3,144 matches
-
nepoliticoasă". Nu fusese nevoie de parlamentari. De la început situația se desemnase clar: o scenă de familie în stil mare. . . O vijelie în casa gospodărească așa de liniștită. . . și, mai mult încă, o dramă misterioasă. Mini privi pe frumoasa doamnă Hallipa, stăpâna casei, Lenora! Mâinile ei albe și catifelate păreau azi mai lungi, mototolind cu nervozitate un ziar. Figura ei de păpușă blondă, de păpușă de Nurenberg, cu gura roșie și mică, cu obrajii de porțelan roz, era crispată și ochii mari
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
formă boțită și curată, încît părea una și aceeași rochie și una și aceeași cu ea. Iar "mantourile" de mătase, lux personal rămas din cine știe ce aspirație de fată săracă, pierdeau de la început orice lustru și ostentație și se mototoleau în jurul stăpânei cu modestie și stângăcie. Pentru a-și ilustra opiniile asupra Lenorei, doctorul Rim avu buna idee să-i arate o fotografie. Mini o cercetă cu atenție. Nu-și putea deloc închipui pe Leonora la oraș și în ținută de stradă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca Lina să nu se nemulțumească dacă o lasă singură cu musafira. Părea că pune oarecare nădejde în Mini pentru vizita asta, la care ținea să facă față și care o stânjenea parcă. Acea Lina, așa de autoritară și de stăpână pe ea 74 în profesie, era în lume nespus de timidă. Rămase. De altfel, subt o altă formă, familia Hallipa iarăși îi ieșea înainte. Odihnită, Lina porni, tot grămadă, să așeze ceaiul cu baba. Când se întoarse avea o rochie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
până când omoară în făptura lui o ființă? Lenora ucisese în ea pe Doru și acum căuta să se ucidă în el. Durerea ei se strămutase însă pe locul unde fusese fericită, pe opera aceea care făcuse dintr-însa, prin pasiune, stăpâna Prundenilor. O chinuia despărțirea, pierderea acelei așezări, pe care o socotea a ei proprie și dorea totuși nimicirea ei. Ea știa prin ce muncă statornică alcătuise domnia ei voluptoasă acolo. Avea sentimentul unui drept al ei, pe care îl vedea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
guleraș, făcea mai serioasă frumusețea ei cu linii prea accentuate. Avea ceva pose în toată înfățișarea, "în glas. Lui Mini, care nu o văzuse de mult, îi păru mai elegantă, mai frumoasă chiar ca înainte, dar aerul acela profesional de "stăpîna casei", luat prea în serios, o făcea mai puțin simpatică ca la Prundeni. Era, de altfel, firea ei care se lămurise: cam rece, cam țeapănă, cu etichete. Cum Mini o întreba despre copil, se animă puțin, povestind progresele pe care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
zilei, când Nuța, nepoata mea, s-a dus la grădina cu iarbă din apropierea casei să adape și să mute vaca, l-a găsit pe Bobiță, tolănit la umbra unei răchite, supraveghind pe Floreana care păștea liniștită. Când și-a văzut stăpâna, a întâmpinat-o vesel cu mișcări repezi din coadă raportându-i, parcă, faptul că se află în misiune și și-o îndeplinește conștiincios. După ce a primit laudele cuvenite pentru modul în care s-a achitat de sarcina ce singur și-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
din coadă raportându-i, parcă, faptul că se află în misiune și și-o îndeplinește conștiincios. După ce a primit laudele cuvenite pentru modul în care s-a achitat de sarcina ce singur și-o asumase, a urmat o fericit pe stăpâna lui acasă, unde a fost primit cu nespusă bucurie. Încă de când era cățelandru s-a dovedit a fi un destoinic și devotat paznic al gospodăriei. Vigilenței sale mereu trează nu-i scăpa nici o mișcare, nici un zgomot din curte, de pe uliță
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
