51,621 matches
-
păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care am cunoscut-o de abia în bătrînețea ei cu ochelari." Mai încolo, mărturisirile unui ręveur: "întîmplările somnului nu sînt fără însemnătate
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
uneori e vorba de niște nuanțe ŕ la Dorin Tudoran: genul de îmbrățișări în care efuziunile de simpatie alternează cu discrete tentații de a strangula preopinentul (vezi, în acest sens, antologicul text "Monșerul Montaigne", o veritabilă fișă de observație a stilului tandru-agresiv al autorului: admirația nedomolită față de personajul Andrei Pleșu e contrabalansată de evocarea câtorva episoade care, în trecut, i-au așezat pe protagoniști pe baricade adverse). Nu sunt pe deplin convins că un intelectual precum Andrei Cornea poate fi privit
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
muncă a fost contestată de autori care împingeau în față capacitatea catolicismului de a promova capitalismul. De asemenea, Max Weber este critic față de raționalitatea stearpă a capitalismului și față de etosul ascetic al calvinismului. Cum îi convingeți (aveți, recunoaștem, un invidiabil stil de eseistă) pe istoricii mentalităților că animalul ăsta, în antropologie, nu există? Sper că o analiză socială care face apel la factori sociali și istorici pentru a explica starea de lucruri arată că nimic nu este înscris în piatra sau
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
-și fonda convingerile estetice pe o anumită disponibilitate psihologică, particulară, deci irepetabilă). E. Lovinescu s-a studiat pe sine cu extraordinară minuție, ilustrând ca nimeni altul (între criticii români) virtutea autocunoașterii. S-a supravegheat moral, și-a problematizat alegerile de stil (trecerea de la un conservatorism lingvistic la o neologizare mai îndrăzneață a limbajului critic), a detașat etape, pe care și le-a asumat nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
deschise de ea. Valorile poeziei lui Mircea Dinescu sunt unele tari, relativismul fiind ca și absent. De aici, probabil, și tonalitatea versurilor, laolaltă cu modul decis, abrupt, "sfidător" în care sunt puse pe hârtie. Elegiacul autor reimpune în fapt un stil și o etică a directeții ce păreau definitv compromise prin pseudoliteratura obsedantului deceniu. El are curajul artistic de a rupe cu modelele neomodernismului, deja glorioase și diseminate în epocă, făcând totodată figură separată în cadrul generației '70: una de manieriști, cu
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
ca să am o situație materială bună, iar în timpul liber aș crea literatura. Dar daca timpurile ar fi fost altfel, aș fi făcut literatura din primii ani ai vieții, în așa fel, încât să devin un scriitor format încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie să le cauți, chiar dacă ai aptitudinea scrisului și trebuie să te lupți ca să le găsești... Mie mi-au trebuit câțiva ani buni ca să le redescopăr, la vârsta tardivă la care m-am apucat de literatură, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean, care a adunat în jurul său elită, spumă Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest minunat artist care, alături de Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Fărâmița Lambru, Ionel Budișteanu, a dus peste frontierele țării faima muzicii lăutărești românești. Marin Teodorescu, cunoscut sub numele de Zavaidoc, datorită felului sau de a fi, năbădăios
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei - POEZIA! Poetul crede cu toata ființă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-a născut pe primul lor copil. Mai apoi, el a compus poeme simfonice, a introdus stilul național ceh în muzică, iar ea, l-a născut pe al doilea băiat al lor. Smetana a ajuns repede în plină glorie, a fost recunoscut ca fiind principalul reprezentant al muzicii romantice din Bohemia și, așa cum se întâmplă cu multe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
istoriei, Ed. Humanitas). Juriul, format din Nicolae Manolescu - președinte -, Ioana Pârvulescu, Marina Constantinescu, Adriana Bittel, Gabriel Dimisianu și Alex. Ștefănescu, prezent in corpore la Prometheus, s-a decis (nu tocmai ușor) asupra cărții lui Florin }urcanu. Dacă celelalte excelau prin stil și prin umor, volumul Mircea Eliade. Prizonierul istoriei se detașează net printr-o obiectivitate foarte greu de pus în scenă dacă ne gândim la prea acidele dispute privitoare la Eliade. Nu întâlnim nici mitizarea indigestă, de manual, a istoricului religiilor
