2,893 matches
-
provincia de peste Prut, „boerescul”, fiind cu mult mai greu de suportat decât în Moldova, parte din bulgarii de la Leova și regiunile imediat vecine, Ichisaat, Musait, Comrat, etc. - au trecut apa Prutului, pe la vadul Bumbetei (îndeosebi), și s-au îndreptat spre stepa deluroasă a Fălciului și orașului Huși, unde locurile erau mai puțin ocupate și viața mai liniștită. În ceea ce privește locul de plecare din patria lor primitivă, faptul că în tradițiile și legendele lor, se vorbește mereu de Varna 21, Șumla, Adrianopol, etc.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și legume cât are Iașul, bunăoară. Și atunci, împinși de nevoi, grădinarii hușeni, din Lunca Prutului, pornesc cu căruțele de zarzavaturi, izolați sau în tovărășii, spre târgurile din stepa Elanului sau mai ales spre Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt locuri, drumuri și piețe, foarte binecuvântate de dânși. În anii cu vreme proastă și târguri slabe, ei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aici. Apoi și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică o formează câteva pâraie care în cea mai mare parte a anului sunt seci. Deci satele de plecare și de stabilire ale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
odată pe zi, a sobelor. La fel coloniștii s-au convins, odată cu ieșirea la muncile agricole de primăvară, că îmbrăcămintea strânsă pe corp, purtată de ei în regiunea de munte, devine incomodă și neigienică în regiunile noastre de silvostepă și stepă, unde muncile la câmp cer o mai mare posibilitate de mișcare a brațelor și corpului în genere, iar apa de spălat este în cantități mai reduse și la mai mari depărtări. Nu trebuiau să-și instaleze colonia chiar la marginea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
populație a Subcarpaților și a ținuturilor de codri, în regiunile de dealuri și câmpie începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până astăzi. Într-adevăr, se știe că în Câmpia Română, în Câmpia Covurluiului și în Stepa deluroasă a Bahluiului și Jijiei, sunt o mulțime de așezări omenești noi, înființate aici îndeosebi în urma reformelor agrare din 1864, 1891 și 1918/22, când suprafețe imense din moșiile mănăstirești și boierești au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Rădiu (Fălciuă, cu atât mai mult cu cât mulți dintre ei au fost obligați să suporte diferențe și mai mari de mediu fizic. Ne gândim în primul rând la coloniștii din Câmpia Română și la cei din satele noi ale stepei deluroase a Vasluiului și Jijiei. Notă: Material preluat din „Revista geografică”, Institutul de Cercetări Geografice a României, III, nr. 4, 1946, p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sub semnul urgiei, pe tot parcursul acestui veac, în care partea aceasta de lume a existat ca o adevărată placă turnantă a mișcărilor de trupe, un trist teatru de război, în care armate venite de la mii de kilometri depărtare, din stepele Rusiei, din pădurile Moraviei sau arșița Anatoliei, s-au ciocnit fără oprire în numele celui mai puternic. Destinele prinse între iataganul turcesc, tunul muscal și baioneta austriacă au devenit de nevoie destine de pelerin, de pribeag în calea furtunii. Printre peregrinii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
încurajat de Molotov, care tocmai îl înlocuise pe Litvinov la Ministerul de Externe, să înceapă negocieri secrete cu Germania pentru a cîștiga timp căci este convins că scopul final al nazismului este să distrugă bolșevismul și sa "împingă" Rusia înspre "stepele asiatice"și pentru a recupera teritoriile pierdute în 1918. Desigur, lui Hitler îi repugnă să trateze cu o putere comunistă și ezită îndelung să o facă, dar pînă la urmă se hotărăște să-și calce pe inimă pentru avantajul de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
