2,376 matches
-
țara noastră s au format două rase valoroase de câini ciobănești - carpatin și mioritic - În condițiile climatului și nevoilor deținătorilor din Obcinile Bucovinei, care au stârnit admirația și interesul multor străini. Din păcate, până să fie omologați ca rasă, Întreaga strădanie a asociațiilor de specialitate și a multor deținători zeloși al acestor admirabili câini nu a fost luată În seamă pentru a fi declarați mai repede ca rasă distinctă. Deși aveau evidente calitățile fizice și genetice, cu greu s-a reușit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vestul supradezvoltat se inventau perucile, pudrele și parfumurile pentru Înlocuirea spălatului considerat nesănătos, ce ar fi fost Iașiul fără aceste ctitorii? La fel de semnificativ este faptul că acest efort remarcabil nu s-a materializat cu bani veniți din senin ci prin strădania Împlinită a domnitorului de a face din capitala Moldovei un centru comercial cu ițe ce Împânzeau tot continentul. Astăzi sîntem Într-o margine chiar dacă locul a rămas același. Dar dacă atunci a fost posibil, de ce nu ar fi și acum
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
se oferă ca exemplu de curaj și efort recunoscând aceasta. Aceasta se face cu demnitate totală, cu bucuria de a te oferi, de a te dărui, nu cu regrete. Vorbirea este o artă care Își lasă cucerite teoriile numai prin strădaniile susținute și sistematice. Forța tăcerii este asigurată de tăcerea consimțită, dorită, acceptată, autoimpusă, ca o condiție a creației și afirmării proprii sau a celuilalt. Tăcerea crește valoarea discursului, precede, fundamentează, susține, Întreține poezia vorbirii, a vocii, a cuvintelor, ca sonoritate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
capătă accente dramatice, înfățișările au relief frământat, patetic, sinceritatea cu care obține tensiuni umane urcă pe crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Aneta Alexuc Cuvânt Înainte Cartea de față reprezintă rodul strădaniei de a pune la Îndemâna elevilor - și a altora interesați de matematică - un set de 50 de probleme recreative care să-i atragă În mod plăcut la lucru, menite să trezească pasiunea pentru matematică. Rezolvarea unor astfel de probleme nu constituie
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
pag. 90;} {\footnote 13. Medalia de la Socola 14 aprilie 1859, BSNR, anul I, nr. 1, februarie 1904;} {\footnote 14. Catalogul în BSNR, Buzdugan-Niculiță, Gh. Cristache și Maria Dogaru, Revoluția română din 1848 reflectată în documente de metal, 1988;} {\footnote 15. Strădania a cinci generații. Monografia familiei Saraga, Bibliotecă evreiască. Contribuții la istoria evreilor din România, București, 1941;} {\footnote 16. Arhivele Statului Iași, Fond Primăria Comunei Iași, dosar 229, 1911, filă 238;} {\footnote 17. I. Massoff, op cît, pag. 59-68. Vezi și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
am avut timpul să mă indignez că v-ați și schimbat teoria. Astfel, știința de la care trebuia să aflu totul sfârșește în ipoteză, luciditatea eșuează în metaforă, incertitudinea se preschimbă în operă de artă. La ce mi-au folosit atâtea strădanii? Linia blândă a acestor coline și mâna serii pe această inimă zbuciumată mă învață mult mai mult. M-am întors acolo de unde plecasem. Înțeleg că, dacă pot prin știință să cuprind fenomenele și să le enumăr, asta nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
bine personajele el demonstrează în cât de mare măsură aparența face existența. Căci arta sa constă tocmai în a se preface în chip absolut, în a pătrunde cât mai adânc în niște vieți care nu-i aparțin. La capătul acestei strădanii, apare limpede care-i este vocația: să se trudească din toată inima să fie nimeni sau să fie mai mulți. Cu cât sunt mai strâmte limitele între care e silit să se miște spre a-și crea personajul, cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
om. Cuceritorul sau actorul, creatorul sau Don Juanul poate să uite că exercițiul lui de viață nu poate exista fără conștiința caracterului său lipsit de sens. Ne obișnuim atât de repede! Vrem să câștigăm bani, ca să trăim fericiți, și toată strădania celor mai buni ani de viață se concentrează în vederea câștigării acestor bani. Fericirea este uitată, mijlocul e luat drept scop. Tot astfel, tot efortul cuceritorului va devia către ambiție, care nu era la început decât o cale către o viață