am oferit mâncare și apă pe care le-a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam. A urmat apoi momentul cel mai emoționant al secvențelor prezentate în acest text: întâlnirea dintre noua stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nerodul ăsta? Forrester îl întreabă de unde vin, iar omul rostește numele unui orășel la două sute de mile înspre vest de locul în care se aflau. — Și ați străbătut pe jos tot drumul ăsta? — Da, sir. Așa ne-a cerut tânăra stăpână, să mergem doar pe jos. — De ce n-ați mers cu trenul? Agra este la sute de mile de aici. — Din nefericire, stăpâna a refuzat călătoria cu trenul. Așadar, înțelegeți ce vreau să spun prin circumstanțe extenuante. Forrester nu înțelege, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care se aflau. — Și ați străbătut pe jos tot drumul ăsta? — Da, sir. Așa ne-a cerut tânăra stăpână, să mergem doar pe jos. — De ce n-ați mers cu trenul? Agra este la sute de mile de aici. — Din nefericire, stăpâna a refuzat călătoria cu trenul. Așadar, înțelegeți ce vreau să spun prin circumstanțe extenuante. Forrester nu înțelege, dar în momentul acela e mult mai preocupat să-și ridice cortul, înainte ca ploaia să se întețească. Și așa este, plouă din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urcă pe marginea șanțului, să-l atragă pe Forester într-o altă discuție fără rost, apoi îl urmează până la cort și se proptește în ușă. În cele din urmă, Forrester este forțat să cedeze și-i vorbește. Așadar, cine e stăpâna ta? Moti Lal se întunecă la față. Întotdeauna a fost greu de controlat, chiar și înainte să-i moară mama. Tatăl o neglija, indiferent ce-ar fi făcut; era prea ocupat să facă bani, ca să se mai intereseze de ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
crescut în casa cămătarului, de la marginea deșertului. Fiind doar cu câțiva ani mai mare ca fiica acestuia, a ajuns servitoarea familiei, imediat ce a învățat să împletească părul și să țină fierul de călcat în mână. A văzut cum tânăra ei stăpână s-a depărtat de lume, închizându-se în sine, și a avut grijă de ea, în timp ce aceasta zăcea nemișcată în pat, paralizată de obiectele invizibile ale imaginației ei bolnave. Printre servitori se spunea că nebunia Amritei era ceva sfânt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pietre înșelătoare; pot respinge razele dăunătoare ale lui Saturn dar le și pot concentra asupra cuiva. Amar Nath, în mod sigur, a fost luat prin surprindere de zelul miresei în noaptea nunții. Anjali, care se mutase la noua familie a stăpânei sale, stătea adesea trează până seara, târziu, ascultând exclamațiile lui de uimire, mici sunete jucăușe care răzbăteau pe fereastră, până la terasa unde se afla ea. După cum avea să-i spună mai târziu vânzătorului de betel, probabil că acest mire, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu degetele ei îngroșate și răsucite de anii în care a tot curățat mazăre și a tocat bame, și-l târăște spre locul în care se află tatăl său. Bate la ușă. Un lipăit amenințător de aude de cealaltă parte. — Stăpâne? Stăpâne, ești acolo? Nici un răspuns. Impacientată, femeia încearcă zăvorul și ușa se deschide. O izbește o duhoare atât de puternică de ceapă, încât încep să-i curgă lacrimile. Pandit Razdan este în al treizecilea ceas de baie. Acum este, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Doar o cotitură în viața lui. Hainele. Foșnetul mătăsii. Un văl greu i se așază pe față. Vede lumea, nouă și extraordinară, printr-o despărțitură a vălului. Sunt haine purdah. Haine femeiești. Vino, dragul meu, zice una din noile sale stăpâne. Plecăm într-o călătorie. Pagină de dreapta, cu spate alb RUKHSANA (centrat, în partea de sus a paginii) Pagină separată, de dreapta Mulțimea aflată pe peronul gării Fortului pulsează ca o singură inimă. Funcționari cu gulerele murdare, vânzători de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
contenească, să se dea la o parte, să-ți facă loc în toată această nebuloasă umană, un loc cât de mic, doar să poți respira și gândi. În mijlocul lor, șovăind prin mulțime ca un trio himeric, Pran și noile sale stăpâne încearcă să-și croiască drum. Înfășurați în niște burka negre, lungi până în pământ, privesc lumea prin orificiile vălurilor de bumbac și evită privirile. Dezobișnuit să meargă, Pran se împiedică, picioarele refuză să-l asculte. Cele două îl susțin, apucându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pereților. Altele au ajuns aici prin ciclul universal al obligațiilor de familie: văduve, verișoare de gradul doi, mătuși obscure, venite să-și trăiască aici ultimele zile de viață, în camere aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele, trăiesc într-un spațiu