2,407 matches
-
ultima; vis; a vrea; zadarnică; ziua de mîine; zîmbet (1); 772/160/39/121/0 neam: rudă (154); familie (114); rude (112); popor (38); țară (23); mare (14); strămoși (12); prost (8); oameni (8); verișor (8); patrie (7); bun (7); strămoșesc (6); apropiat (5); istorie (5); populație (5); românesc (5); sînge (5); tradiție (5); unchi (5); văr (5); apropiați (4); bunica (4); drag (4); mătușă (4); mulți (4); națiune (4); patriotism (4); rudenie (4); aproape (3); dor (3); om (3); plai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun (7); deprindere (7); sărbătoare (7); frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi (5); colinde (4); datini (4); des (4); fumat (4); obișnuit (4); repetiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
50); biserică (30); mare (30); iad (25); Dumnezeu (19); rușine (15); Eva (12); pedeapsă (11); regret (11); minciună (10); greșit (9); om (9); credință (8); faptă rea (7); răutate (7); suferință (7); iertare (6); ispită (6); prostie (6); sex (6); strămoșesc (6); vină (6); durere (5); faptă (5); fărădelege (5); frică (5); furt (5); greu (5); moarte (5); negru (5); nelegiuire (5); Adam și Eva (4); biblie (4); dezamăgire (4); diavol (4); încălcare (4); necaz (4); patimă (4); părere de rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
energie (2); fertilitate (2); galben (2); humă (2); humus (2); Ion (2); jos (2); lan (2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă (50); membru (36); corp (30); pantof (29); pas (23
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren; timid; timiditate; toiag; toleranță; trecător; uimit; umbra; umbră; un nou început; un om; valută; vechi; venit; viitor cunoscut; vizită; xenofobie (1); 763/248/76/172/0 strămoșesc: vechi (292); moștenire (37); neam (30); bătrîn (22); tradiție (22); antic (21); istorie (16); pămînt (16); bunici (16); străvechi (14); bătrînesc (12); obicei (11); bunic (9); trecut (8); de demult (7); străbun(7); vechime (7); avere (6); cîntec (6); daci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîndru; moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi, arhaic; vechi,valoros; vecin; din vechime; venerat; veritabil; vie; vis (1); 799/163/68/95/0 strica: distruge (73
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi, arhaic; vechi,valoros; vecin; din vechime; venerat; veritabil; vie; vis (1); 799/163/68/95/0 strica: distruge (73); repara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vază pentru flori; vele; volum; Yacht; zbor (1); 782/180/67/113/0 vatră: pîine (138); casă (77); sobă (56); foc (53); cuptor (46); sat (34); căldură (23); pîine (23); bunici (18); țară (17); bunica (15); cald (14); pizza (13); strămoșească (10); acasă (9); casă părintească (9); neam (9); patrie (8); baștină (6); caldă (6); loc (6); părintească (6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură; bază; beci; bine; bombă; bucurie; bună; bunătate; la bunici; bunicii; cal; cameră căldura; călduță; cămin; candelă; capră; casa mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească; dorință; dormi; dulce; făină; familie; fericire; fierbinte; de foc; frig; frumoasă; glie; iarnă; început; jăratic; lăcaș; liniște; locul natal; lungă; mălai; mama; mătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46); femeie (45); suferință (42); singurătate (38); fără soț (24); mort (21); tristă (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); amintire (5); interesant (5); obiect (5); ruginit (5); străvechi (5); casă (4); haine (4); îmbătrînit (4); tablou (4); valoare (4); deteriorat (3); haină (3); monument (3); de mult (3); murdar (3); nefolosit (3); praf (3); prăfuit (3); rustic (3); strămoșesc (3); tezaur (3); uitat (3); (2); amintiri (2); apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2); pantofi (2); produs (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
beția îi sacă forțele trupești și sufletești” -, Gusti nu găsește, deocamdată, decât soluția întoarcerii la tradiții, dublată de o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic al tuturor acestor tradiții”, pentru „complexul de obiceiuri și de datorii strămoșești”, ca și pentru „ținerea-n seamă a moralei sociale populare, a bunului simț țărănesc, care-i acumularea înțelepciunii generațiilor de veacuri”, va deveni, în câțiva ani, un sistem de cunoaștere și acțiune care-i va aduce prestigiu și faimă. Încă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vizionar în contextul căruia poetul face gesturi enorme. Formula este expresionistă, imaginile sunt extinse cosmic. Imaginile sunt proiectate de un vis tulbure sugerând câteva obsesii: femeia ca simbol al fertilității confundată cu pământul, satul cu ulițele lui, câmpia ca vatră strămoșească, zilele babelor: "când e tăcere undeva în seară/ și-ți pare că auzi mărșăluirea surdă venind de prin pământ de peste câmpuri/ trec babele atunci, încet, pleșuve/ și duhul pământului deretică-n adâncuri." Undeva sub pământ stau îngropate femeile, pruncii, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la sufleuză și citi prima replică: "Patrule... patrule!". Apoi, începu să explice, actorilor: "Deci, ce zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci în multe fraze, un singur cuvînt!"... Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu avea loc la masă; tăierea salcâmului, relatată prin detalii care se adună progresiv, cu simbolistică dramatică, anunțând destrămarea satului tradițional. Salcâmul făcea parte din viața familiei Moromete, dar și din viața satului, "fiind elementul păstrător al tradițiilor și credințelor strămoșești"; o altă secvență antologică este fierăria lui Iocan, unde mergeau Moromete, Cocoșilă, Dumitru al lui Nae și alții, să citească ziare și să discute politică; scena "fonciirii" este memorabilă, înfățișând confruntarea cu Jupuitu, agent de urmărire care venise după o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înaintarea la gradul de locotenent, apoi Curtea Marțială, spânzurătoarea... La început valorile morale: stat, patrie, datorie, neam aveau o anume semnificație, după o serie de experiențe, aceste valori se schimbă în privința conținutului. La popotă, părerile sunt împărțite: "apărăm patria, moștenirea strămoșească" (ungurul Varga); "patria noastră e moartea" (ruteanul Cervenco); "unde-i datoria, acolo-i patria" (Bologa). Văzând în timpul execuției lacrimi pe obrazul lui Apostol Bologa, cehul Klapka i s-a confesat ulterior: "lacrimile acelea ți-au dezvăluit sufletul" și îl socotește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale romanului, exegeții au identificat idei și motive mitologice românești în baladele Salga, Dolca, Miorița. Vitoria Lipan este un personaj mitic, o figură reprezentativă de erou popular, având calitățile omului simplu de la țară: cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor. De la început, neliniștea sa interioară se exteriorizează, se orientează în presupunerile ei după știința semnelor, după experiența morală, după vise care sunt semne rău-prevestitoare (Nechifor Lipan, întors cu spatele trece o apă), scotocește în memoria afectivă și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unei mari iubiri, amenințat în fiecare clipă de primejdia morții. Ambițios și cult, "Ruset e un om fin, cu știință de limbi străine, capabil de a medita asupra realității etnice și cu patimă gastronomică" (G. Călinescu). El își iubește pământul strămoșesc, pe care îl consideră "un paradis devastat" și treptat, Abatele de Marenne înțelege că "barbarii" sunt un popor cu o identitate precisă, cu o cultură veche. În privința iubirii, "vrăjmășia dintre părinți crează un conflict à la Romeo și Julieta" (Pompiliu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vremea pieirii nu ne-a venit, citim în Arhiva românească, sângele nostru este tânăr, pentru că este înnoit prin nenorociri." Era numai nevoie de o nouă solidaritate, de stimularea voinței spre mai bine, de un apel insistent și reconfortant la valorile strămoșești puse în acord cu dreapta judecată. "Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă." Apel de primă instanță, într-un moment când Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tristeza todo se vuelve alma", dice en uno de sus ensayos que tanto han ayudado a desenmascarar la frivolidad y las sonrisas hipócritas de estos tiempos". 5 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, p. 277. 6 Emil Cioran, în revistă "Glasul strămoșesc", Sibiu, anul VI, nr. 10, 25 dec. 1940, referință preluată de pe Internet. 7 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 51. 8 Ibid., p. 53. 9 Cioran și muzica, p. 32. 10 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, Emil Cioran, p. 28
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația este adâncă: orice generație trebuie să preia și să ducă mai departe virtuțile strămoșești, experiența de viață a înaintașilor. Ca orice Făt-Frumos, feciorul împăratului alege dintr-o herghelie calul care mănâncă jăratic, deși e o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele. Și cum sta el în cumpene, să-l
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea caracterului de document de transhumantă. Face unele ipoteze în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ai Gărzii, se nevoiește să țină un discurs în fața Statului Major. Ca părinte al făloasei cetăți, face un apel patetic și totodată autoritar, din care nu lipsește vituperarea debandadei, a dezmățului și nesupunerii și nici pilduitoarele citate în latina gloriei strămoșești, gen Ex malis eligere minima, întâmplător de o stringentă actualitate pentru România anului 2000. Lecții de ordine și morală în acord cu fizionomia sa grosier-ostentativă și pe măsura auditoriului, figuri dintr-un peren panopticum gogolian. Lichidarea pacifiștilor și confiscarea averilor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dintr-un adjectiv antepus și un substantiv sunt deosebit de expresive, deopotrivă în Canturi și în scrierile sicilianului. Cunoscutele ritmuri întrerupte ale poeziei Infinitul: nemărginite / spații, imense / tăceri, acea / infinită pace, dar și alte structuri similare, precum străvechi / nori (vv. 62-63), strămoșescul / păcat (vv. 11-12) din Imn patriarhilor, apoi vechea, cumplită / vină (vv. 36-37) din Palinodie închinata marchizului Gino Capponi, se regăsesc modificate în versurile quasimodiene, în care același adjectiv, antico, este recurent, de asemenea în poziție tonica: chemarea străvechiului / corn al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]