1,700 matches
-
metre bazate pe accentuare și rimă pe când Greaca Antică folosește doar metre bazate pe lungimea versurilor. Ca rezultat, mulți translatori timpurii transformau poezia lui Sappho în așa fel ca aceasta să rimeze și să se potrivească gusturilor literare și/sau stilistice ale respectivului popor. În anii '60 Mary Barnard a reintrodus pe Sappho în lumea literară printr-o nouă formă de traducere care ocolea rima sau alte forme de expresie literară precum sonetul care nu apar în poezia netradusă a lui
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
se impune este aceea că - din considerente de ordin social, cunoscute nouă, confraților din București, Iași sau Timișoara, - ei au abordat cam aceleași teme, însă nu totdeauna cu dezinvoltura tehnică. Dincolo de acuzele ce li se aduc (anacronism, lipsa de diversitate stilistica, timiditate față de experimentele europene), există și excepții. Care să fi fost justificarea Editurii Princeps în opțiunea de a-l publică pe Leo Butnaru? - se vor întreba unii. Fără-ndoială, argumentul constă în faptul că Leo Butnaru e autorul unei poezii
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
mai cunoscute opere ale lumii, cum ar fi Covent Garden din Londra, Metropolitan Opera din New York, sau la "Staatsoper" (Opera de stat) din Viena, fiind una dintre cele mai cunoscute mezzo-soprane române în lume. Repertoriul ei arată o mare deschidere stilistica, de la opere baroce la creații contemporane. În 2008 a cântat în premieră mondială a operei ""The Fly"" de Howard Shore, la "Theatre du Chatelet" din Paris rolul feminin principal, Veronica. Articole biografice Interviuri
Ruxandra Donose () [Corola-website/Science/308144_a_309473]
-
au o privire fixă, relieful buzelor este sugerat printr-o linie aspră, bărbia voluntară este reliefată de o umbră dură. În schimb, restul picturii, în locurile în care nu este prea deteliorată și poate fi luată în considerație, prezintă caractere stilistice asemănătoare celor ale icoanelor împărătești pictate de Stroe în Târgoviște. Figura lui Hristos din icoană este aproape identică cu aceea din scena Deisis, cu ovalul îngust al feței susținut de un gât drept, ochii migdalați în orbitele ușor umbrite cu
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Saxonia. Grație așadar suveranei, galeria poate expune o prețioasă pictură a lui Lochner, maximul reprezentant al elegantei și al cercetării coloristice a „goticului internațional”. Maestrul Veronicăi - contemporan lui Lochner - expune un stil mai sec. Împreună dau însă mărturie despre varietatea stilistica a acestor regiuni, deseori ignorate de istoricii artei sec. al XVIII-lea. Chiar dacă sectorul artei germane nu reprezintă un punct important al muzeului, galeria deține câteva opere ale celor mai mari pictori ai ariei germane: Cranach, Altdorfer și Dürer. Resimte
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
și a bronzului. Marcel Guguianu - seducția feminității Valentin Ciucă - membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă Dacă artă a fost definită drept ceea ce place fără de concept, acest lucru nu înseamnă că artiștii nu-și configurează o viziune și o stilistica menită să individualizeze creația proprie și să poreasca prin cunoaștere și sensibil inventarul vizual al umanității. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face din real o ipoteză de lucru și din simbol o religie, a glosat cu aplicație și tenacitate
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
sa literară și științifică s-a orientat în două direcții: studiile de folclor ("Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia", 1924) și exegeza operei eminesciene ("Arta cuvântului la Eminescu", 1938; "Creativitate eminesciana", 1943). "Expresivitatea limbii române" reprezintă un important studiu de stilistică literară.
Dumitru Caracostea () [Corola-website/Science/298999_a_300328]
-
anticipîndu-l pe Neculce prin portretele precise. Ștefan Tomșa al II-lea este un domnitor crud care ține pe lîngă el un călău „pierzător de oameni”, credulitatea lui Vasile Lupu apare în antiteză cu ipocrizia sfetnicului său Gheorghe Ștefan etc; d) stilistica frazei: fraza este lungă și plină de cadențe, cu verbul la sfîrșit, după model latin. • "De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor" - lucrare neterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de M.