an. Acesta a fost începutul deznaționalizării provinciilor românești ocupate. Unele surse indică faptul că, între anii 1948 1960, 196.000 de basarabeni au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice. Operațiunea “Desțelenirea” Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de Nikita Hrușciov în 1956. Astăzi, în Kazahstan trăiesc mulți români basarabeni care în anii 50 60 au fost aduși la “lucrările epocale ale regimului Hrușciov”, de desțelenire a stepelor din nordul Kazahstanului și transformare a
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de Nikita Hrușciov în 1956. Astăzi, în Kazahstan trăiesc mulți români basarabeni care în anii 50 60 au fost aduși la “lucrările epocale ale regimului Hrușciov”, de desțelenire a stepelor din nordul Kazahstanului și transformare a acestora în terenuri agricole (în regiunile Kustanai și Pavlodar peste 3.000 de persoane în fiecare, în regiunile Akmola și Aktubinsk peste 2.000 de persoane în fiecare). Aceștia povestesc cât de căutați erau
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Germaniei? Redobîndirea Basarabiei, probabil. Dar, se pierdea, în mod definitiv, Transilvania, partea dată de Germania și Italia, ungurilor, prin dictatul de la Viena. Era această politică bună, cuminte? Neutralitatea, însă, salva de la moarte miile de tineri soldați români, căzuți pe imensitatea stepei rusești, într-un război care s-a terminat printr-o jalnică înfrîngere și scutea țara de rușinea de a întoarce armele împotriva aliatului de pînă ieri. Desigur, România tot sub jugul rusesc ajungea, fiindcă nenorocirea țării noastre a fost și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
transportul corpului lui Inculeț la Chișinău. Scurt și tăios m-a refuzat, spunîndu-mi că nu e momentul. 66 Cei trei ani de război de la iunie 1941 la august 1944 -, împotriva Uniunii Sovietice, au fost dureroși pentru țara noastră. Războiul pe stepele întinse ale Rusiei, arse de soarele fierbinte, vara, și înghețate de gerul năpraznic, iarna, a fost un infern. Trupele române, ca întotdeauna în istoria lor, au luptat cu multă bravură. Alături de trupele germane, au înaintat în interiorul Rusiei, trecînd Nistrul, Bugul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mizerie a închisorilor sovieto-comuniste, nici una unde doliul să nu fi făcut ravagii. Foametea și primejdia de moarte din tot momentul incita pe fiecare român a supraviețui cu orice preț. Închisorile și cîmpurile de muncă forțată erau pline. Imensa întindere a stepei Bărăganului nu mai ajungea să adăpostească numărul mare al arestaților, smulși de la casele lor în plină noapte și aruncați în dubele miliției sovieto-comuniste. Îmi amintesc că am citit, la vremea aceea, la Buenos Aires, publicarea dialogului între doi filosofi, asupra cîmpurilor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
inumană faptă și anume separarea membrilor de familie și îmbarcarea lor în vagoane de marfă separate. Din cele știute de mine, unele garnituri de tren erau dirijate spre Extremul Orient iar altele erau abandonate pe niște linii secundare în plină stepă rusă. Acolo, în canicula verii, erau lăsați în acele vagoane închise, fără apă și mâncare până când din interiorul lor nu se mai auzeau nici un zgomot. Așa au murit familii de basarabeni în acele trenuri ale morții. În perioada ocupației din
POVESTEA UNUI REFUGIAT DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Dimitrii Coliban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1677]
-
o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în mai puțin de șase luni de zile, au transformat o părticică din stepa Bărăganului într-o oază înfloritoare, cu multe fântâni, cu apă rece, case frumoase și dichisite pe care toți locuitorii din satele vecine le admirau. Încă ceva deosebit de important: deportații erau de religii diferite, dar fiecare îi respecta celuilalt zeul tutelar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta Înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea În pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de lumina farurilor, se lovesc de aripile mașinii. La un moment dat, câțiva pui Înlemnesc, nu mai știu Încotro să se ducă. Opresc mașina, sting farurile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
