1,687 matches
-
București: Ed. Enciclopedică, 1993. Bachelard, Gaston. Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei. București: Univers, 1995. [1942] ---. Flacăra unei lumânări. București: Anastasia, 1994. [1986] Baltrušaitis, Jürgen. Le Moyen Âge fantastique. Paris: Flammarion, 1993. ---. Oglinda. București: Meridiane, 1981. [1978] ---. Formări, deformări. Stilistica ornamentală în sculptura romanică. București: Meridiane, 1989. [1986] Barbu, Daniel. Byzance, Rome et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Âge. București: Babel, 1998. ---. Timpul și privirea în civilizația românească a secolului al XVIII-lea. București
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lungmetraje și maximum 3 pagini scrise pentru scurtmetraje; ... c) viziunea regizorală asupra scenariului propus, în maximum 10 pagini pentru lungmetraje și maximum 3 pagini pentru scurtmetraje, ce pot conține text și imagini, și care poate include considerații de structură și stilistice, descrieri ale universurilor vizual și sonor, descrieri de personaje, precum și orice alte informații ce pot servi pentru a prefigura stilul regizoral al viitorului film; ... 2. pentru filme documentare: a) scenariul de film; ... b) rezumatul scenariului, maximum 3 pagini scrise; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
pentru a prefigura stilul regizoral al viitorului film; ... 2. pentru filme documentare: a) scenariul de film; ... b) rezumatul scenariului, maximum 3 pagini scrise; ... c) viziunea regizorală asupra filmului propus, în text și imagini, ce poate include considerații de structură și stilistice, precum și orice informații relevante pentru susținerea temei, lista persoanelor ce urmează a fi intervievate sau lista materialelor de arhivă, după caz; ... 3. pentru filme de animație: a) scenariul de film; ... b) descrierea temei, stilului și a laturii vizuale ale filmului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
3. pentru filme de animație: a) scenariul de film; ... b) descrierea temei, stilului și a laturii vizuale ale filmului, maximum 3 pagini scrise; ... c) viziunea regizorală asupra filmului propus, în text și imagini, ce poate include considerații de structură și stilistice, precum și orice informații relevante pentru susținerea scenariului, schițe ale personajelor, descrierea personajelor, schițe de ambianță plastică, dacă este cazul; ... 4. pentru dezvoltarea de proiecte, filme de lung metraj de ficțiune, documentare și de animație: a) subiectul și un rezumat al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale, autorul aplică modelul secțiunii de aur la poezia unor confrați. A publicat și literatură pentru copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în galben, Timișoara, 1978; Embleme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul lui 'Abd al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e drept, accelerat ; dar autoritatea ei propriu zis spirituală e, cel puțin formal, ca statut și stilistică, mai limpede, mai evidentă, mai convingătoare. Creștinismul răsăritean, cu înalta și vechea lui tradiție, are totuși și astăzi reprezentanți care se despart cu greu de coaja protectoare a politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de artă”. Abia prin Cică niște cronicari... (1970), rezultat al unei „campanii” de critică a criticii duse de-a lungul a aproape doi ani în revista „Tomis”, rolul jucat de R. își găsește replicile definitorii. Fără a se reduce la stilistica ei, particulară cu adevărat, critica lui e totuși identificabilă în primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Scriitorilor), pagini adunându-i „zicerile”, dintre care, multe, au intrat în circuitul oral. O culegere, Întâlniri cu clasicii (1998 ; Premiul Uniunii Scriitorilor), rezumă activitatea de prefațator a criticului, și nu numai. „Întâlnirile” sunt fericite măcar prin spiritul dezinhibat și prin stilistica neconvențională care le organizează. Comentatorul de proză a îngrijit și două antologii care includ, într-o selecție greu de contestat, piese importante ale producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
pe sensul de adâncime al liricii contemporane” (Petru Poantă). Și prima carte, Maluri înalte, îi apare târziu, în 1974. Poezia de acum transgresează realitatea în planul sensibilului, dominată fiind de o senzualitate oarecum rafinată, într-un registru ce decurge din stilistica manieristă. Ulterior lirica lui S. evoluează spre un discurs încărcat metaforic, unde cotidianul capătă rezonanță și fior, într-o stare de contemplație cumva dramatică, mereu întoarsă spre trăiri latente. Astfel, „sensul lucrurilor lăcrimează/ Ca o corabie ce se depărtează/ Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