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de-ajuns spre a transforma în certitudine plină de bucurie suferința unei vieți întregi. Un comentator 22 remarcă, și pe bună dreptate, că Dostoievski este mai aproape de Ivan: în timp ce capitolele afirmative din Frații Karamazov i-au cerut trei luni de strădanie, "blasfemiile", cum le numește el, au fost scrise cu exaltare în trei săptămâni. Toate personajele poartă în carnea lor acest ghimpe, pe care-l înfig și mai adânc, sau căruia îi caută un leac în senzație sau în imoralitate 23
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după o amânare de trei ani, îngăduită pentru a fi amplificată și îmbunătățită. Volumul al treilea, în
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă, dialectică susține acest studiu, unde, ca într-o dioramă, sunt luminate mereu alte mentalități și atitudini, semne de felurită înțelegere a actului creației
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
în spirit, prietenă și susținătoare a oamenilor muncii” - era și a revistei întemeiate la Iași în 1906, dar numai „schițată și cu o linie încă nesigură”. La fel, țelurile de acum - lupta „împotriva tristelor mostre de descompunere apărute în Occident”, strădania spre o „critică neimpresionistă, obiectivă”, atentă la „cercetarea temelor, a conținutului ideologic al operei”, „sprijinirea creației literare în efortul ei de a-și însuși o viziune nouă”, „reexaminarea patrimoniului lăsat nouă de înaintași”, „încurajarea cu precădere a tineretului creator”, deschiderea
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
un bun cunoscător al literaturii de specialitate a vremii, se ocupă în prefața primului volum și de problemele teoretice ale speciei: enunță câteva opinii despre geneza și importanța proverbelor, discută amănunțit diferite modalități de clasificare. Culegerea sa, rezultat al unei strădanii de peste douăzeci de ani, realizată și cu ajutorul a numeroși colaboratori, printre care folcloriștii Teodor Bălășel, Mihail Canianu, Avram Corcea, Mihai Lupescu, Petre Danilescu, Artur Gorovei, Th. D. Speranția, Gheorghe V. Madan, Nicolae Mateescu, Elena Sevastos, Simion T. Kirileanu, Al. Vasiliu
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
-și restrângă aspirațiile către putere și să-i adapteze și concilieze în toate privințele importante din punct de vedere social. Civilizația de care, desigur, ne ocupăm aici în primul rând - civilizația occidentală - a avut într-o mare măsură succes în strădaniile sale. Cu toate acestea, civilizația occidentală nu a expulzat în totalitate, așa cum au crezut mulți scriitori ai secolelor al XIX-lea și XX, lupta pentru putere de pe scena internă și nu a înlocuit-o cu ceva diferit și mai bun
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
suveranității. 19. Suveranitateatc "19. Suveranitatea" Natura generală a suveranitățiitc "Natura generală a suveranității" Condamnarea principiului suveranității de către cei care realizează legătura strânsă dintre acel principiu și slăbiciunea unui sistem descentralizat de drept internațional se întâlnește mult mai frecvent decât o strădanie serioasă de a înțelege natura sa și funcția pe care o îndeplinește în sistemul modern de state. În consecință, în ciuda eforturilor strălucite ale câtorva savanți remarcabili, există o mare confuzie privind înțelesul termenului și ceea ce este sau nu compatibil cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
