1,841 matches
-
fără acestea lucrurile nu sunt clare. Eroul romanului are 5 clase, știe să citească, dar nu oarecum, el este singurul din cei din poiana lui Iocan care vede și dincolo de text și comentariile lui sunt surprinzătoare, chiar dacă sunt Îmbrăcate În straie comice. Replicile lui se aseamănă cu cele ale lui Diogene la ideile abstracte ale lui Platon (vezi exemplul cu cocoșul jumulit tirmis de Diogene În arenă, ca să exemplifice ideea abstractă a lui Platon, potrivit căreia „omul este un animal fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
generate mai ales de lipsa de onestitate științifică în reflectarea trecutului și de dorința inițială de manipulare. Eminescu este transformat într-o casă literară a poporului. Oameni de diverse calificări își unesc eforturile pentru a-i construi soclul. Naționaliștii cu strai de purpură i-au găsit calificări multiple în domenii științifice variate. Eminescu este pe rând un pionier în matematică, sociologie, fizică sau filosofie, prin grija unor domni - cei mai amuzanți citați sunt Ștefan și Hoisescu. Din păcate, o cărămidă solidă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
omenie. Iar cei ajutați mulțumeau prin hărnicie și bun simț. Ce era mai frumos și mai înălțător în Frasin erau obiceiurile de marile sărbători creștine. Domni și gospodari, tineri și bătrâni, ortodocși, catolici sau de alte religii se îmbrăcau în straie de sărbătoare și se adunau la biserică să-i mulțumească Domnului și Măicuței noastre, apoi porneau cu mic, cu mare cu colindul, cu plugușorul, mascați sau în costume naționale tradiționale. Fiecare grupă de vârstă avea orele ei: începeau copiii, cât
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
gândește la nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Toate ca toate însă, dar treaba s-a-ngroșat când au ajuns acasă. Copiii aceia, așa cum i-a lăsat Dumnezeu, văzându-se fără de tată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Făt-Frumos cu părul de aur) (c) "Și atunci, odată se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Parlamentul României, pentru a prezenta Universitatea-monument UNESCO, Gradina Biblică și tradiția filologiei clasice și române la Cernăuți. La Capelă, un botez, iar în incinta Universității, multe, multe... mirese. Mă aflu în „Universitatea mireselor”, înconjurată de domnișoarele de onoare, toate în straie populare, de o frumusețe tulburătoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și spectacolul din San Marco, la scena principală. Lume multă, curioși, aparate de fotografiat. În deschiderea spectacolului, Mihai Mălaimare ține să le spună celor prezenți o „frumoasă poveste românească“: în fiecare duminică, tinerii țărani se adună în fața bisericii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, încing hora și își aleg viitoarele soții. Fotografiile expuse în Pavilionul Italiei din Grădinile Bienalei, Pavilion pus la dispoziția României pe toată perioada carnavalului (25 ianuarie - 5 februarieă: peisaje însorite, biserici scăldate în lumină, tinere îmbrăcate în ii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
contextul creat de autor.“ - Ilma Rakusa, „NZZ“ » „O metaforă explozivă a temperamentului românesc, întipărită prin glume aspre la adresa unor obiceiuri conturate prin acțiunea romanului.“ - Katrin Hillgruber în „Kultur Spiegel“ » „Dan Lungu, cu un dur simț satiric, îmbracă proza românească în straie de mare valoare în contextul literaturii internaționale. Opera sa, Raiul găinilor, schițează o zi obișnuită pe «Strada Salcâmilor», un microcosmos ruinat, aflat la marginea unei provincii din Moldova.“ - Wiener Zeitung » „Acest roman nu îl voi citi doar o dată. El reprezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Într-o biserică nou construită, cu acustică bună și cupolă înaltă, slujba avea rezonanța asemănătoare celei de la mânăstirea zisă „a lui Manole“, din Curtea de Argeș. Mi-au trebuit destule minute până am descifrat misterul. Preotul băgase un microfon fără fir sub straie, stația de amplificare era 7.1, sateliții fuseseră iscusit mascați printre stucaturi, sus, la nivelul centurii cu icoane, iar subwooferul - unde altundeva decât în colț, sub stativul unui sfeșnic. Pătruns de polifonia univocală, și-ntr-o revelație subită, am găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
povestirii, amuzați de peripeții și legănați de farmecul lipsit de detalii. Dacă ni se povestește Pielea de măgar*? Ne face întotdeauna plăcere. De notat că Pielea de porc este o variantă a aceluiași basm ca și Pielea de măgar. Acest strai este ceața în care se învăluie zorii și care dă materia lor lăptoasă. Iată încă o poveste de deghizare. Noaptea este o piele de bufniță; ea deghizează zorii, așa cum pielea de măgar o deghizează pe fiica regelui. La fel cum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
