39,341 matches
-
a oftat adânc. ”Nu am nicio nădejde de la ea. Înțeleg. Pe mine mă aruncă în cămin, iar ei se mută în casa noastră. Nu voi avea forța să-i mai scot niciodată afară din ea, iar eu voi rătăci printre străini. Poate că așa am fost blestemată. Vor fi străinii mai buni cu mine? Mă doare capul de necăjită ce sunt, mă ustură ochii de cât am plâns. Să nu-mi mai văd satul în care m-am născut? Să mă
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_stan_1403543018.html [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
Înțeleg. Pe mine mă aruncă în cămin, iar ei se mută în casa noastră. Nu voi avea forța să-i mai scot niciodată afară din ea, iar eu voi rătăci printre străini. Poate că așa am fost blestemată. Vor fi străinii mai buni cu mine? Mă doare capul de necăjită ce sunt, mă ustură ochii de cât am plâns. Să nu-mi mai văd satul în care m-am născut? Să mă despart de prietenii cu care mă jucam pe uliță
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_stan_1403543018.html [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
de taxe și nici impozite) îți pun la dispoziție și nevestele, bre! ai auzit una ca asta? ăia da oameni ospitalieri, nu ca ai noștri, care, primaș dată și primaș dată, se gândesc cum să-i stoarcă de euroi pe străini... o să-i vizitez pe toți și o să mă însor, până la urmă, cu o eschimoașă. ce zici, te bagi să fii moașă? spuni, mămucî, mă laș' sî mă duc? ori sî rămân lângî tini, sî-ț mai țân di urât, sî ni
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ti_para_rau_george_safir_1386453638.html [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
nu altceva. Și n-apucase a pune bine geană peste geană, că ce să vezi, zgomote, țipete, o larmă înfricoșătoare îl scoaseră din liniștea somnului. Sări din așternut, smulse din țâțâni ușa, rămânând trăznit de ce i se înfățișa ochilor. Un străin își făcea cu greu loc printre curioșii strânși deja pe la porți. Venea dinspre calea ferată, ducând pe brațe jertfă... chiar pe dragul său părinte. Băiatul dăduse a-l prijoni ca să-l strângă la piept, să-i șoptească... Dar n-apucă
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
Spre palatul fermecat din zare. Trebuie să fie plin de bogății! - Nu mai alergați! le spuse omul. Acela-i Palatul de Gheață Veșnică, reședința împărătesei Iarna. - Foarte bine! Să mergem la palatul împărătesei noastre! Mulțimea se porni din nou, dar străinul strigă după ei: - Stați, oameni buni, stați! Oamenii se opriră. Străinul continuă: - Ați făcut rău că ați acceptat-o împărăteasă pe zgripțuroaica de prințesă! Este o vrăjitoare rea și are ca slujitori niște monștri și duhuri înfiorătoare. - Ce monștri? îl
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Nu mai alergați! le spuse omul. Acela-i Palatul de Gheață Veșnică, reședința împărătesei Iarna. - Foarte bine! Să mergem la palatul împărătesei noastre! Mulțimea se porni din nou, dar străinul strigă după ei: - Stați, oameni buni, stați! Oamenii se opriră. Străinul continuă: - Ați făcut rău că ați acceptat-o împărăteasă pe zgripțuroaica de prințesă! Este o vrăjitoare rea și are ca slujitori niște monștri și duhuri înfiorătoare. - Ce monștri? îl contrazise unul. Împărăteasa Iarna a venit cu simpaticii Oameni de Zăpadă
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
drum, dar unul strigă la ei: - Haideți, fraților, la palat! Ce-ascultați aiurelile acestui nebun? Nu vedeți că este un nebun? - Așa e! strigară cu toții și se înveseliră din nou, pornind spre palat chiuind și cântând. - Stați, stați! strigă disperat străinul. Vă așteaptă multe primejdii! Dar nimeni nu-l mai asculta. Toți cântau, jucau și strigau: - Trăiască împărăteasa noastră! Uraa! Uraa! Străinul îi privea dezamăgit, dând din cap. - Voi sunteți nebuni, nu eu! Și avea dreptate,pentru că toți se înșelau amarnic
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Așa e! strigară cu toții și se înveseliră din nou, pornind spre palat chiuind și cântând. - Stați, stați! strigă disperat străinul. Vă așteaptă multe primejdii! Dar nimeni nu-l mai asculta. Toți cântau, jucau și strigau: - Trăiască împărăteasa noastră! Uraa! Uraa! Străinul îi privea dezamăgit, dând din cap. - Voi sunteți nebuni, nu eu! Și avea dreptate,pentru că toți se înșelau amarnic. Împărăteasa lor, în marșul ei triumfal prin toată țara, ajunsese până în vârful celui mai înalt munte, unde, dintr-o suflare, și-
