2,276 matches
-
se vrea o pledoarie pentru păstrarea frumuseții sufletului, mereu expus agresiunilor. D. a vădit interes și pentru literatura destinată celor mici. Piesa Tică și Mică în excursie (1961), scrisă în colaborare cu Simion Dima, soțul său, s-a jucat câteva stagiuni pe scena Teatrului de Păpuși din Timișoara. În 1976 îi apare placheta cu versuri pentru copii Casa florilor, un agreabil și instructiv „jurnal de vacanță”. A tradus, alături de Erwin Lesll, din opera lui Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Anotimp de aur, pref.
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
redactată câteodată de C. Dimitrescu-Iași (semnează F.), altă dată de D. Nanu (N. sau Stal), merită să fie semnalată pentru observațiile adecvate, pătrunzătoare și ponderate. Este discutată situația Teatrului Național (repertoriu, calitatea trupei, problemele bugetului etc.), sunt analizate spectacolele din stagiunile curente, dar și turneele trupelor străine (jocul celebrei actrițe franceze Réjane în La Douloureuse de Maurice Donnay) sau modul în care este interpretat pe scenele autohtone teatrul lui Shakespeare. În foileton se publică scrieri literare accesibile, în traduceri îngrijite, din
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
imperativele modernității. O secțiune a lucrării cuprinde texte dedicate tragicilor greci, urmărind definirea lor ca fizionomie literară, iar ultima parte a volumului, File dintr-un jurnal teatral (1974-1975), include articole și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme specifice scenografiei sau regiei artistice, relația modă-modernism. Evoluția criticii dramatice românești este comentată prin raportare la câțiva profesioniști ai genului, între care Victor Eftimiu, I.M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Dem. Theodorescu, Ion Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu. Pagini de atente
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Albatros”. Frate al actorului Jules Cazaban, se simte atras de luminile rampei și după câteva încercări, printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946, scrie drama în trei acte Țara nimănui, recomandată de Petru Comarnescu pentru stagiunea 1947-1948, dar rămasă în manuscris. Traduce și adaptează pentru Teatrul Poporului din București, în aceeași stagiune, piesa Moștenirea de Guido Cantini, semnează regia unor spectacole de teatru radiofonic în perioada 1946-1947. În noiembrie 1947 părăsește țara și se stabilește la
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946, scrie drama în trei acte Țara nimănui, recomandată de Petru Comarnescu pentru stagiunea 1947-1948, dar rămasă în manuscris. Traduce și adaptează pentru Teatrul Poporului din București, în aceeași stagiune, piesa Moștenirea de Guido Cantini, semnează regia unor spectacole de teatru radiofonic în perioada 1946-1947. În noiembrie 1947 părăsește țara și se stabilește la Paris. Devenit secretar general al Fundației Regale Universitare „Carol I”, C. susține, din 1951 până în 1970
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
culise în compania Bulandra și la Teatrul Excelsior. Din 1919 până în 1926 a făcut parte din colectivul Teatrului Național din Cluj, proaspăt înființat; în 1925, primește învestitura de director de scenă. În urma unor conflicte, va reveni în capitală, unde - exceptând stagiunea 1931-1933, când a fost regizor la Teatrul Național din Cernăuți - întemeiază ori conduce, fie singur, fie cu Tudor Mușatescu, mai multe companii dramatice: Teatrul Popular, Teatrul Vesel, Teatrul Comedia, Teatrul Nostru, de care sunt legate câteva mari reușite ale sale
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
de care sunt legate câteva mari reușite ale sale, Teatrul Mic, Alhambra, Regina Maria. În 1936 are inițiativa întemeierii Asociației Teatrelor Particulare, pentru ca din 1937 să fie director al unei Societăți cooperative de întreprinderi teatrale și artistice, care rezistă două stagiuni. Când, în 1947, Teatrul Național preia sala Comedia, A. devine prim-regizor al acestei instituții. Avea să realizeze încă multe spectacole, din dramaturgia românească în special, făcându-și un punct de onoare din reprezentarea comediilor lui I. L. Caragiale. În 1966
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care răsar puținele momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând marii actori români; cea de a doua este dedicată fenomenului teatral curent, istoriei teatrului
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
