12,786 matches
-
Începuse un spectacol incredibil, așa cum poetul mai citise doar În Metamorfozele lui Ovidiu. Pe fața lui se succedau o serie de măști succesive, ca și când sufletul său ar fi fost teatrul unei bătălii Între diavoli, și făpturi diferite Încercau să pună stăpânire pe dânsul. Un drumeț nedumerit, un pustnic bătrân și cuvios, un stareț sever, un curtean neghiob, un soldat necioplit, un negustor Înstărit se perindau cu iuțeală sub ochii lui Dante. Părea că Brandan, după ce Își pierduse maiestuozitatea pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În eroare și că monahul ventriloc Îl păcălise. O umbră Îi străbătu câmpul vizual și o lovitură puternică după ceafă Îl nărui. O străfulgerare Îi explodă În cap, ca și când ar fi fost lovit de trăsnet, În timp ce vertijul punea din nou stăpânire pe el. Lăsă să se scurgă câteva clipe cu pleoapele Închise, Înainte să Își poată Învinge starea de rău. Când Își redeschise ochii, călugărul dispăruse. Apoi se ridică, făcând apel la toate forțele, și privi În jur cu mânie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
curgător și splendid, un torent de zăpadă demn de un Înger adolescent. Exista ceva nefiresc În acea frumusețe, simțea poetul, ceva ce putea pătrunde În suflet, legându-l cu lanțurile unei otrăvi subtile. Încerca aceeași stare de indispoziție care pusese stăpânire pe mintea lui atunci când asistase pentru prima oară la falsul miracol. Femeia rămăsese impasibilă. Numai În ochii ei măriți se mai putea citi groaza căreia Îi căzuse pradă. În două rânduri deschise și Închise gura, ca și când ar fi fost pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În minte chipul lui Fabio, matematicianul. Nici măcar un matematician nu ar fi fost În stare să socotească acel număr de pași. De ce era nevoie de un matematician pentru a duce la bun sfârșit proiectul acela obscur? O neliniște bruscă pusese stăpânire pe el. Se grăbi spre ușă, pradă unei presimțiri. Parcurse lungul drum până la han alergând din răsputeri. Între timp, se blestema pentru cât fusese de neprevăzător. Mișcat de ceea ce văzuse la Stinche, ordonase ca omul să plece liber. Fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Își dădu drumul să lunece pe covor, ghemuindu-se În dreptul tablei de șah, În timp ce Închidea ochii, În căutarea odihnei. Probabil că se mișcase În timpul somnului, alunecând de pe covor. Răceala pardoselii Îi intrase În oase și o durere intensă Îi punea stăpânire pe membrele care Îi amorțiseră și Îl furnicau. La un moment dat, i se păru că cineva se apucase să deplaseze oglinzile În alte poziții, În centrul sălii. O geometrie Îngrozitoare de imagini speculare și de reflexe simulate, Îngrozitoare, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
construcții, de care voi, florentinii, păreți a fi atât de dornici. Întâmplarea, desigur. Însă Întâmplarea, messer Alighieri, le surâde adesea celor Îndrăzneți, așa cum arată păgânii aceia pe care ți-ai Întemeiat convingerile. Dante se făcu stacojiu. O furie surdă punea stăpânire pe el. Bășica aceea de slănină era o hazna În care se adunau toate bârfele din orașul acela blestemat. Acquasparta tăcu din nou, iar apoi se Întoarse spre jilțul său, ca și cum acea scurtă drumeție până la fereastră l-ar fi stors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lor de mișelii: acel Frederic pe care Îl admiri atât de mult și pe care ei Înșiși l-au ucis, Îmboldiți de cupiditate! - Ce vrei să spui? - Anticristul a fost asasinat de feciorul bastard Manfred, care a vrut să pună stăpânire pe pământuri și pe coroană, după ce papa Inocențiu i-a promis că Îl va Învesti rege al Siciliei. - Minți! exclamă priorul Înfuriat. Regele Manfred era un bărbat nobil și mărinimos! Numai calomnia slugilor voastre Îl zugrăvește ca pe un paricid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și definitiv. Și, că, prin urmare, nu va putea suferi niciodată vreo modificare din partea omului. Dar acest lucru intră În conflict cu Scripturile, unde se spune că Dumnezeu l-a făcut pe om stăpân al lumii create, punând totul sub stăpânirea lui. Dacă nu ar putea controla nici măcar un curs de apă, această pretinsă stăpânire s-ar reduce la prea puțin. Bătrânul doctor scutură din cap. - Dar chiar În Scriptură se spune: „din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
