă multă vreme parfumul culturii eline răspândit de e)gkuklios paideia în numeroase orașe și, în primul rând, în cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la începutul secolului XXI, impresia că s-a creat o hărmălaie epistemică exotică, inextricabilă și fără orizont. Gândirea postmodernistă a pătruns într-adevăr zgomotos și brutal în lumea cercetărilor educaționale, zguduind-o din temelii, părând chiar că intenționează să o spulbere în cele patru zări. Se părea că „școala în întregime” - nu numai cea „modernă”, ci și cea „clasică”, cu secularele ei tradiții - va dispărea măturată de talazul nemulțumirilor. S-au scandat chiar lozinci care cereau „deșcolarizarea societății” sau „dezinstituționalizarea educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Elevii termină gimnaziul cu credința că spațiul și timpul sunt întocmai cum le-a conceptualizat Newton și că Ștefan cel Mare a fost un „sfânt” fără pată și fără prihană. Vor trăi, apoi, întreaga viață cu aceste prejudecăți greu de spulberat. Curriculumul retoric poate aboli spiritul critic și judecata proprie în proporție de masă - cum s-a întâmplat generației de adolescenți care s-au înscris în Hitlerjunged, armata de tineri a Führerului. h) Curriculum-in-use. „Curriculum în folosință” este ceea ce predă profesorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În final, am căzut de acord că studenții știu, pot și chiar fac dovada gândirii lor, nouă revenindu-ne obligația să-i apărăm. Ne-am bucurat împreună pentru inspirația acelui răspuns salvator care aprecia că „în momentul vorbirii pleava e spulberată, aflându-ne în miezul bobului dătător de pâine albă și bună!”. Cum tonul contează, fiecare a înțeles ce a putut, iar „urechea” grupului n-a mai avut rezonanță la prorectorul de atunci, la profesorul Ionel Hagiu. N-am știut niciodată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îi permite interpretului să manevreze conceptele pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii, dar și la conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
prezenți cu versuri Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Alexandru Lungu, Nicolae Tăutu, Victor Săhleanu, Alexandru Călinescu, Pavel Nedelcu, Dan Mureș, Ion Negescu, Constantin Pâcle, C. Aldea, Pavel Butan, Petre A. Butucea, Marin Sârbulescu, Zaharia G. Buruiană, Petre Paulescu, Ilariu Spulber, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, V. Spiridonică, Coca Farago, Virgil Treboniu, Grigore Ancu, Vladimir Cavarnali, Ion Horia Munteanu, Mircea Papadopol, Alex. Tair, Petre Frânculescu, Mihu Dragomir, Ovidiu Râureanu, Corneliu Sav, Mircea Georgescu, Aurel Marin, Constantin Mitea, Alexandru Mircescu. Se publică proză
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
Adăpostul Sobolia, unde un cuplu de tineri are revelația, intrând într-un adăpost bucureștean în timpul unui bombardament, că trăiește un absolut al comunicării sufletești, dar iubirea lor durează, tragic, doar până fac primii pași în afara adăpostului, când o bombă îi spulberă pe amândoi. Romanele, mai ales cele de maturitate, vor avea protagoniști problematici, devorați de angoasele omului modern, clamându-și foamea de răspunsuri capitale și afini, prin exemplaritatea acestor tensiuni, cu eroii lui André Malraux, Antoine de Saint-Exupéry, Jean-Paul Sartre, Albert Camus
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
declară evreu (fără a fi). Îl arestează pe tânăr și, undeva, la marginea orașului, îi zdrobește mâinile. Sensul, apăsat tendențios, e pedepsirea artistului pentru iluzia - pe care un alt tânăr, comunistul Mihai, apărut tot pe neașteptate, încearcă să i-o spulbere - că arta înfrățește oamenii. Dar subiectul piesei include și alte idei, care îl complică, în dauna unității. Una, enunțată în treacăt, e recunoștința fiului față de părintele adoptiv. Alta, exemplificată de profesorul de muzică: posibilitatea salvării de ratare. Virtualul nucleu al
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și nuvelele, alunecând spre melodramă, pendulează între real și ireal. Protagonistul e de obicei un visător, suflet romantic, fascinat de himere, întotdeauna înfrânt în contactul cu realitatea, care îi spulberă orice iluzie. Ar putea să pară curioasă o afirmație a criticului care - admirator al lui Émile Zola - își mărturisește „fanatizmul” pentru „naturalizm” și pentru „adevăr”. Însă crezul lui literar este tocmai acesta. Într-o cronică amplă consacrată nuvelelor lui B.
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
pentru voi și nici n-am să pot să fac” se desfășoară în culise, spectatorul luând cunoștință de el din două relatări contradictorii: după opinia uneia dintre odraslele lui Spirache, Traian, părere împărtășită unanim de familie, cuvântarea este un dezastru, spulberând definitiv întreaga lor strădanie, pe când agentul electoral dă un verdict de politician profesionist: „O lovitură, o bombă căzută în tabăra dușmanului tocmai la momentul oportun”. De fapt, prestația electorală a lui Spirache este în perfect acord cu structura lui. Dacă
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se află una din primele sinteze documentate asupra fenomenului, spulberându-se totodată orice iluzie de a „recupera” această formulă literară. Atitudinea autorului, formulată dintru început, nu lasă loc pentru ambiguități, perioada proletcultistă însemnând „cea mai dramatică și mai nefirească pagină din istoria literaturii noastre”, în care „nu a existat o
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
risipirea acelor urme ce atestă originea străveche a neamului (Vandalism), precum și stingerea unor deprinderi patriarhale (tipul boiernașului de țară din Pentru ce țiganii nu sunt români va avea multă căutare în proza sămănătoristă), autorul stăruie în convingerea că ritmurile prezentului spulberă vechile și bunele rânduieli (Pelerinagiu). Dacă îi place să se refugieze în trecut sau în spațiul de liniște al unei mănăstiri, unde îi vin în minte triste cugetări despre vremelnicia celor omenești (Calipso), asta nu înseamnă că nu sesizează ridicolele
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
de faptul că eroul, Traian Mirea, ajunge să conștientizeze apartenența sa la o categorie rară, a indivizilor „anormali”, făcuți dintr-un „material ce nu rezistă la o rectificare”, la o adaptare la realitate, atunci când iluziile copilăriei și ale adolescenței sunt spulberate. Dar anormalitatea personajului nu este susținută decât de finalul paroxistic, dacă nu chiar melodramatic, al înnebunirii lui. Deziluziile trăite de erou, precum cea școlară (pierderea locului de premiant în urma unor malversațiuni ale profesorilor) ori cele erotice, sunt, îndeobște, în marginile
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
abia atunci când, în conformitate (intenționat sau nu) cu îndemnul goethean Bilde, Künstler, rede nicht construiește icoane în Ceremonie în albastru . Când, de exemplu, fixează pictural o cavalcadă („Arcuri de templu păgân,/ Gâturi prelungi implorând reverie -/ cavalcada fecundă, țară de fân/ spulberată de oameni”), când imaginează o coborâre în „cripta de vinuri” („Timizi/ de-atâta aur sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]