liber organizate la Arenele din Verona, spre exemplu, probabil că orchestrele își mai reduc din acest handicap. N.M. Aer liber... Îmi amintesc, Mirella Fregni 2 a spus că nu va cânta niciodată în spații deschise. Eu am cântat, am deschis stagiunea de la Verona cu "Traviata"... Este adevărat că se pierde mult din calitatea artistică, pentru că tot ce vrei să creezi rafinat, se diluiază din cauza spațiului imens. Eu m-am specializat în belcanto, pe care o numesc "muzică de suflet"... A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost spre norocul meu, deoarece aveam deja un bagaj de cunoștințe, aveam un repertoriu, am fost repartizat la Galați, de unde am cerut un transfer la Ploiești. Acolo am avut norocul să-l întâlnesc pe maestrul Ion Baciu la deschiderea de stagiune. Am intrat în dialog cu dânsul, m-a încurajat, și pe data de 26 septembrie 1968, la ora 5 dimineață, am sosit în Bacău, cu o servietă plină de partituri. Și-acum îmi amintesc drumul pe jos de la gară până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și i-am răspuns, da, este posibil, pentru că Filarmonica lucra în colaborare cu Inspectoratul școlar și cu profesorii de muzică. Pe parcurs, numărul copiilor s-a mai diminuat puțin, și îmi pare rău. Noi organizam concerte și la Buhuși, aveam stagiune de concerte educative și în comunele apropiate de Bacău, în afara concertelor săptămânale de aici, de la filarmonică. Au fost ani în care aveam câte 3-4 producții pe săptămână! Au fost și perioade în care făceam câte două concerte educative pe zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un an de zile, la Essen. Au fost momente foarte dificile... A.V. Atunci a venit "îngerul salvator", Pina Bausch!6 G.C. Am avut marele privilegiu și noroc să fiu invitat de Pina Bausch. În compania ei am lucrat o stagiune. Am făcut vreo zece piese împreună, tot așa, în nebunie curată. Dar vreau să spun că în momentele în care eram la mine acasă, într-o cămăruță mititică, subînchiriată, acolo, la Essen (un fel de sat, nu este un oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
asta nu e important important este că două teatre de operă de prim rang din Europa, Opera mare din Berlin și Opera de stat din Viena au jucat "Oedip"). Eu cred că Opera din Viena, prin cele trei sau patru stagiuni, cât s-a prezentat "Oedip", a avut mai multe spectacole cu lucrarea lui Enescu decât Opera din București în toată istoria ei! Astfel, "Oedip"-ul lui a fost redescoperit. Ca urmare, cumva, a acestui lucru, în stagiunea viitoare, Opera Regală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trei sau patru stagiuni, cât s-a prezentat "Oedip", a avut mai multe spectacole cu lucrarea lui Enescu decât Opera din București în toată istoria ei! Astfel, "Oedip"-ul lui a fost redescoperit. Ca urmare, cumva, a acestui lucru, în stagiunea viitoare, Opera Regală din Bruxelles va prezenta "Oedip" cu Teatrul "Liceo" din Barcelona. Am convins directorul Operei din München să-l pună din nou în scenă. Deci, începe o mișcare importantă legată de capodopera lui Enescu. Vina principală că opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu pot veni pentru că nu pot renunța la contracte. Am foarte mult de lucru în Canada, în Mexic, mă voi duce acum în Germania, mă duc de multe ori în Coreea să lucrez, călătoresc foarte mult și în jurul Americii. Dar stagiunile se fac din timp. De exemplu, recitalul din stagiunea de lied de la Carnegie Hall de luna viitoare îl am stabilit de doi ani! A.V. Așa se lucrează în străinătate, și ar trebui să înțelegem bine că așa trebuie lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Am foarte mult de lucru în Canada, în Mexic, mă voi duce acum în Germania, mă duc de multe ori în Coreea să lucrez, călătoresc foarte mult și în jurul Americii. Dar stagiunile se fac din timp. De exemplu, recitalul din stagiunea de lied de la Carnegie Hall de luna viitoare îl am stabilit de doi ani! A.V. Așa se lucrează în străinătate, și ar trebui să înțelegem bine că așa trebuie lucrat și în România. Te întreb și pe tine, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-i de mirare că zbirii moralei comuniste (& moștenitorii lor) n-o înghit nici azi! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Cvartetul Alban Berg a decis să-și înceteze activitatea. Știrea s-a răspândit încet în presă, începând din ianuarie, odată cu debutul stagiunii lor de rămas bun, programată până în iunie. Pentru unii melomani, se încheie o epocă. Într-un fel, așa și este pentru cei mai vârstnici. Un cvartet de referință al secolului al XX-lea trece în lumea legendei, dar va putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
