1,728 matches
-
mai pot continua. Astfel ne retragem rând pe rând în camerele noastre. Mâine oricum ne vom face bagajele, tabăra Zamolxis 2009 se încheie. Seara la culcare aprind o lumânare și aduc cuvinte de mulțumire lui Zamolxe: Doamne Zamolxe, zeu al străbunilor noștri, i-am recunoscut pe mesagerii Tăi! De acuma știu că ai iertat neamul românesc. A sosit și ziua plecării. Îmbarcați în câteva mașini părăsim Vila Coteanu. Eu voi fi lăsat la Bușteni. Un grup de prieteni din tinerețe s-
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
Însă cum are mai mulți, apoi are un fel de patimă de a-i nimici..." Sora oloagă, dar cu capul pe umeri se miră că poetul este foarte risipitor, că el nu moștenește spiritul chibzuit al neamului ei: "Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vânt, ci numai în urma multor nenorociri. Și este un lucru de mirare cui seamănă Mihai de
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Iscodeau templele, Scaunele de conclav ale celor zece Salmosiși, senatorii-zeuși, îndeosebi cercetau locurile cămării cu odoare și numisme, Tezaurele celor cinzeci și cinci de Bazileeate din Federația Burebistană. Republica Ducilor bătuse monede proprii necum cňpii după tetradrahme și denari, Statuile străbunilor reduse la capete și măști de aur și de argint, Potirele de legământ, căucele de botez cu apă din Botiza, Scăldătorile de rit cu lapte de căprioară ale Prințesei Sofine, albiile zeului prunc, Pe toate puneau ochii, din cetate-n
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
păstori au poreclit-o "Breaza" și de la ea își trage numele localitatea. Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au un număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului. Breaza este considerată
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
caselor înșirate pe panțele acestora. O imagine de neuitat este dată și de vârfurile ce-i domină, unele înconjurate de păduri și poieni odihnitoare și desfătătoare. Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatră de fost sat. Aici, în
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budăi. Până atunci, enoriașii erau nevoiți să se înghesuiască în bisericuța aflată în partea satului numită Ruși, unde astăzi se mai pot vedea urmele străbunilor prin intermediul unei troițe și a câtorva morminte. Demn de remarcat este că din vechea biserică s-au donat unele obiecte(de exemplu, catapeteasma) bisericii din satul Miletin, așezare care i-a adăpostit pe sticlăreni în refugiul din timpul celui de-
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
etice ale străvechii civilizații autohtone”. Tot de aici se trage și „fantasticul sadovenian”. Istoricii săi literări constată că „Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni „lumea operei sale”. Odată cu ieșirea din munți , cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane , formând grinduri , praguri și ostroave. Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
soției sale, murind apoi la puțin timp în anul 1890. Cei doi soți fuseseră căsătoriți doar șase luni. Alexandru Cuza a lăsat moșia de la Ruginoasa soției sale, Maria Moruzzi, strănepoată a domnitorului fanariot ce-l ucisese pe Ioniță Cuza, un străbun de-al lui Alexandru Ioan Cuza. Existând neînțelegeri cu nora sa, Doamna Elena Cuza a părăsit palatul și s-a stabilit la Iași, unde a devenit membră fondatoare a Spitalului de copii "Caritatea", căruia i-a dăruit suma de 5
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Cucerirea Ardealului de către invadatorii maghiari s-a făcut treptat cu prețul unor confruntări sângeroase cu populația băștinașă română. Procesul s-a terminat spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Băștinașii și-au pierd treptat drepturile de proprietate asupra pământului moștenit din străbuni, devenind iobagi pe moșiile marilor magnați, ai Episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, sau pe domeniul princiar, soartă pe care au avut-o majoritatea satelor din Comitatul Albei de Jos. O adevărată năpastă pentru locuitorii așezărilor din județul Alba a fost
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
rațiunea timpului fiind pierdută complet. Deși este o zonă de-o frumusețe naturală fascinantă și bogăție culturală imensă, nu este exploatată nici la capacitate minimă. Totuși, sperăm că tinerii de acum să conștientizeze averea pe care au moștenit-o de la străbuni și părinți, s-o perpetueze, ba mai mult s-o împărtășească și străinilor dornici de-a cunoaște locuri în care mâna omului a avut o intervenție minimă și în care timpul parcă a stat în loc...(Articol scris de Dutciuc Ghe-Cristian
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
Mihail și vărul lor Nicoară, și sora lor Nasta, de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și asupriți, si au vândut a lor dreapta ocina, din a lor drept uric și credincios ce a avut bunul lor Cînde, de la străbunul nostru, de la Ștefan Voievod, a patra parte din sat, din Cîndesti, în Câmpul lui Dragoș, si au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătărăști.” Pe teritoriul comunei Cîndesti au fost descoperite întâmplător, iar mai tarziu prin
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
la "Liceul Militar Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc. Educația în liceul militar nu îi lipsește; printre cărțile din biblioteca liceului, cum ar fi cele scrise de Octavian Goga și Ion Minulescu își definește personalitatea și cultul pentru țară și străbuni. În 1967 este admis la "Școala Militară Superioară de Ofițeri de Marină" din Constanța. Anul I îl urmează pe nava școală Mircea. Printre profesorii pe care i-a avut în această școală merită amintiți amiralul Ilie Ștefan - comandantul școlii și