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
Chiar ticălos, avea șarm, era povestibil, șarjabil, găseai, adică, în el vînă de personaj. Asemenea portrete, cu tot contrastul dintre peniță și baros, dintre a migăli îngerește și a sfărma crud, cu duritatea pe care o poți cere numai unui stil de poet, strînge Ioachim Botez în Însemnările unui belfer, volumul din 1935, de la Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Orice este personajul lui, pe care-l cheamă ca pe autor, numai un lesne mîncător de pîine albă nu
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
și omogenitatea date de tinerețea interpreților (concordantă cu vârstele eroilor)și de un travaliu amănunțit. Fără îndoială, scena a fost dominată de cuplul Susanna -Figaro. Laura Tătulescu este o Susanna încântătoare, cu voce limpede și flexibilă, bine instalată în disciplina stilului mozartian, feminină și grațioasă, iar Ionuț Pascu are fizicul și dezinvoltura personajului, dublate cu muzicalitate de un timbru generos. Mai puțin reliefată este perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
luate unor confrați (v. și volumul 15 dialoguri critice, 2005), Al. Cistelecan oferă la rândul său un interviu în DISCOBOLUL (nr. 103-104-105), revista din Alba Iulia. întrebărilor în cascadă pe care i le pune Mircea Stâncel, criticul le răspunde în stilul glumeț-amar ce-i este propriu, sincer dar și precaut, atent să nu absolutizeze. S-ar putea crede că răspunde uneori în doi peri, dar nu o face. Atunci când i se cere, de pildă, să-și rezume crezul estetic: Merg așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) Oleg Garaz 3.1. Stilul „monolit” ca semn al atitudinii retorice O primă precizare o putem face referitor la perioada selectată pentru exemplificare. Pentru o mai mare claritate și vizibilitate a modului în care funcționează compresia la nivel stilistic, selectăm secolul al XVIII-lea drept
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
căreia anul 1700 reprezintă limita până la care se poate vorbi despre o istorie religioasă a Europei, ceea ce urmează, Iluminismul, alegând direcția laicizării și despărțirii de mentalitatea și imaginarul creștin. Creația lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) reprezintă o primă tipologie stilistică - stilul „monolit”<footnote Este relevant modul în care Steve Reich evocă muzica lui Bach: „Bach este evocat [de către Steve Reich - n.O.G.] pentru această pulsație neîncetat activă, egală și care dă naștere unui muzici perfect omogene”, Ramaut-Chevassus, op. cit., pp. 62-63
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Steve Reich evocă muzica lui Bach: „Bach este evocat [de către Steve Reich - n.O.G.] pentru această pulsație neîncetat activă, egală și care dă naștere unui muzici perfect omogene”, Ramaut-Chevassus, op. cit., pp. 62-63. footnote>, integru, fără „fisuri” și „inegalități”, un stil care, pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului, și-a păstrat un nivel constant al consistenței structurale, expresive, valorice. Fără abateri, alegerile făcute fiind de natură mai degrabă „conformistă” (la nivelul genurilor abordate), însă investite cu un indescriptibil și „inevaluabil” spor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
formulare o putem explica și prin caracterul sintetic pe care îl deține creația lui Bach, atât în opinia lui Manfred Bukofzer, cât și în formularea din textul articolului „Style” din dicționarul New Grove Dictionary of Music and Musicians (ediția 2006): „Stilul poate fi văzut și ca sinteză a altor stiluri; cazurile evidente sunt stilul lucrărilor pentru instrumentele cu clape al lui J.S. Bach și stilul operistic al lui Mozart<footnote Fiind considerat pe bună dreptate ca făcând parte din grupul celor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