special mulți iepuri, care, atrași de lumina farurilor, se lovesc de aripile mașinii. La un moment dat, câțiva pui Înlemnesc, nu mai știu Încotro să se ducă. Opresc mașina, sting farurile și le dau posibilitatea să se piardă În imensitatea stepei. După trei ore de mers, timp În care nu am Întâlnit nici o vietate, În afară de iepuri, ajungem la Buffalo. La intrare În oraș o echipă lucrează la lumina reflectoarelor la construcția șoselei. Localitatea e destul de mică, iar singurul hotel pe care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
șoselei. Localitatea e destul de mică, iar singurul hotel pe care l are e ars pe jumătate. Ni se oferă o ultimă cameră liberă. Un grup de 6-7 mașini staționau În față. Plecând, a doua zi, intrăm Într-o zonă de stepă ondulată, ca În partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
3 zile. A doua zi sunt purtat prin nenumărate locuri care-mi amintesc de stațiunea noastră de la Mărculești (Ialomița) condusă de colegul C. Câlniceanu. Stațiunea a rezolvat prin câmpurile sale de experiență multe probleme tehnice ale agriculturii din regiunea de stepă. În primul rând acelea referitoare la lucrarea solului. În timpul primului război mondial a fost extinsă cultura grâului În vest. Terenul de aici În mare parte era folosit ca pășune. Luat sub plug s-a pulverizat. Furtunile de nisip sunt din ce În ce mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Americană. Suprafațe imense sunt rezervate pășunatului. În regiunile Învecinate cu deșertul, pe așa numitele llanos, vitele sunt ținute tot timpul În libertate, reprezentând cea mai extensivă treaptă a activității agricole. Regiunile de pășuni ale Asiei reprezintă o treaptă superioară. În stepele Asiei mongolul sau beduinul umblă cu cortul În urma vitelor. El depune astfel o muncă de zi la zi. În Texas nu sunt propriu zis păzite ci numai controlate. Vechea rasă nativă de vite din Texas, cu coarne imense, a fost
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Antonovici, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Drumur, E. Ar. Zaharia, G. Coșbuc (Sus inima români!), Octavian Goga (Părăsiții), George Tutoveanu (Fii gata!), Șt. O. Iosif (Rugăciune), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Vasile Voiculescu (Sântem ai mântuirii...), Radu Gyr (Crucea din stepă), Al. Mateevici (Limba noastră) ș.a. Iată cât de frumoasă și măeastră era și este poezia Limba noastră a lui Mateevici și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rată neînsemnată, cu care nu pot să-și procure cele necesare vieții... Colhozurile, imense întreprinderi de exploatare a țărănimii de către stat... Iar pentru cei ce nu aderă la colhoz, glonțul e prea scump... Ei sunt sortiți să piară, undeva, în stepă, unde i-au mânat în pahod nagaicile tovarășilor din G.P.U.”... În Revista Bucovinei din august 1942, la rubrica Cărți și reviste D.V. publică recenzia la cartea „Drepturi românești în Transnistria” de N.P. Vaidomir - Mediaș 1942: „S-a făcut atâta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această creație trebuie să fi provocat o expansiune rapidă, foarte comparabilă cu expansiunea arabă sub semnul Islamului. Căci marea răspândire a popoarelor indo-europene trebuie să fi avut o rațiune specifică - asemenea explozii etnice nu au loc „automat” întrucât, de exemplu, stepele eurasiatice nu mai erau încăpătoare pentru populație. Vom reveni. A sosit „decontul” din partea universității dvs., 140.05 $ și bănuiesc că totul este în ordine. Vă mulțumesc. Alătur un cec de 30 $ pentru a vă înapoia suma pe care ați fost
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
arcul Carpaților, de celelalte două țări. Simplificând lucrurile, am fi tentați să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură apreciabilă, spațiului occidental de civilizație. Multe valuri au venit dinspre răsărit, de la sciții antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani până la unguri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]