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
indicațiile precise ale artistului. În octombrie 1869 locuința, un adevarat templu al artei, era ridicată. În articularea edificiului său Aman va apela la elemente ale arhitecturii neoclasice și renascentiste, vizibile mai ales pe fațadele nordică și estică, dar și la stilistica neogotică, în decorarea atelierului de pictură, cea mai spectaculoasă încăpere a casei. Aici va trăi și lucra artistul până la sfârșitul vieții, în 1891. Casa a revenit prin testament soției sale. Într-o scrisoare, Ana Aman mărturisea că dorința pictorului a
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
a fost pictor și scenograf român. "Prin însăși formația să, din anii `40, sub îndrumarea prestigioasa a unui Nicolae Dărăscu, a unui Lucian Grigorescu, pictorul se înscrie de la bun început pe o traiectorie a echilibrului dintre tradiție și modernitate. ...Identitatea stilistica a picturii lui ar putea fi căutată prin raportare la un neoprimitivism al senzației, al emoției și, deopotrivă, al formulărilor plastice. Este matcă în care se întâlnesc pentru el, lecția întemeietorilor de modernitate (Paul Gauguin, Van Gogh) și formulele vizuale
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
astfel expresia concentrată și bogată în sensuri a unei arte care merită o cunoaștere aprofundată. Totuși, animația rămâne în continuare „un cinema paralel”, cum scria criticul italian Giannalberto Bendazzi, un cinema care beneficiază de „o autonomie de limbaj, tehnică și stilistică în forma sa de expresie”. Animația reprezintă derularea rapidă a unei secvențe de imagini pentru a crea iluzia mișcării. Efectul este o iluzie optică datorată fenomenului de persistență a viziunii (fenomen care face ca o imagine înregistrată de ochi să
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
rock care au explorat sonoritățile blues, trebuie amintiți: Jimmy Page, Eric Clapton, Jimi Hendrix, Angus Young ș.a. Muzica de blues s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX pe trei căi: filiera proprie (a muzicienilor care s-au păstrat în stilistica anilor '40-'50 și au importat puține elemente din alte genuri), cea a jazz-ului și cea a muzicii rock. Artificiile specifice blues-ului au sprijinit mult dezvoltarea jazz-ului la începuturile sale, oferind material valoros pentru stilurile boogie-woogie (la
Blues () [Corola-website/Science/303809_a_305138]
-
România. În 1989 a ținut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate și orașe ale R. Moldova, precum și din Nordul Bucovinei (reg. Cernăuți). Predă cursuri de lb. română la Universitatea de Stat Ion Creangă (1995-1997), de stilistică și cultivarea limbii - la ULIM (2004-2005). Activitatea lui Vl. Pohilă este apreciată la justa-i valoare în cercurile intelectuale, și nu numai. Este semnificativă nota pe care i-a dat-o Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar și strălucit publicist
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
se află la polul opus față de Paciurea, abordând alt stil în sculptură. El învață tehnica modelajului în atelierul lui Rodin din Paris. Dintre lucrările sale amintim „Portretul pictorului Dărăscu”, „Orgoliu”, „Supliciu”, „Rugăciunea”, „Sărutul”, „Cumințenia pământului”. Unele lucrări sunt inspirate din stilistica artei bizantine („Rugăciunea”). În cele două lucrări, „Sărutul” și „Cumințenia pământului”, Brâncuși renunță la modelaj, folosind cioplitul în piatră pentru a da senzația unei lucrări arhaice. În 1910 acesta începe să sculpteze în lemn, întorcându-se la tehnicile sculpturii din
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Această carte nu este una didactică, cum ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectova tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparaticticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere de Constantin Negruzzi, Alexandru Odobescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ștefan
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin ("De dialectica, De Magistro, Confessiones"), Plotin, William Ockham, Thomas de Aquino sau din Emanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, grija pentru detaliul lingvistic, adecvarea terminologica, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistica a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul care caracterizează comentariile lui Eugen Munteanu ies în evidență și în versiunea românească a mării antologii de poezie medievală " Carmina Burana", alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, "Aeterna Latinitas" cuprinde în jur
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului. Lingvistică, semiotica, poetica, stilistica, vol. I, Suceava, 1992, p. 99 103. 24. Reflexe în tradiția românească a unei expresii neotestamentare: a!rto" e!piouvsio" (Maț. 6:12, Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII (1991 1992), p. 153 171. 25. Eugen Coșeriu, Simbol
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
1920, când renunțarea totală la cilindrul de fonograf coincide cu o schimbare importantă în practica muzicală. Având ca mărturie înregistrări realizate între anii 1888 (prima înregistrare cunoscută, un cor din muzica lui G.F. Händel) și 1929 (încetarea fabricării cilindrilor fonografici), stilistica la care se apelează în acest răstimp poate fi considerată unitară măcar în parte, concluzie determinată de omniprezența unor trăsături specifice. În vreme ce asupra interpretării muzicale anterioare anului 1888 nu există mărturii sonore cunoscute (și numai studiul pe baza probelor existente
Interpretarea muzicală la începutul secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/312417_a_313746]
-
muzicologului Vincent d'Indy. Revenit în țară, în perioada interbelică s-a afirmat că pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedră de armonie a Conservatorului bucureștean. Creația lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, insă remarcabile sunt creațiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru acest curent estetic i-a fost trezit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbină neoromantismul cu idei de inspirație folclorica. O altă influență în muzică lui
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
Regal) la secția canto. A activat alături de frații săi Cezar și Angel de la finele anilor cincizeci și până la jumătatea deceniului 1960 în formația Trio Grigoriu, oglindire a evoluției culturii românești între cele două decenii, de la proletcultism la o oarecare libertate (stilistica ultimelor înregistrări ale formației aduce mult cu muzica rock, o achiziție foarte nouă a muzicii românești la vremea respectivă). În continuare, George Grigoriu s-a dedicat compoziției de muzică ușoară și muzicii de film (Dragoste la zero grade, Actorul și
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
Timișoara, 1963. Este căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât și pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din stilistică, poetică, semiotică. Proba cea mai concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Olimpiei Berca mai cuprinde, între altele, o lucrare de istorie literară - documentaristică: Poezia lui Eugen Dorcescu, comentată de...(în colaborare), Timișoara, 2009, două ediții critice: Constantin Diaconovici -Loga, Gramatica românească (în colaborare), Timișoara, 1973; George Coșbuc, Versuri, Timișoara, 1986; Bibliografia stilisticii românești (în colaborare), Timișoara, 1986. Radio-Timișoara, Radio - Reșița, la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara. Debut literar Colaborări la volume colective Opera tipărită: Traduceri din literatura universală, în volum: Ediții critice: Al. Graur, „România literară”, 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 42
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
poetica este un concept cu normativ caracter, specific esteticii ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind „nașterea“ sau „facerea“ poeziei, ori, în general, tehnica literaturii - cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc.» . Prima Poetică a fost semnată de Aristotel, în orizontul anului 330 î. H., axându-se pe conceptul de "mimesis" («arta - imitare a
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]