reală, cunoaștere gândită, cunoaștere imaginată. Distincția e pur didactică. Cunoașterea reală ține mai mult de ceea ce este în afara noastră, de ceea ce este acțiune și în acțiune. Cunoașterea gândită este o modalitate de a gândi subiectul. Cunoașterea imaginată este legată de "stilistica" autorului, de expresiile lui originale, de modul cum își transpune în cuvânt subiectul cunoscut și gândit. În concepția lui Foucault, discursurile sunt însoțite de "trei mari sisteme de excludere"159. În opinia mea, ar mai fi alte trei proceduri de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cât mai ales din dezbaterile academice de după Comte și în care Comte nu se regăsește. Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul metaforic și "literar". Marii istorici au o "stilistică", ce poate fi percepută drept "literară", ceea ce nu le exclude raportul acesteia cu realitatea. Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul metaforic și "literar". Marii istorici au o "stilistică", ce poate fi percepută drept "literară", ceea ce nu le exclude raportul acesteia cu realitatea. Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să cerceteze, cu pattern-urile sale de gândire. Modul particular de a spune, emplotment-ul sau "stilistica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Stilistica unui autor (istoric) nu ar fi bine să o confundăm cu metodele și tehnicile acestuia, cu modul în care o anume metodă îl determină să cerceteze, cu pattern-urile sale de gândire. Modul particular de a spune, emplotment-ul sau "stilistica" istoricului, este ceva diferit de metodele istoricului, de modalitățile prin care studiază un subiect. Nu sunt singurul istoric ce are o concepție despre "un statut aparte al istoriei" în cadrul cunoașterilor noastre. Rafinatul și prolificul medievist român Ioan-Aurel Pop confirmă acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce fel de funcționalități este re- și configurată de către factorul uman. Addenda Emplotment-ul lui Hayden White Criticul și istoricul american Hayden White are la rândul lui un emplotment, adică o intrigă (față de Foucault, față de structuralism, față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
et le choses (1966): "appears to have a theme but no plot. Its theme is the representation of the order of things in the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
structuraliștii europeni e o imagine cu sens negativ. Cum bine știm, hermeneuții pot construi imagini cu sens pozitiv sau negativ. În viziunea istoricului american, "vârfurile de lance" ale acestui fenomen intelectual sunt R. Jakobson, Claude Lévi-Strauss și, bineînțeles, Michel Foucault. Stilistica lui Hayden White în raport cu structuraliștii continentali s-a schimbat de la o perioadă la alta spre un acord de concepție cu aceștia. Formalismul lui Bahtin, criticismul lui Barthes, Derrida și Foucault sunt importante pentru devenirea culturală și filosofică a lui Hayden
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Cuprinde vocabularul Noului Testament și folosirea lui la Sfinții Părinți. În plus, are marele avantaj filologic că urmărește cuvântul grecesc de la primele atestări și cu primele sensuri și dă multe exemple; astfel ne putem da seama de încărcătură semantica și stilistica a unui cuvânt sau altul. 2. Studiul numelor divine în Islamtc " 2. Studiul numelor divine în Islam" Cine deschide Coranul nu are cum să nu fie frapat de multitudinea calificativelor atribuite lui Dumnezeu, unele reluate de peste o sută de ori
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trebui înțeles într-un anume context 44. Traducerile textului respectiv efectuate în limbi înrudite îi pot oferi și ele sugestii utile. Respectul față de termenul original, strădania de a-i păstra pe cât e cu putință polisemia și chiar ambiguitățile, precum și congruenta stilistica în context constituie o cerință obligatorie pentru o traducere onestă. Adesea este o întreprindere foarte dificilă; abordată însă cu răbdare, cu o serioasă competența lingvistică și cu convingerea că sensul referențial este oricum traductibil, iar cel putin o parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ultimele decenii în limbi de mare circulație. „Traducerea bazată pe căutarea echivalentelor celor mai apropiate s...ț reprezintă o soluție medie între două extreme: traducerea literala și traducerea ideii esențiale.”50 Ea trebuie dublată de firescul expresiei și de echivalentă stilistica. Unele limbi, printre care și română, au un stil literar specializat pentru subiecte religioase. În traducerea cărților sacre, el trebuie însă folosit cu discernământ, pentru a nu face traducerea ininteligibila pentru majoritatea destinatarilor. Nida atrage pe bună dreptate atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul (1912), a fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat traducătorul, astăzi e resimțită că prea arhaizanta. Apoi, în 1997, a apărut o a doua: Coranul cel Sfânt, Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de Asociația Studenților Musulmani
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu este redata. „Nebiruitul” ar fi, poate, mai potrivit pentru cel de-al doilea. f. Unele nume, cum sunt Œ"diq sau K"f, nu pot fi redate decât prin parafraze. În sfârșit, traducătorii încearcă să redea ceva din frumusețea stilistica a originalului. Însă acesta este cel mai greu pariu pe care și l-ar putea asuma cineva, bineînțeles fără a trădă sensurile - cel puțin pe cele denotative principale. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Numele divine în Biblie și traducerea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]