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
de specificul vieții aspre de la munte, izolare de lumea civilizată, absența bisericii, evoluția vieții lor a primit o notă caracteristică. Cugetul omului s-a manifestat liber necunoscând nici o constrângere sau influențe. Ei s-au ghidat după legile nescrise învățate de la străbuni și după învățămintele desprinse din traiul lor de zi cu zi. Codrul care i-a adăpostit pe acești oameni i-a învățat multe taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte hotarnice dintre călugării de la Moldovița, care stăpâneau Berchișeștii (cumpărat de Petru Rareș de la Toader Corlat și dăruit
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
de Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Franței drept cavaler regal. Acești de Gaulle s-au instalat, mai târziu, în regiunea Champagne și anume în Châlons-en-Champagne. În timpul secolelor XVII-XVIII exercită funcții administrative locale. În sfîrșit, familia s-a instalat la Paris spre mijlocul secolului al XVIII-lea. Străbunul generalului de Gaulle a fost procuror la Administrația Regiunii Pariziene. Familia de Gaulle s-a găsit la Paris timp de un secol și jumătate până ce în 1890 s-a născut Generalul Charles de Gaulle. Născut la Lille în 1890 într-
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect față de primii locuitori care au întemeiat satul. Legendă că însăși Attila (406-453), marele rege al hunilor, și-ar fi adăpat calul în Aruncuta, tocmai la fântână Bună, și ar fi aruncat o monedă de aur în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
delimitat vatra satului și și-a organizat curtea și acareturile, deschizându-și și un han la marginea șoselei Craiova-Bechet. Sat mic, având un pământ sărac în substanțe nutritive, Tâmbureștiul se mândrește cu trecutul său istoric, căci, din cele ce povestesc străbunii, pe teritoriul satului a trecut și a rămas o noapte Tudor Vladimirescu, împreună cu oastea sa de panduri. Clădirea care l-a adăpostit pe vajnicul erou revoluționar și ceata sa de oșteni, se păstrează și astăzi, iar din zidul gros de
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
frumoase - cândva somptuoase, actualmente părăginite - atestă astăzi o anumită opulență rustică a câtorva moșieri. Dobridorenii nu acceptă însă decât cu dificultate că antecesorii lor ar fi putut trăi cândva în condiții precare. De exemplu, neagă cu vehemență faptul că majoritatea străbunilor, până la jumătatea secolului al XVIII-lea, nu locuiau în vile și conace, ci în bordeie - deși faptul este dovedit. Chiar și prima biserică a dobridorenilor era o încăpere subterană cu altar improvizat și mai multe camere. Dobridorenii nu au început
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Obiceiurile din străbuni mai primesc o lovitură: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, când mai rămăsese doar câteva zile până la sfârșitul veacului, Petru dă un ucaz prin care numărătoarea anilor urmează să se facă din acea clipă după calendarul european, fiecare an începând
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
de veacuri, cu superstițiile și intrigile de curte, cu spiritul oriental, înapoiat și răzvrătit totodată. Vecinătatea mării îl amețește. Aici se simte la el acasă. Noul oraș va oglindi dorința de înnoire a unui țar care se leapadă de moștenirea străbunilor. Mai întâi este clădită o fortăreață din lemn pe malul drept al Nevei: viitoarea fortăreață Petru și Pavel ("Petropavlovskaia Krepost"). Răsar mai apoi o biserică și, nu departe, prima locuință a lui Petru: o căsuță din bârne de brad și
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
o familie romană aristocrată bogată ("patricieni"), care avea legături strânse cu Biserica. Întrucât nu s-a demonstrat istoric descendența dintr-o familie patriciană din Republica Romană, nu se poate ști din ce arbore genealogic al unei familii nobile derivă. Un străbun al lui Grigore a fost Felix al III-lea, papă nominalizat de regele got Theodoric cel Mare. Familia sa a avut și locuit o vilă suburbană pe Colina Caelius din Roma. Strada unde a fost acea casă se numește astăzi
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
a unui turn, ce deschide parcă spațiul, îl lărgește, orientându-l către misterele unui orizont fantomatic. Fantomele se înscriu într-o altă temă simbolistă, putând deschide calea către spațiile onirice, către visare. De aici, vor apărea „voievozi cu plete” și „străbuni în pâlcuri violete”, posibilă sugestie a unei Judecăți de Apoi, a unei apocalipse inevitabile. Se observă că poezia are două versuri cu valoare simbol: „Orașul tot e violet.// Amurg de toamnă violet...”, creând o imagine suprareală, onirică, învăluită de un
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
social încă locuibil și vizitabil. Poartă numele fondatorului generos: "Fuggerei". În jurul cartierului au fost ridicate ziduri înalte, iar cele două porți masive de la intrarea în cartier se închideau la ora 22. Într-un apartament a locuit în anii 1681-1694 un străbun al lui Mozart, zidarul "Franz Mozart". O placă comemorativă menționează această împrejurare. Cartier a fost mărit de două ori, prima dată în 1880, apoi în 1938. În 1944, în timpul războiului, cartierul a fost distrus în mare parte. După război, a
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]