care îl deține creația lui Bach, atât în opinia lui Manfred Bukofzer, cât și în formularea din textul articolului „Style” din dicționarul New Grove Dictionary of Music and Musicians (ediția 2006): „Stilul poate fi văzut și ca sinteză a altor stiluri; cazurile evidente sunt stilul lucrărilor pentru instrumentele cu clape al lui J.S. Bach și stilul operistic al lui Mozart<footnote Fiind considerat pe bună dreptate ca făcând parte din grupul celor trei clasici vienezi, Wolfgang Amadeus Mozart „păcătuiește” într-un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lui Bach, atât în opinia lui Manfred Bukofzer, cât și în formularea din textul articolului „Style” din dicționarul New Grove Dictionary of Music and Musicians (ediția 2006): „Stilul poate fi văzut și ca sinteză a altor stiluri; cazurile evidente sunt stilul lucrărilor pentru instrumentele cu clape al lui J.S. Bach și stilul operistic al lui Mozart<footnote Fiind considerat pe bună dreptate ca făcând parte din grupul celor trei clasici vienezi, Wolfgang Amadeus Mozart „păcătuiește” într-un mod flagrant printr-o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
formularea din textul articolului „Style” din dicționarul New Grove Dictionary of Music and Musicians (ediția 2006): „Stilul poate fi văzut și ca sinteză a altor stiluri; cazurile evidente sunt stilul lucrărilor pentru instrumentele cu clape al lui J.S. Bach și stilul operistic al lui Mozart<footnote Fiind considerat pe bună dreptate ca făcând parte din grupul celor trei clasici vienezi, Wolfgang Amadeus Mozart „păcătuiește” într-un mod flagrant printr-o mai mult decât evidentă „nostalgie” barocă. Astfel, dovezile „incriminatorii” sunt împrăștiate
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Wagner) în constituirea profilurilor tematice în sonatele pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza di Tito (1791), dar și personajul Contesa Rosina, conceput muzical după tiparul unui personaj al operei-seria. footnote> amânduă cuprind stiluri distincte de scriitură, stiluri armonice distincte, stiluri melodice distincte etc., și ambele reprezintă fuziuni ale diferitelor tradiții stilistice”<footnote „A style may be seen as a synthesis of other styles; obvious cases are J.S. Bach’s keyboard style or Mozart
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tematice în sonatele pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza di Tito (1791), dar și personajul Contesa Rosina, conceput muzical după tiparul unui personaj al operei-seria. footnote> amânduă cuprind stiluri distincte de scriitură, stiluri armonice distincte, stiluri melodice distincte etc., și ambele reprezintă fuziuni ale diferitelor tradiții stilistice”<footnote „A style may be seen as a synthesis of other styles; obvious cases are J.S. Bach’s keyboard style or Mozart’s operatic style (both
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza di Tito (1791), dar și personajul Contesa Rosina, conceput muzical după tiparul unui personaj al operei-seria. footnote> amânduă cuprind stiluri distincte de scriitură, stiluri armonice distincte, stiluri melodice distincte etc., și ambele reprezintă fuziuni ale diferitelor tradiții stilistice”<footnote „A style may be seen as a synthesis of other styles; obvious cases are J.S. Bach’s keyboard style or Mozart’s operatic style (both comprise distinctive textural
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
preludii și fugi à l’allemande, dansuri à la française, arii melismatice și allegro concertante à l’italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri europene, preferă să disocieze genurile: toccate, suite și partite, Concertul italian (și concerte pentru clavir și orchestră), Clavecinul bine temperat, Variațiunile Goldberg, Arta fugii, sunt tot atâtea universuri însușite într-un mod lucid.”<footnote Brigitte François-Sappey, op. cit., p. 48: „Reste
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pas moins les styles européens, préfère dissocier les genres: toccatas, suites et partitas, Concerto italien (et concertos pour clavier[s] et orchestre), Clavier bien tempéré, Variations Goldberg, L’art de la fugue sont autant d’univers lucidement appréhendés.” footnote> 3.2. Stilul „antropomorfic” sa semn al atitudinii organice A doua „specie” stilistică este una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează” sau, mai precis, „defoliază” din interior și, deci, „stratifică” sau „fragmentează” derularea omogenă, compactă și imperturbabilă a vieții și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]