rochia de mireasă pare să dea înapoi îngrozită. O mulțime de alte rochii și costume se plimbă prin naos, iar giuvaerele, bijuteriile și dantelurile lucesc orbitor; dar veșmintele acestea n-au nici corp, nici mâini, nici cap. În fața altarului, niște straie sacerdotale țin liturghia. La momentul binecuvântării, rochia de mireasă se prăbușește la pământ, iar un costum negru înjunghie costumul de mire. Mânerul bogat al pumnalului rămâne împlântat în jiletca brodată. Toată povestirea este pe acest ton vesel și mistificator; parcă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și aproape perfect desacralizate ale Crăciunului. Bucureștiul devine scena unui inedit marș al Moșilor de Crăciun, gândit cu scopul precis de a intra în Cartea Recordurilor. În jur de 4000 de bucureșteni, îmbrăcați în Moș Crăciun, vor defila în tradiționalele straie roșii, dăruind tuturor cadouri și voie bună. Se încearcă astfel doborârea recordului mondial deținut de cei 3618 Moși Crăciuni din Taipei. Un reprezentant al Cărții Recordurilor a venit deja la București pentru a monitoriza teribila ispravă autohtonă. Sorin Oprescu, "hermeneutul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unde dânsa se strecurase prin „relații“. De la fereastra înaltă a camerei ei ce da spre curtea interioară, sora bunicii ne explica: aia e prințesa cutare (în mintea mea, capotul ce-l purta baba - doamnă Chiajna la pensie - se transforma în strai bogat de domniță, cârpa în brocart strălucitor, ridurile grele de la gât în șirag de mărgăritare), ailaltă ministreasa cutare... De fapt, niște ruine umane care abia se târau, pe când călăuza noastră printre blazoane vermiculare se ținea dreaptă și vioaie, înaltă și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune Scholem. Peter Brown, amintind de această temă în lucrarea Trupul și societatea (traducere de Ioana Zirra, RAO, București, 2000, p. 471), indică, pentru semnificația straielor de slavă, următoarele studii : S.P. Brock, Jewish Traditions in Syriac Sources, Journal of Jewish Studies, 30, 1979, pp. 212-232 (în special pp. 221-223), și, de același autor, Clothing Metaphors as Means of Theological Expression in Syriac Tradition, în M. Schmidt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti vreme de un an întreg. Tu, Crăciune, va urma să împărți aceste daruri la bogat și la sărac, mai ales la copii; și va trebui să cânți, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti vreme de un an întreg. Tu, Crăciune, va urma să împărți aceste daruri la bogat și la sărac, mai ales la copii; și va trebui să cânți, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în țintirimul de la Hangu n-au știut niciodată că acest ou semnifică soarele înnoit și veșnicia vieții, dar au repetat cu sfințenie gestul generațiilor. Ca și atunci când soarele sta în mormântul celor trei luni de iarnă, oamenii de acum în straie albe se întristează prin post și opresc nunțile înaintea învierii. Pe urmă se bucură cu adevărat; căci Isus e soarele inimii lor. În această inimă dorm practicile vechi, după comandamente care nu era necesar să fie înțelese de mulțime." (p.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune Scholem. Peter Brown, amintind de această temă în lucrarea Trupul și societatea (traducere de Ioana Zirra, RAO, București, 2000, p. 471), indică, pentru semnificația straielor de slavă, următoarele studii : S.P. Brock, Jewish Traditions in Syriac Sources, Journal of Jewish Studies, 30, 1979, pp. 212-232 (în special pp. 221-223), și, de același autor, Clothing Metaphors as Means of Theological Expression in Syriac Tradition, în M. Schmidt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de aur vechi" așa cum avea "și tanti Christina"126 - eidolon semnificând suflet despărțit de trup și de rațiune 127. Numele ei a fost interpretat ca "un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ împrumută straie și nuri femeiești"128, fiind derivat de la Christus (de la vb. chriein, "a unge", de origine greacă; apare în Septuaginta ca o traducere a termenului ebraic mashi'ha, "uns", cunoscut în română sub forma Mesia 129). În procesul de numire a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine,/ Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci/ Se-adună, se strecoară prin rădăcini și vine/ Ca laptele-n gâtlejul nesățios de prunci". Originarul apare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]