omului. Dar acest lucru intră În conflict cu Scripturile, unde se spune că Dumnezeu l-a făcut pe om stăpân al lumii create, punând totul sub stăpânirea lui. Dacă nu ar putea controla nici măcar un curs de apă, această pretinsă stăpânire s-ar reduce la prea puțin. Bătrânul doctor scutură din cap. - Dar chiar În Scriptură se spune: „din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci”; așadar, nu totul a fost supus stăpânirii noastre. Arrigo izbucni În râs. - Însă, În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nici măcar un curs de apă, această pretinsă stăpânire s-ar reduce la prea puțin. Bătrânul doctor scutură din cap. - Dar chiar În Scriptură se spune: „din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci”; așadar, nu totul a fost supus stăpânirii noastre. Arrigo izbucni În râs. - Însă, În afară de pomul acesta, se pare că putem culege roadele tuturor celorlalți arbori. Și chiar să Îi retezăm, dacă e necesar, pentru căminele noastre! Mai degrabă, messer Durante, nu crezi că e mai plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ușa sacristiei și intră. În prima Încăpere nu era nimeni. Urcă iute treptele, ajungând pe coridorul vechilor chilii. Nici aici, În pofida așteptărilor, nu Întâlni nici un suflet. Femeia și Cecco păreau să fi dispărut. Poate că fugiseră. Un sentiment confuz puse stăpânire pe el. Gândul că erau acum departe Îl liniștea. Asta Însemna că planul de a păcăli Florența fusese abandonat. Se simțea ușurat de povara care Îi apăsa conștiința pentru faptul că nu dăduse În vileag complotul. Îi slăbea, În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
apariția o ființă cu forme divine, monstrul despre care povestise Ovidiu, bărbat și femeie În același timp, un Hermafrodit viu, ieșit, În toată splendoarea sa albinoasă, dintr-o pagină a Metamorfozelor. O senzație cum nu se poate mai ciudată pusese stăpânire pe poet, groază și dorință totodată. Făcu un pas Îndărăt, spre ieșire, dar se opri În prag. Ființa Își deschisese larg brațele, dezvăluindu-și Întreaga paloare a trupului. O mare pasăre fără pene. Așa trebuie să fie Îngerii care fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
regulate, poate un bolnav care Își urla angoasa. Ori poate cineva se zvârcolea sub loviturile demonilor. Încetul cu Încetul, se lăsase să alunece pe zidul construcției, până când se așeză pe călcâie. O moleșeală pricinuită de zăpușeală și de oboseală punea stăpânire pe dânsul. Își simțea mintea legănându-se, la poarta viselor. Și totuși somnul, aflat la pândă după ceafă, parcă voia să se țină deoparte, ca și cum sufletul său Încă nu dorea să se elibereze de trupul istovit, aflat pe punctul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Durante, ai venit să asiști la lucrarea justiției? croncăni bargello, pe un ton ironic, reținând brațul soldatului. Îți face cinste: credincios datoriei până În ultimul ceas. Dar Îți puteai cruța forțele. Consiliul i-a ales deja pe succesori. Dante Își recăpătase stăpânirea de sine, chiar dacă inima Îi rămăsese cât un purice de emoție. Se ridică iute, scuturându-și hainele de praf. - Mandatul meu Încetează la miezul nopții. Odată cu autoritatea mea. Lămurește-mă ce se Întâmplă, repede. De ce toată desfășurarea asta de forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Împiedica să tragă lada. Aerul se făcea tot mai greu de respirat și priorul simțea cum spaima Începe să-l domine. O apucase pe acel drum fără vreo certitudine a reușitei și o senzație de sufocare tot mai puternică punea stăpânire pe el. Din spate, auzea răsuflarea greoaie a tovarășului său. Fu cuprins de teamă: dacă pasajul nu avea nici o ieșire sau dacă fusese astupat, ar fi fost oare În stare să facă el cale Întoarsă? Dacă Cecco se istovea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
transformă pe dată În uluire, când văzu cine Îi curmase somnul. - Ce... ce vreți? bâigui terorizat. Părea gata-gata să leșine din pricina groazei că acel cortegiu de spectre era acolo pentru el. Abia după ce Îl recunoscu pe poet, tremurul ce pusese stăpânire pe dânsul se mai domoli un pic. - Pânzeturile negustorului Fabio dal Pozzo. Trebuie să le sechestrez. Dă-te la o parte, știu drumul. Apoi, fără să mai aștepte reacția omului Încă zăpăcit, Dante pătrunse În labirintul de rafturi din scânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îl pedepsească pe asasin potrivit precisei sale premoniții. Poate că era drept să se Întâmple așa, Închizând cercul fatalității care luase naștere cu o jumătate de secol În urmă. Apoi, o tresărire de mânie Îl smulse din amorțeala ce pusese stăpânire pe el. Bonatti ar fi triumfat, fie și În disperare, dacă planul său s-ar fi Îndeplinit oricum. Iar apa i-ar fi umplut plămânii trecând prin rânjetul de pe buze. Ar fi avut parte de acea moarte de care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