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Pe casa mea, vatră străbună. Nevăzutul Respiră-adânc precum luna în mine Ce luminează vieții pragul, tinda - Mi-alunecă în ochi spada în suspine : Dar sfarmă nu durerea, gândului - oglinda. Din mine aripi se retrag înspăimântate Uitându-și zborul pe-alături de străini - Dacă ai fost, dacă mai ești pe-aproape, Mă află, și mă smulge dintre spini ... Mi s-a părut glas cunoscut alături Și m-am rotit cu sufletu- împrejur - O vară-ntreagă cu o zi o mături Când nu e
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1403718096.html [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă este anglican Și-i la modă la români Să-i imităm pe străini. Elena Trifan Referință Bibliografică: DRAGOBETELE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1424205557.html [Corola-blog/BlogPost/382377_a_383706]
-
seară de toamnă - / fluxul aduce resturi / de pește mare); Suzuki Murio, Sawaki Kinichi, Kaneko Tota: (cimitiru-a ars: / pe crengile pomilor / greieri calcinați); Takayanaghi Shikenobu. Gabriela Căluțiu-Sonnenberg - semnează două pagini de proză “Pentru eternitate”. Geo Constantinescu - la rândul său, semnează proza “Străinul”. “Încercări de străpungere a tăcerii gândului” - (XVII) - este proza semnată de Elena Neagoe. La rubrica: “Asterisc” Jianu Liviu-Florian semnează proza: “Baza de date a generalilor” (poveste pur imaginară) Tamara Constantinescu scrie un studiu foarte pertinent de istorie literară despre: “Încornorații
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
zburdălnicia “mieilor” din clasa lui. Fiica învățătoarei mele de până atunci urma să înceapă școala primară. Și asta trebuia să se întâmple numaidecât având-o pe mamă-sa la catedră. Altfel cum avea să iau eu prima papară de la cineva străin de tata, căci Doamna nu m-a atins nici cu un deget. De altfel nici nu i-ar fi stat în fire asta. Învățătorului cu mână grea i se asocia potrivit și un chip de om aspru, ceea ce stârnește în
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1479582452.html [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
și-ncepu să rupă din ea cu dinți mărunți, pierzând în același timp șirag de lacrimi pe-obraji... Trecu mult până când Atiqtalik înțelese că ursulețul întârzia să i se alăture. Îngrozită, se-ntoarse zărindu-și odrasla care-i dădea ghionturi străinului, îmbiindu-l să meargă. Se opri așteptându-i și din acel moment redeveni mama a doi pui... Cum fusese-nainte! Referință Bibliografică: Atiqtalik / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
s-au ținut lanț. S-a ajuns la un popor cu 40% analfabeți funcțional, ușor de prostit și manipulat la greu prin mijloace specifice. Așa că e normal ca România să fie văzută ca o națiune de mâna a doua. Nu străinii sunt de vină, cum insinuează naționaliștii și extremiștii români, ci aleșii, pe care noi românii i-am pus în posturi decizionale. Menținerea, timp de decenii, a echipei criminale Ion Iliescu, care a ocupat eșicherul politicii românești, dându-se democrați, a
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1490175035.html [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Astfel, garantarea necesității spiritului de toleranță este valabilă în politică, dar depășește acest domeniu. Petre Țuțea arăta că „burghezul umanist al Renașterii, burghezul și proletarul vremii noastre, continuatori ai spiritului lui, sunt străini de ordinea reală întemeiată pe gândire, societate și natură”, specificând totodată calea pavată pentru zilele noastre: „ ... gratuitatea, rătăcirea, desfrâul, pierderea libertății reale și mântuirii sub imperiul haosului, absurdului, al venirii de nicăieri și mersului spre nicăieri”. În lumea modernă, toleranța
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_toleranta_vavila_popovici_1346364341.html [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
divizii de politruci cu pistol, de evrei ce ne-au îndoctrinat cu comunism și pe urma au șters putina, făcându-ne antisemiți, de unguri iredentiști ce uneltesc necontenit la fundamentul nostru național, de oportuniști români, care slugăresc orice fel de străinii, pe care-i văd ca pe niște extratereștri mântuitori, așa că doar pe ei îi ascultă și se roagă, rămânând surzi, nepăsători la suferințele noastre. Din aceste motive prefer neamțul care candidează la președinția României. În plus, mi-a venit în
