1,684 matches
-
parchetul comunică l În baza propunerii motivate a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, a fost arestat pentru 29 de zile P.F. , de 42 de ani, din Moravița, acuzat de tentativă la infracțiunea de omor. În 17 iunie, în timp ce se deplasa spre stâna sa, situată între Moravița și Gherman, l-a ajuns din urmă pe D.B. Acesta, la rândul său, avea o stână în imediata vecinătate a celei lui P.F. Între cei doi exista de mai mult timp un conflict legat de terenurile
Agenda2003-47-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281746_a_283075]
-
de 42 de ani, din Moravița, acuzat de tentativă la infracțiunea de omor. În 17 iunie, în timp ce se deplasa spre stâna sa, situată între Moravița și Gherman, l-a ajuns din urmă pe D.B. Acesta, la rândul său, avea o stână în imediata vecinătate a celei lui P.F. Între cei doi exista de mai mult timp un conflict legat de terenurile pe care își pășunau animalele. Inculpatul l-a lovit pe D.B. de mai multe ori cu o bâtă în cap
Agenda2003-47-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281746_a_283075]
-
este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
versificate, cu înțeles ambiguu, dar, la o decriptare mai atentă, revelator, ca la bufonii lui Shakespeare). Ceea ce este însă în primul rând caracteristic pentru modul de a proceda al scriitorului este postura de observator. O serie de romane (Lupii la stână, 1978, Sita lui Mamona, 1980, Întoarcerea fiilor risipitori, 1982, Oaspeții bătrânului Catul, 1984, Moștenitorul, 1986, Dealul viilor, 1988) se articulează, dacă nu într-un ciclu propriu-zis, în orice caz într-o frescă urmărită de-a lungul mai multor decenii, cam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
ori, mai bine zis, după cum observa Valentin F. Mihăescu, scrierile lui se situează „la confluența între polemismul muntenesc și moralismul grav ardelenesc”. SCRIERI: Duhul pământului, București, 1971; Mihai Ralea, vocația eseului, București, 1973; Fratele nostru Emanuel, București, 1976; Lupii la stână, București, 1978; Prindeți vulpile, București, 1978; Școala pedepselor, Iași, 1979; Sita lui Mamona, București, 1980; Dincolo de iubire, Iași, 1982; Întoarcerea fiilor risipitori, București, 1982; Oaspeții bătrânului Catul, București, 1984; Moștenitorul, București, 1986; Dealul viilor, București, 1988; Zodia vărsătorului de plumbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu oglinzi" (1962), "Să ne iubim visele"(1967
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș de os, Mult zice duios; Fluieraș de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Iui în fața morții și reliefează trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a dus până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu ruperea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ceremonialului funebru pentru desăvârșirea sa ca om. Este preocupat de înmormântarea sa și de aceea îi cere mioarei să fie îngropat chiar de presupușii săi asasini: "Aice pe-aproape/ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi/ în dosul stânii./ Să-mi aud cânii". Această dorință nu este o dovadă de slăbiciune, de resemnare, ci de superioritate morală, de demnitate și tărie, deoarece crede că astfel criminalii se vor purifica moral constatând ei înșiși urmările abominabilei lor fapte. De fapt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se adaugă devotamentul, dragostea și pasiunea pentru meserie, pentru munca zilnică. El este atașat și câinilor săi credincioși, și mioarelor, toate acestea explicând dorința sa de a fi înmormântat "în strunga de oi/ Să fiu tot cu voi; în dosul stânii./ Să-mi aud cânii". De mioara sa năzdrăvană îl leagă o prietenie omenească și de aceea i se adresează cald, ocrotitor și duios. Sentimentele dintre ei sunt reciproce deoarece oița suferă cumplit la aflarea complotului și, dezvăluindu-i-1, îl sfătuiește pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
citim "Lacul lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țigancă, slujnică; îi prindea iar și-i băga în boștera unui nuc bătrîn. Cînd afară se încălzea bine, șerpii ieșeau din boșteră și se întindeau pe crac, ia soare... Cînd le era dor de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zădar, cu Mihai, nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna privind în pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
propriu-zisă de învățare. Corelarea cunoștințelor în cadrul aceluiași obiect la diferite clase și între obiectele predate în aceeași clasă se realizezază pe tot parcursul lecțiilor. De exemplu, la clasa a II-a, în cadrul lecției de limba română cu titlul „Lupul la stână” vom face corelarea cunoștințelor cu cele însușite de elevi despre animalele sălbatice la literatura pentru copii din clasa I, în lectura „Căciula din blană de lup” . Vom realiza o aprofundare a cunoștințelor în lecția de predare - învățare la cunoașterea mediului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
baladă, fapt ce l-a determinat să-i dea poeziei același titlu. Semnificative sunt versurile: „Brâul tău din copcii s-a desprins, - târzii, Pașii ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi-l coși, / Tinerețea-n alții nu-i, / Ochi căprui, ochi căprui”; „A plecat bădița sus, / Sus în stână și mi-a spus / Că-mi ia dragostea cu dor, / Până-n vârful munților.” P. este și autorul unui volum de evocări, Pe cărările tinereții (1979). Ca arhivist, a dat la iveală prețioase materiale cu privire la istoria Banatului, surse documentare necunoscute până
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
soția sa, să-l facă o gazelă ca să poată fugi de monștri, dorința îi este îndeplinită și reușește să se salvează. Dar dracii îl prind de mai multe ori, din chinurile cărora Dumuzi se salvează și cînd se refugiază la stîna surorii sale, aceștia îi aruncă în față cuie și ace, eroul murind, turma lui fiind amenințată cu răzlețirea. Este uimitoare asemănarea acestui mit cu poezia noastră populară Miorița, dovedind unitatea spirituală a celor două culturi, chiar dacă lepre de pe la noi au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dezvoltă, rămâne învelit de mezodermul splahnopleural ce va da naștere vaselor plămânului, cartilajului și țesutului muscular al bronhiilor. între zilele a 26-a și a 28-a muaurele pulmonar suferă un proces de bifurcare în muaurii bronșici primari (drept și stâna), care vor sta la baza formării celor doi plămâni. Procese ce au loc în a cincea săptămână Muaurii bronșici primari vor forma trei muauri bronșici secundari pe dreapta și doi pe partea stânaă, toți aceștia fiind schițe ale viitorilor lobi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]