chipul schimonosit. Lângă el, Dante Încerca să se țină drept, cu mâinile sprijinite pe genunchi, gâfâind din pricina efortului. Rămaseră astfel pentru câteva clipe, după care, brusc, astrologul se ridică În picioare, ca și când o forță diavolească l-ar fi luat În stăpânire. Poetul Își aminti de ceea ce auzise În unele povestiri: că există trupuri moarte pe care infernul le ia În stăpânire, animându-le cu suflarea sa. Îl văzu Îndreptându-se Încet spre portalul rămas deschis, lăsând În urmă o dâră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru câteva clipe, după care, brusc, astrologul se ridică În picioare, ca și când o forță diavolească l-ar fi luat În stăpânire. Poetul Își aminti de ceea ce auzise În unele povestiri: că există trupuri moarte pe care infernul le ia În stăpânire, animându-le cu suflarea sa. Îl văzu Îndreptându-se Încet spre portalul rămas deschis, lăsând În urmă o dâră de sânge și dispărând În labirintul de străduțe, către miazănoapte. Moartea lichidă te-a respins, Guido! Știința dumitale era confuză, oarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ciudățenia anchetei e că a fost încredințată nimănui și tuturor. Mierck a făcut din ea o tocană. Primarul și-a băgat și el nasul. Jandarmii au adulmecat totul de departe, dar mai ales a fost un colonel care a pus stăpânire pe operațiuni. A apărut a doua zi după crimă, folosind ca pretext starea de război și frontul apropiat ca să ne spună că fusese autorizat să ne dea ordine. Matziev, fiindcă așa-l chema, un nume cu sonoritate rusească, avea alura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
repede. Nu pot spune că aveam o presimțire. Nu eram îngrijorat. Nu. Dar îmi era dor de pielea și de ochii ei, de sărutările ei, doream să o strâng în brațe pentru a mai uita de moartea aceea care punea stăpânire peste tot. Mi-am pus pe mine hainele nu tocmai uscate. Mi-am dat cu apă pe față. Părintele Lurant încă mai dormea și sforăia ca o locomotivă. Chipul îi era zâmbitor. Luminos. Mi-am spus că până și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
născut la Plouzagen, un sat breton pe care nu-l părăsise niciodată înainte de război, muncea la o fermă. — Diferențele dintre ei erau uimitoare, îmi spuse mult mai târziu primarul. Micul breton ținea capul plecat. Se vedea clar că teama pusese stăpânire pe el în întregime. Pe când celălalt, muncitorul, ne privea drept în ochi, nu chiar surâzând, dar aproape. Ai fi zis că nu-i păsa câtuși de puțin de noi, sau că nu-i păsa de nimic. Colonelul începu cele dintâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ridicată pe o coamă de deal, cu vedere spre mare. Proprietarul locuia acolo Între diferitele călătorii Întreprinse În toate colțurile lumii catolice, cam ca un rege exilat din dinastia Stuart, care așteaptă să fie chemat să-și ia țara În stăpânire. Pe atunci Monsignor Împlinise patruzeci și patru de ani și deborda de energie. Era puțin cam prea dolofan pentru a avea o siluetă de o simetrie perfectă, cu părul de culoarea firului de aur și cu o personalitate strălucitoare, cuceritoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de la St. Regis’, urmărea cum grupurile se formează, se lărgesc și se formează din nou - St. Paul’s, Hill, Pomfret -, așezându-se să mănânce la mese tacit rezervate la cantina comună, echipându-se În colțurile sălii de gimnastică luate În stăpânire de ei și trasând, inconștient În jurul lor o barieră formată din studenții mai puțin importanți, dar cu ambiții sociale, care să-i protejeze de elementele prietenoase ușor intrigate provenite din alte licee. Din clipa când și-a dat seama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gotică, aspirând spre Înălțimi, era cu osebire potrivită pentru universități - idee pe care și-a Însușit-o, făcând-o personală. Peticele tăcute de gazon verde, clădirile liniștite ale colegiilor, cu câte o singuratică lumină scolastică ce arsese Întreaga noapte, puneau stăpânire pe imaginația lui, iar castitatea turlelor a devenit, În concepția sa, un simbol. — Dracu’ s-o ia! a șuierat Amory cu putere, udându-și palmele În iarbă și trecându-și-le prin păr. Anul viitor mă pun pe treabă! Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]