restrâns din afara zenanalei, pregătite să răspundă la chemarea stăpânelor. Vocile lor aspre taie aerul cum scârțaie lama foarfecelor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele, trăiesc într-un spațiu restrâns din afara zenanalei, pregătite să răspundă la chemarea stăpânelor. Vocile lor aspre taie aerul cum scârțaie lama foarfecelor pe un material. Trece timpul. Noaptea, Pran zace cu ochii deschiși în micul său alcov fără ușă, aproape de dormitorul lui Khwaja-sara. Vrea să-și facă un plan de evadare, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ar putea să facă ceva reprobabil. Marțea și joia, doamna Macfarlane îl introduce pe Bobby în spiritualitatea științifică. Societatea Teosofică se întrunește într-o sală mare, cu afișe care preamăresc înțelepciunea maeștrilor himalaieni și noblețea cercetărilor ermetice. Bobby asistă împreună cu stăpâna sa și este foarte admirat. Cum îi strălucește sufletul, murmură doamnele de vârstă mijlocie și domnii. Este destinat să devină Adept. Bobby descoperă că tinerii arătoși au jucat întotdeauna un rol important în lucrările Societății. Însuși Învățătorul Universal, aflat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vara chinuitoare petrecută la Spavin și Muskett. Se așază mai bine, își îndreaptă dunga de la pantaloni și-i aruncă priviri pe furiș. Fata are ochii machiați cu negru Tutankamon și pare și mai atrăgătoare decât ultima oară, mai sofisticată, mai stăpână pe sine. Încearcă să nu se gândească la nimic legat de Franța, la sud de Midi. Jonathan este angajat într-o reverie dureroasă despre Cap d’Antibe, când ușa se deschide și profesorul Chapel își croiește drum printre cei prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este un negru, pentru numele lui Dumnezeu, Star! Ce cauți cu el? Nu poți fi, o Doamne, ești, nu-i așa? De când a început? — De câtva timp. — Nu pot să cred. Ce-ar zice tatăl tău? Star începe să redevină stăpână pe sine. — Uite ce este, nu-mi pasă ce spune tata și dacă așa te porți, nu-mi pasă nici de tine. Oh, Johnny te plac, știi că te plac, numai că... Sweets este altceva. El cântă la pian. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și ne uităm.“ I-am întrebat mult mai puțin sigură: „Dar dacă hoții vin la unu noaptea?“ Răspunsul a fost: „Păi atunci se culcă și ei, ca noi!“ Motanul cel roșcat întrerupse povestirea cu un mieu nat jalnic, semn că stăpâna uitase cu totul de el. Ioana s-a ridicat de la masă și s-a dus să-i pregătească mânca rea. M-am luat după ea. Trecând prin hol, mi-a făcut semn să deschid ușa toaletei pentru musafiri, să arunc
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
constat că mica încăpere devenise și loc de meditație. Am văzut acolo o etajeră cu cărți, afișe cu expozițiile Ioanei, pe un perete erau fixate o pagină de manuscris cu genealogia pisicilor roșii, o scrisoare, chipurile, din partea unei pisici către stăpâna sa uitucă și două epistole adresate lui Sergiu, una scrisă cu 40 de ani în urmă de băiatul unui lucrător de aco perișuri, venit din Bretagne cu tatăl lui. Această scrisoare, mi-a explicat mai târziu Ioana, fusese ascunsă de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
și străbunicii, limba română e tata și mama, limba română sunt copii și nepoții. limba română e veche cât veacul, în ea a vorbit și getul și dacul, cetate de suflet e limba română, pe-aceste meleaguri doar ea e stăpână, noi trecem prin viață ca frunzele-n vânt, regină e limba acestui pământ. au înflorit salcâmii iar au înflorit salcâmii iară cu albul pur și verde crud și primăvara se răsfață dansând în vârful unui dud, trosnesc și mugurii-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
priviri și-ascund adorarea, durerea. De dragul acestei iubiri... ne plouă ușor cu petale suave de albi trandafiri pe-alei de mister, ireale. De dragul aceste iubiri... te țin cu tandrețe de mână; roșești de timidă, te miri de focul din clipa stăpână. De dragul acestei iubiri... ne pierdem în zâmbete calde; frumoase și vii amintiri se lasă în vis să ne scalde. De dragă ce-mi ești mă opresc și-aștept să pășim înainte și-mi pare acum că-i firesc iubirea să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]