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1415594868.html [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne iartă tu pământ... iți cer iertare tară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară. Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Și-n datoria lui, de ieri, de azi, de mâine, E, să-i culegem rod, e, să-i culegem pâine. Pe cel mai bun pământ, câmpia cea mai bună, Ei ne presară vânt
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ei_ne_presara_vant_noi_culegem_furtuna.html [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
român”. Pe scurt, tehnocratul este un termen care trebuie conotat negativ în permanență, astfel încât în mintea oamenilor să declanșeze o spaimă cataclismică. Vă mai amintiți cum Victor Ponta le trimitea pensionarilor fluturași electorali, atașați la talonul de pensie, cum că „străinul” Iohannis le va lua din bani? Priviți câteva seri la rând la televiziunea lui Sebastian Ghiță și veți vedea că tehnocratul, acest cyborg alogen periculos, taie pensiile, ucide oamenii, ia pruncii de la țâța mamelor și strepezește laptele în ugerul vacii
Rapița și japița. Cioloș iese la atac by https://republica.ro/rapita-si-japita-ciolos-iese-la-atac [Corola-blog/BlogPost/338098_a_339427]
-
Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puțin îmi pasă! (ziarul „Timpul” din 23 mai 1882). Acela ce cutează a se revolta față de această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că „progresul
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
șase sute de lei perechea, cu copilul în afara legii (alocația?) Am comentat academic rahatul. Decentului Falcă i-am sugerat Jantar Mantar, dans, zoo. CR vrea să mă bage în comanda de o sticlă și un cartuș. Devin, cu ei, și eu străin de mine. Intru în alertă, ca-n București. Mă simt din șantajat șantajist, out of my balance. Falcă să nu se rușineze de religie - l-am salutat, la plecare, cu mâinile împreunate. CR mi-ar fi dat bani până acasă
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
1 essentially a graduate academi discipline; 2 primarily involved in basic research; 3 grounded mainly in non-western cultures; 4 requiring no special ethical code; 5 entitled to call upon federal an foundation funds for unrestricted support. Nu se intră, ca străin, sub nicio formă, în Jaghanath Temple. Nici dacă aș fi reîncarnarea lui Alecu Ghica. M-aș arunca de pa Jantar Mantar. Sunt toată ziua în departamentul de antropologie, la Indera Singh et comp. Programul preliminar al Congresului are nume din toate
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
mea de toate zilele. Șora și Noica ar reuși să-mi trimită ce și ce. India nu dacă are azi - cred că nu - un Komaraswami, dar poeticieni în sanscrită, da. Joshi ar colabora. Poate chiar Sahytia ar tipări numărul. Nu străin de un anume vag aer testamentar. Cum începutul revistei va fi fost profetic spre istoria religiilor, ori poetică? Mihai Eminescu: Revedere (recită Kashyap Manica); Vasile Alecsandri: Cântecul gintei latine (recită Yogindra Vadwa); George Coșbuc: Trei, Doamne, și tiți trei (recită
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Noua ProVincia Corvina are deja formată o idee directoare a politicii ei editoriale, manifestându-și în permanență interesul de a promova cultura, literatura și noul, în general, dar și în a stabili cât mai multe contacte cu scriitori români sau străini care trăiesc în afara țării. Noua ProVincia Corvina practică o literatură sans frontières. Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil să spui care text este mai interesant sau mai bun, sau să selectezi un articol în favoarea altuia. Semnăturile sunt ilustre, materialele
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA by http://uzp.org.ro/revista-hunedoreana-noua-provincia-corvina/ [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, s-a arătat dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susținut și de o scrisoare adresată unui diplomat străin). În fiecare an, în ziua de 24 ianuarie, sărbătorim Unirea, „Mica Unire” cum i se mai spune, dar fără de care nu am fi putut săvârși faptele mari de mai târziu. Anul acesta se împlinesc 153 de ani de la înfăptuirea ei
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
că ar trăi câte 300 de români. În Austria trăiesc oficial, după estimările Ambasadei României la Viena, peste 70.000 de români, cifra neoficială fiind de peste 100.000. Cauzele pentru care acești români sunt nevoiți (sau doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/romanii-din-austria/ [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]