2,768 matches
-
103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i spele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară În bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă”104
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu‑i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le nu puțină ușu‑ rare În amara lor durere 105. Unul din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuilă, un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 108. Mai aproape de zilele noastre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spus și părintele Xenofont : «Hai să te Îngrijesc !ă. Iar eu i‑am spus : «Bre, sunt cărămidă să mă iei de aici și să mă pui În coliba ta ?ă (se referise la faptul că nu este nesimțitor). Aici este starețul meu, Mihail, care cu rugăciunea sa a făcut dintr‑un cotor o căpățână mare de varză ! Și părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească ?”119 IV.6. Pe unii cuvioși bolnavi, neslujindu‑i nimeni, Îi slujeau Îngerii lui Dumnezeu Uneori, pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al doilea război mondial), la spitalul din Ploiești erau mulți bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîm‑ părtășiți și nu avea cine să‑i Îngroape. Atunci părintele Sava Cimpoca (de la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Alba Iulia, † 1955) a zis către starețul Mănăstirii Ghighiu : Dacă Îmi dați voie, mă duc să Împărtășesc bolnavii. Eu nu mă tem că mă voi Îmbolnăvi. Astfel, doi ani de zile, părintele Sava a fost duhovnicul bolnavilor și multe inimi zdrobite a alinat, dar, cu darul lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
căzuse. Vocea lui abia putea fi auzită. Nu semăna În nici un fel cu doctorul despre care știau că ieri fusese perfect sănătos. Doctorul simțea cum viața lui se scurge. A dat dispoziție ca banii și proprietățile lui să fie transferate starețului și mănăstirii. Apoi l‑a implo‑ rat pe stareț să vină și să‑i citească deasupra capului rugă‑ ciunile de iertare Înainte să moară. Părintele Sava s‑a grăbit să‑l viziteze pe suferind, ducând cu el părticica din moaștele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În nici un fel cu doctorul despre care știau că ieri fusese perfect sănătos. Doctorul simțea cum viața lui se scurge. A dat dispoziție ca banii și proprietățile lui să fie transferate starețului și mănăstirii. Apoi l‑a implo‑ rat pe stareț să vină și să‑i citească deasupra capului rugă‑ ciunile de iertare Înainte să moară. Părintele Sava s‑a grăbit să‑l viziteze pe suferind, ducând cu el părticica din moaștele sfinte, și anume cinstitul cap al Sfântului Pantelimon. Frații
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Frații au săvârșit rugăciuni dinaintea icoanei Sfântului, cerând dumnezeiasca sa mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte au fost ridicate de stareț, care a făcut sem‑ nul crucii cu ele deasupra suferindului. Doctorul, pocăindu‑se, a cerut iertare fraților și starețului. O dată cu căința lui, umflăturile au Început să se facă tot mai mici până au dis‑ părut. Odată vindecat, el i‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte au fost ridicate de stareț, care a făcut sem‑ nul crucii cu ele deasupra suferindului. Doctorul, pocăindu‑se, a cerut iertare fraților și starețului. O dată cu căința lui, umflăturile au Început să se facă tot mai mici până au dis‑ părut. Odată vindecat, el i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și a promis să rămână la mănăstirea doctorilor fără de arginți până la sfârșitul zilelor sale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Însumi, În Tine Încep să trăiesc. Tu grăiește‑mi (...) Am crezut În cărțile Tale și cuvintele lor sunt foarte tainice”277. 266 Suferința și creșterea spirituală La Pateric ni se povestește, printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sunt foarte tainice”277. 266 Suferința și creșterea spirituală La Pateric ni se povestește, printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile Îngerești, simplitatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de mult, Încât este de mirare cum de a rezistat atâția ani și nu a cedat. Nemilostiva boală a cancerului, stomacul său chinuit, hemo‑ ragiile, problemele de respirație și altele, «care nu au numără, i‑au făcut trupul foarte sensibil. Starețul Paisie, În ciuda numărului mare de boli și a durerilor insuportabile care Îl făceau să se asemene unui mucenic 278, rămânea Întotdeauna liniștit. Niciodată nu s‑a plâns lui Dumnezeu : «De ce Doamne ai trimis peste mine atâtea dureri ? De ce o astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la mânăstirile Tabakin și Tzursk, care aveau, de asemenea, hramul Sfântului Gheorghe. La sfârșit, s‑a Învrednicit să adoarmă Întru Domnul sub