6,757 matches
-
2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Umbra unei clipe (II) autor Urfet Șachir E glasul tău. Glas de copil. Inima mea a rămas suspendată în memoria unei flori din grădina sufletului tău. Rulând amintiri, abia acum am realizat strălucirea ochilor tăi. Ochi de copil. Ceața gândurilor mi s-a risipit într-o clipă și mi-a dezvăluit candoarea sufletului tău. Mangalia, 26.06.2016 Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Umbra unei clipe (II) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UMBRA UNEI CLIPE (II) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368539_a_369868]
-
cu reflexe liliachii până la mari depărtări. O lumină aurie se împrăștie deasupra golfului. Se anunță o zi senină, caldă. Soarele devine o vâlvătaie aurie ce se înalță pe cer. Cerul este senin cu mici pete de nori albi. Marea are străluciri de diamant ce se sparg în mii de cioburi de oglinzi ce plutesc în valuri iluzorii. Soarele aduce luminozitate diferită în partea de răsărit și de apus. La răsărit, imaginea stâncii de pe care răsare este estompată de strălucirea lui. În
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Marea are străluciri de diamant ce se sparg în mii de cioburi de oglinzi ce plutesc în valuri iluzorii. Soarele aduce luminozitate diferită în partea de răsărit și de apus. La răsărit, imaginea stâncii de pe care răsare este estompată de strălucirea lui. În partea opusă răsăritului cerul este senin, marea este albastră, dealurile și stâncile sunt clare, începând să strălucească. Căldura se intensifică. Natura pare cuprinsă de nemișcare. Mișcarea valurilor este o legănare lină, un ușor clipocit se sparge de țărm
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
foarte ușor, marea devine verde cu nuanțe de verde-albastru sau albastru-roșcat. Asfințitul soarelui ne oferă un spectacol de lumini asemănător și totuși opus celui de la răsărit, desfășurându-se în direcție inversă de pe înălțimea boltei cerești înspre stânci, lumina mergând de la strălucire la estompare. Soarele devine un disc strălucitor între nori, marea se retrage în sine si parcă dormitează, clipocitul ei se lovește firav de țărm. Soarele apare și dispare dintre nori. Când se arată pe cer într-o lumină strălucitoare orbitoare
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
mai palidă decât cea din răsărit. Totul este cuprins de nemișcare, marea pare că dormitează, clipocitul ei se lovește firav de țărm, stoluri de pescăruși se adună pe țărm, pregătindu-se parcă de somn. Soarele începe să își piardă din strălucire, stâncile devin alb-gălbui. Dealurile din partea de vest încep să se lumineze. Cerul dobândește reflexe aurii cu slabe nuanțe roșietice. Soarele devine o pată aurie cu margini difuze și chip strălucitor. În preajma lui cerul se înseninează. Chipul luminos al soarelui se
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
respectiv razele lui pleacă în evantai luminând cerul până la mari depărtări. O parte din nori sunt luminați de razele lungi ale soarelui, alții au culoare liliachiu-roșcată. Treptat spectacolul de lumini dispare, cerul pregătindu-se și el de culcare. Lipsite de strălucirea soarelui, stâncile se contaminează de cenușiul împrejurimilor. Soarele pare a fi adevăratul stăpân al Balcicului și al Universului. Frumusețea naturală a Balcicului este dependentă de manifestările lui. Când soarele se ascunde în nori sau când plouă, marea, stâncile, copacii, devin
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
contaminează de cenușiul împrejurimilor. Soarele pare a fi adevăratul stăpân al Balcicului și al Universului. Frumusețea naturală a Balcicului este dependentă de manifestările lui. Când soarele se ascunde în nori sau când plouă, marea, stâncile, copacii, devin întunecați, își pierd strălucirea. Când se înalță triumfător pe cer întregul ținut strălucește în lumina lui aurie. Stâncile din mat-cenușiu devin gălbui și treptat își recapătă puritatea și strălucirea. Timp de câteva zile am avut ocazia să ne cufundăm într-un spațiu paradisiac care
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
soarele se ascunde în nori sau când plouă, marea, stâncile, copacii, devin întunecați, își pierd strălucirea. Când se înalță triumfător pe cer întregul ținut strălucește în lumina lui aurie. Stâncile din mat-cenușiu devin gălbui și treptat își recapătă puritatea și strălucirea. Timp de câteva zile am avut ocazia să ne cufundăm într-un spațiu paradisiac care grație minții cuprinzătoare a reginei pe o suprafață relativ restrânsă ne-a oferit o sinteză a celor mai îndepărtate zone ale lumii. Poposind chiar și
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