se asigură din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcție de subordonarea acestora. ... (2) Prin instituții de spectacole și concerte se înțelege acele unități care desfășoară o activitate profesionistă de spectacole și concerte pe stagiuni, pe baza unui repertoriu. În această categorie se includ: filarmonici, orchestre simfonice, opere, operete, formații corale, teatre dramatice, teatre lirice, teatre de balet, teatre de estrada, teatre de păpuși și marionete, formații și ansambluri artistice de muzică și dansuri, circuri
HOTĂR��RE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111057_a_112386]
-
se asigură din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcție de subordonarea acestora. ... (2) Prin instituții de spectacole și concerte se înțelege acele unități care desfășoară o activitate profesionistă de spectacole și concerte pe stagiuni, pe baza unui repertoriu. În această categorie se includ: filarmonici, orchestre simfonice, opere, operete, formații corale, teatre dramatice, teatre lirice, teatre de balet, teatre de estrada, teatre de păpuși și marionete, formații și ansambluri artistice de muzică și dansuri, circuri
HOTĂRÎRE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111058_a_112387]
-
o face cu două instrumente care se întrec în virtuți: cuvîntul și imaginea. Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu a reușit să-l găzduiască, într-un interval scurt, de două ori pe regizor, cu două producții importante una ce aparține tocmai stagiunii proaspăt închise - care se constituie într-o investigație selectivă și subiectivă în două din narațiunile splendide ale literaturii universale: O mie și una de nopți și GargantuaPantagruel. Ce m-a atras și a continuat să mă preocupe din iunie pînă
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
Teatrului Național din București ( 2002); Seria a V-a, Nr. 6, Drama istorică națională "între document și ficțiune"( 2003); Seria a V-a, Nr.7, Clepsidra Teatrului cel Mare "evocări, documente, mărturii" ( 2003). Momentul publicării lor a fost gândit pentru "stagiunea aniversară 2002-2003, 150 de ani de la aprinderea luminilor în Teatrul cel Mare". A patra și ultima în ordinea publicării în Colecția deja citată, a cincea dacă i se integrează acestei ordini volumul 150 de ani de la aprinderea luminilor în Teatrul
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
zece ani, Festivalul a fost, și el, oglinda teatrului romînesc: euforic, normal și acum, poate, aflat într-un moment de căutare, de redefinire. Asta se vede mai bine cînd încerci să strîngi cele mai reprezentative producții. Văzîndu-le, poți analiza o stagiune sau un an teatral și, în același timp, îi poți compara pe creatori cu ei înșiși față de alt timp al creației. N-am să epuizez discuția despre festival în acest număr. Sînt foarte multe lucruri de spus, pe planuri diferite
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
fanilor operei instalarea într-un sediu propriu, adecvat. Renovat recent, el își serbează semicentenarul cu un look împrospătat și confortabil. Toate acestea și multe altele se pot afla din volumul semnat de Mihai Cosma, Opera națională din București. 50 de stagiuni în actuala clădire. El oferă un testimoniu asupra a ceea ce s-a petrecut stagiune cu stagiune: datele principale, repertorii, distribuții, debuturi, oaspeți etc. ca orice inițiativă valoroasă la noi, s-a făcut sub presiunea timpului, ceea ce explică omisiunile (turneele, personalul
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
cu un look împrospătat și confortabil. Toate acestea și multe altele se pot afla din volumul semnat de Mihai Cosma, Opera națională din București. 50 de stagiuni în actuala clădire. El oferă un testimoniu asupra a ceea ce s-a petrecut stagiune cu stagiune: datele principale, repertorii, distribuții, debuturi, oaspeți etc. ca orice inițiativă valoroasă la noi, s-a făcut sub presiunea timpului, ceea ce explică omisiunile (turneele, personalul tehnic) chiar nume; ele sunt de amănunt dar, pot întrista pe unii, cercetarea este
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
look împrospătat și confortabil. Toate acestea și multe altele se pot afla din volumul semnat de Mihai Cosma, Opera națională din București. 50 de stagiuni în actuala clădire. El oferă un testimoniu asupra a ceea ce s-a petrecut stagiune cu stagiune: datele principale, repertorii, distribuții, debuturi, oaspeți etc. ca orice inițiativă valoroasă la noi, s-a făcut sub presiunea timpului, ceea ce explică omisiunile (turneele, personalul tehnic) chiar nume; ele sunt de amănunt dar, pot întrista pe unii, cercetarea este meritorie și
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]