acoperișul lui - Într‑o chilie cu o biserică Închinată tot sfântului. „Cu o zi Înainte de ador‑ mirea sa, Starețul l‑a lăsat pe Părintele Sava să slujească la Chilia Sfântului Dimitrie. Îndată ce a rămas singur, starea sa s‑a agravat și a Început să se roage. Mai târziu, Părintele Sava, zicea că, aflându‑se departe, a auzit vocea Starețului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Starețul l‑a lăsat pe Părintele Sava să slujească la Chilia Sfântului Dimitrie. Îndată ce a rămas singur, starea sa s‑a agravat și a Început să se roage. Mai târziu, Părintele Sava, zicea că, aflându‑se departe, a auzit vocea Starețului chemându‑l : «Sava, Sava, Sava ! ă. Întorcându‑se, l‑a găsit cu desăvârșire istovit ; când l‑au cuprins durerile morții, zicea : «Slavă lui Dumnezeu ! Am vrut moarte mucenicească, dar Domnul nu m‑a Învrednicit. Mi‑a trimis Însă boală ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Suferința și creșterea spirituală fi ceva mai mult decât mucenicia dacă sufăr cu stăruință și credință În voia dumnezeiascăă”280. Aducem În atenție În acest sens și cuvintele pline de Duh ale celuilalt mare Paisie, și anume Sfântul Paisie Velicikovski - stareț al Mănăstirii Neamț († 1794) care nutrea următoarea convingere : „De va răbda cineva cele Întristătoare, va dobândi și pe cele Îmbucurătoare, că cel ce este tare Întru cele amare, acela va dobândi și pe cele dulci”281. Marele duhovnic al Moldovei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din zile el a visat că membrii uneia din mănăstirile conduse de el se aflau Într‑o peșteră, legați Între ei Într‑un șir, prin faptul că fiecare ținea de mână pe altul și tot șirul, având În frunte pe stareț, Înainta spre o deschizătură În care se vedea lumina de afară. Alți oameni alergau continuu de colo până colo, prin Întunericul peșterii, ascultând când de un glas, când de altul, care striga : „aici e lumina !” Alte șiruri mai mici se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
printr-un mic semn, din ochi, pe coconul său, să săvârșească același lucru. Poporul și dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Bucovinei și a stării ei lăuntrice, în “Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, op. cit. p. 349. footnote>. Cât privește clerul de mănăstire, Vasile Balș este de aceeași părere cu Splény, adăugând în plus corupția clerului înalt: „Acești stareți mizerabili, care urmăresc să obțină în felul acesta menținerea demnității lor, și, totuși, nu sunt siguri cât vor rămâne în funcție, caută a se îmbogății... și îndeamnă pe episcopul de Rădăuți... să ia măsuri de îndreptare asupra poporului necivilizat, superstițios
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și din cunoscutul incident cu împușcarea ciorilor de pe turn. În zilele noastre, în incinta Goliei funcționează un prestigios centru cultural � spiritual compus din: editura și tipografia Trinitas și de stația de radio-emisie cu același nume, 76 toate aflate în grija starețului Arhimandrit Vitalie. Se cuvine să vorbim mai îndeaproape, despre zidul împrejmuitor și despre turnul de clopotniță de la intrare. până pe la jumătatea secolului al XVI lea, Iașul se Întâindea spre miazănoapte, doar până la locul unde se află azi mănăstirea Golia. Măsura
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din Italia, patria tuturor practicilor oculte. In zestrea cu care a venit la nunta lui Henric al II-lea, se găsea Cossimo Ruggieri, cel care a știut să insufle dragostea pentru astrologie tinerei prințese. La început, regina l-a făcut stareț peste o mânăstire din Bretania, dar în curând, simțind lipsa luminilor sale, l-a adus la Paris și a ordonat să se înalțe un observator, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi lângă hala de grâu. Noaptea se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească de cele sfinte, ci și să aibă, în calitate de protectori ai dogmelor și canoanelor, o autoritate mai mare decât cea ierarhică. Existența autorității harismatice, dincolo de contestările venite din partea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și spirit, București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxe nu a luat nici o măsură față de pătrunderea În monahism a unor elemente criminale, reacționare sau leneșe - care au căutat să facă din mănăstiri focare ostile regimului nostru”. Se cerea modificarea regulamentului de organizare a mănăstirilor astfel Încât episcopii și nu stareții să decidă admiterea În monahism, să se evite primirea minorilor, reducerea numărului schiturilor și mănăstirilor prin concentrarea călugărilor În mănăstirile cu posibilități de cazare, să fie excluși călugării care “prin trecutul lor sau prin activitatea lor politică de azi nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]