spectacol cromatic inedit ni se dezăluie pe cer, pe stânci și pe mare. Marea este foarte liniștită, de culoare albastră cu nuanțe de verde sau roșietice. Deasupra noastră cerul este bleu senin, acoperit spre orizont de nori albi. Valurile au strălucirea cioburilor de oglinzi. Orizontul pare difuz, contopindu-se în alburiul norilor. Dealul din spate, împădurit își pierde conturul. Pe marea strălucitoare și pe cer se reflectă chipul de un verde întunecat al dealului a cărui culoare albă de la poale nu
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
diamantin în lumina soarelui. Trei straturi de culoare pare a fi creat Dumnezeu în natură: verdele copacilor, albul stâncilor, plumburiul cerului. Când soarele se ascunde între nori, dealurile din depărtare încep să-și arate contururile și stâncile își pierd din strălucire, dar albul lor contrastează și mai mult cu plumburiul cerului. În mare suprafețe strălucitoare alternează cu suprafețe întunecate precum cerul de deasupra. Marea este liniștită și glasul nu i se mai aude. O plimbare pe străzile orașului te ajută să
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
părea, la prima vedere, a fi destul de stângaci față de abilitățile lor strălucitoare de oameni dăinuind mereu în sfera puterii, și chiar față de anvergura politică pe care o demonstraseră alți președinți ai Statelor Unite. Desigur, poate că Lincoln nu avea toată aparenta strălucire a speculativului rodaj politic al acelora, rezumându-se la faptul că de acolo, din Illinois-ul de unde venea, învățase să cunoască mai bine nevoile Americii și ale Cetățeanului, ajungând la o adevărată rațiune a lor. Dar când America și cetățenii ei
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
Să-nlăcrimez, duios, o sărbătoare.” (din sonetul de o frumusețe de cristal ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun lăuta-n noapte”, de Adrian Botez) ” Rouă, rouă îți era chipul Și tot galeșă privirea. Luna îîi urma periplul Și prin tine, strălucirea. Boarea-ți dansa lent prin plete, Susurând cântări frunzite. Tu, cu gânduri neșoptite, Ostoiai dureri doinite.” (”Ți-a zâmbit aseară luna”, de Ion-Adrian Trifan) Vine iubirea ca șarpele prin iarbă O muzică stelară te-nvăluie trist Aerul devine dulce de ametist
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EPIZOOTIA LA OAMENI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului EPIZOOTIA LA OAMENI Alpii Austriei. Într-un castel ce amintește de gloria și strălucirea fostului imperiu se desfășoară lucrările conferinței anuale a Producătorilor de Inutilități Scumpe și Strălucitoare (prescurtat P.I.S.S.). În holul de onoare, uriașul candelabru aruncă pete de aur peste lambriurile de mahon. Cam o sută de oameni se mișcă dezinvolt, salutându-se
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
Eveniment > Actualitate > DE CRĂCIUN, PREMIERĂ CU ARGUMENTUL SUCCESULUI, LA "TĂNASE" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” vestește neîncetat bucurii publicului său. În așteptarea ceremonioasă a strălucirilor tradiționale de Crăciun e gătit sărbătorește să îl primească în brațele artiștilor, la Savoy! Îmbrățișați de artiști, spectatorii cuprind în inimi îngerul păcii și înveselirii. Nu sunt învingeri mai roditoare de bine sufletesc a iureșului timpului ca oprirea lui în fața
DE CRĂCIUN, PREMIERĂ CU ARGUMENTUL SUCCESULUI, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367863_a_369192]
-
Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (coregrafia: Cornel Popovici). Scenografia aparține Anei Iulia Popov, regia este semnată de Cezar Ghioca, iar aranjamentele muzicale de compozitorul Dan Dimitriu. E de așteptat ca frumusețea acestui spectacol de revistă, nerepetabil, să apară în toată strălucirea lui cu ardoarea iubirii, debordanța veseliei, mai presus de orice speranță. O cronică anticipativă, când e vorba de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” nu relatează ci asigură mirajul unui spectacol amplu, veritabil, regal, incitând spectatorii să ia parte la împărțirea
DE CRĂCIUN, PREMIERĂ CU ARGUMENTUL SUCCESULUI, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367863_a_369192]
-
umărul cerului! Într-o seară de decembrie, cândva, nu demult nici de curând ci din timp nedatat, nedeterminat, în care crezusem fără a-l trăi vreodată, am fost martor ca puiul orfan cuibărit de pasăre străină, la freamătul, culorile și strălucirile din spatele scenei, al acelei scene căreia istoria teatrului i-a dat numele și l-a aurit, scena de la Savoy. Nimic nu e așa de strident colorat la acest Teatru, încât actorii să pară niște păuni, dar totul strălucește ca abatajul
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
strune inserate In simfonii răstignite, necântate Gingășia, candoarea, inima valsului Demascare inocentă a neputinței falsului Negarea socratică, protecția zeilor Dansul păgân, înlănțuirea corifeilor Țipăt de rază în pulberi solare Vuiet vulcanic în ochi de ninsoare Unduiri carpatine în șoapte stelante Străluciri nebuloase, temelii diamante Dialog împărat reflectat în petale Oglinzi aurite a cuvintelor tale Liant invizibil izvorît de sub pleoape Suverană departe, suverană aproape. Referință Bibliografică: Prietenia / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015. Drepturi
PRIETENIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368071_a_369400]
-
și atracția tuturor. - Toți sunt bine, iar cea mică tot crește. Crește văzând cu ochii. Parcă prea repede. Poate părea ciudat să spun asta, însă, mi-aș dori să mă bucur mai mult de copilăria ei. Ochii Simonei aveau o strălucire aparte atunci când vorbea despre copiii ei, despre familia ei. Duceau o viață modestă, dar erau fericiți, se respectau și se iubeau. Iar Emanuela era fericită să-i aibă aproape, să le fie prietenă. Și-au băut cafeaua încântate de clipele
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
Iubire sau otravă. Sunt spinul însoțind un trandafir Sunt giuvaier sau marfă de tarabă? Sunt un poem nescris. Cu mâna tremurând mă caută poeții ani în șir. Neliniștea mi-e leagăn, neantul - mire, Când sabie, când vânt, când scalp, când strălucire, când diavol sunt din iad și când un strop de mir. Sunt mângâiere și cuțit. Cu buzele pot risipi doar miere, dar la un semn pot semăna durere, eu sunt și pomul vieții și mărul otrăvit. 4. Tu, iubire Tu
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
asemenea s-a îngrijit de cuvântul înainte și de notele cărții, prefața fiind semnată de cunoscutul teolog Mihail Neamțu. Cărțile Părintelui Andre Scrima redau portretul unui personaj apofatic - mărturisește Mihail Neamțu în prefața lucrării - vertical în apariție și bizantin în strălucire, desprins din rama inoxidabilă a tradiției Bisericii. Autorul se adresează cititorilor săi deopotrivă ca dascăl hirotonit pentru poporul lui Dumnezeu și ambasador în republica literelor. De fapt, Scrima este unul dintre puținii teologi contemporani cu priză la publicul deopotrivă academic
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
și bune, o lume cu farmec, cu savoare, având măcinișuri cotidiene și continuând să trăiască astfel cu și din ele. Patru mari caricaturiști de seamă (Costantin Ciosu, Costel Pătrășcan, Eduart Mattes și Andy Ceaușu) dau și mai multă expresivitate și strălucire recentei cărți semnate de un mare scriitor! Da, îmi permit să spun astfel, acum, la a 15-a carte a lui Dorel Schor - o carte cu rezonanță majoră în literatura umoristică a timpului nostru. Lumea descrisă de Dorel Schor este
„CHEMAŢI DOCTORUL” DE DOREL SCHOOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367421_a_368750]
-
sfii! e-n rostul firii de-a reînnoi curată, din muguri în care țipă florile speranței întru rodul ce-l vom culege mâine. În primăvara asta care vine, doar tu, iubite, poți aduna în suflet tot cerul, tot dorul și strălucirea lumii, într-un cântec, într-un zâmbet, într-o lacrimă a fericirii... a fericirii... https://www.youtube.com/watch?v=dntVHcYo lQ Referință Bibliografică: Hai, cântă, iubite... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014
HAI, CÂNTĂ, IUBITE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367448_a_368777]
-
cu Partidul Național Român (10 octombrie 1926), Călinescu se numără printre liderii noii formațiuni politice, fiind ales deputat în legislaturi consecutive. El a reușit, prin tenacitate, integritate morală și competența, să parcurgă o cale pe care a onorat-o cu strălucire. A fost o carieră de stat și politica străjuita de autoritatea unei moralități de excepție, mult prețuita de prieteni și respectată de adversari. Cariera lui parlamentară s-a situat la cotele înalte ale celor mai bune tradiții ale maeștrilor oratoriei
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
S-a spus că este o stare și nu un principiu sau substanță. O stare a voinței pervertite. Sfântul Vasile cel Mare definește răul ca o înstrăinare de Dumnezeu. Cum s-a produs înstrăinarea? Prin ispita adorării de sine, prin strălucirea eului. Fiecare când gândim acum parcă intuim ceva din această conștiință de sine a existenței proprii, un fel de a fi al încântării. Deci Lucifer cade în această adorare de sine, făcând din eul lui o realitate existentă prin sine
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
generalului Seracin din Caransebeș, pentru că l-am auzit discutând despre el cu Avender, căpitanul de grăniceri, acesta provenind dintr-o familie de negustori austrieci, așezată în Banat încă din secolul trecut. Spunea Avender, care abandonase tradiția familiei sedus fiind de strălucirea uniformei militare, că bunicul său ar fi avut onoarea să-l cunoască pe general cu ocazia unei vizite a acestuia pe Clisura Dunării. Cu totul altfel decât el părea să fie soția doctorului. Am aflat că era femeie școlită, medic
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]