eticii și a moravurilor. În acest fel, doctrinele constituționale populare, pe drept cuvânt speriate de puterea nelimitată a monarhiei absolute și de riscurile guvernării personale, confundă supunerea autorității suverane față de controlul legii și de constrângerile politice cu eliminarea ei. În strădania lor de a face democrația „o guvernare a legii, și nu a oamenilor”, uită că în orice stat, democratic sau altfel, trebuie să existe un om sau un grup de oameni responsabili în cele din urmă de exercitarea autorității politice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lucrurilor. Istoria își continuă, în felul său, drumul. Nu-și va dezvălui secretul decât la urmă, când toate cauzele își vor fi epuizat efectele, când toate hotărârile oamenilor vor fi fost luate și-și vor fi dat roadele"77. Dincolo de strădania de a găsi un sens istoriei, filozofii speculativi au greșit prin pretenția lor că ar deține monopolul adevărului. Cum mai poate omul modern crede în Dumnezeu când aproape tot ce se întâmplă în jurul său pare să indice contrariul? Cum pot
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
momente creatoare ale istoriei lumii"103. Cazurile Japoniei și Germaniei postbelice sunt edificatoare în acest sens, deși nu au conotația universală pe care o poartă cu sine poporul evreu. Nu putem încheia această introducere fără o mărturisire de credință cu privire la strădania noastră de a găsi un sens istoriei. Față de raționamentul dubitativ în a atribui finalitate istoriei, formulat de filozofia critică a istoriei și de acceptarea unui sens metafizic al istoriei, întâlnită la filozofia speculativă, teologia creștină a istoriei arată că întreaga
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Ea poate fi condusă de un monarh, care, întrucât posedă totul, nu are nevoie de nimic. Monarhia este singura formă de guvernare care permite atât unitatea, cât și diversitatea. Mai mult decât oricine, Dante a subliniat autonomia istoriei omenirii ca strădanie de atingere a perfecțiunii umane într-un stat creat de om. Sacramentalizarea statului creat de om și a istoriei omenirii face din gândirea lui primul exemplu de teologie seculară 77. 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
urmând tragedia sistemului său96. Schelling, chiar mai mult decât el, a păcătuit prin ideea că lumea poate ajunge la final cu propria sa existență. Ceea ce teologia nu a reusit explicarea sensului ultim al lumii Hegel încearcă să facă cu ajutorul filozofiei: "Strădania noastră intelectuală este de a arăta că ceea ce a fost intenționat de înțelepciunea eternă este înfăptuit în planul existenței, al Spiritului activ, la fel ca și în cel al Naturii. Modalitatea noastră de tratare este o teodicee, o justificare a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în desfășurarea proceselor metabolice normale, asemenea inhibitori acționând inhibitoriu și competițional la nivelul buclei de legare a ATP, situsul de legare a ATP reprezentând un motiv cu semnătură înalt conservată în esență, în toate domeniile kinazelor. În consecință, au început strădaniile în direcția identificării unor compuși inhibitori cu mai mare specificitate pentru celulele tumorale. Abordând problema în mod empiric, de screening a sute de compuși cu efect inhibitor asupra kinazelor, unele echipe de cercetare au reușit să identifice asemenea compuși, fără
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a fost urmată de apariția unor tumori ce conțineau o varietate de țesuturi din toate cele trei straturi germinale. Prin injectarea celulelor iPS în blastociste, acestea au contribuit la dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Aceste cercetări au o valoare enormă în strădania identificării de soluții pentru transplantul de țesuturi și de organe (clonare terapeutică), deoarece ele demonstrează posibilitatea virtuală a obținerii de celule stem pluripotente direct din culturi de celule adulte prelevate de la oricare individ uman prin adăugarea în ele a câtorva
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intra anticorpi. S-au construit vectori retrovirali cu gene pentru anticorpi intracelulari spre a inactiva proteinele reglatoare Tat sau Rev sau față de glicoproteina de înveliș gp160. În stadiile timpurii ale infecției HIV se înregistrează un turnover rapid al limfocitelor, în strădania sistemului imunitar de a distruge celulele infectate. Dar celulele T-killer nu sunt suficient de eficiente în distrugerea acestor celule, astfel că HIV-1 reușește să fie multiplicat. De aceea, o cale de abordare în strategia terapeutică este și realizarea de constructe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]