4,378 matches
-
de crenvurști? — Afară-n stradă, împinge peste tot un cărucior de crenvurști. — A! Și-a găsit acum o slujbă? — Slujbă! suspină doamna Reilly. Știe tot cartieru’. Doamna din casa de-alături mi-a pus un milion de-ntrebări. Toată Constantinopole Street vorbește despre el. Când mă gândesc la toți banii pe care i-am cheltuit cu educația lui. Știi, eu am crezut că copiii trebe să-ți fie o mângâiere la bătrânețe. Ce mângâiere a fost Ignatius pentru mine? — Poate băiatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
plus, am avut două coșmaruri noaptea trecută. Unul în legătură cu un autobuz turistic, altul în legătură cu o fată pe care o cunosc. Un vis destul de brutal și obscen. Dacă ți l-aș descrie, te-ai speria. — Te-au văzut pe St. Joseph Street scoțând o pisică dintr-un canal. Nici măcar nu-i pe ruta noastră. — N-au fost în stare să scornească ceva mai bun? E o minciună sfruntată, spuse Ignatius și, cu o mișcare a limbii, trase în gură ultima bucățică vizibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu-i pe ruta noastră. — N-au fost în stare să scornească ceva mai bun? E o minciună sfruntată, spuse Ignatius și, cu o mișcare a limbii, trase în gură ultima bucățică vizibilă din crenvurșt. — Ce făceai pe St. Joseph Street? Acolo nu sunt decât depozite și docuri. Nu-i țipenie de trecător. — Da? N-am știut. M-am târât și eu până acolo ca să mă odihnesc. Din când în când mai trecea câte cineva. Din nefericire pentru noi nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
șold. Părea o armă a moralității care mă mâna spre Cartier, fiecare lovitură a plasticului spunându-mi: „Fii curajos, Ignatius. Ai o spadă teribil de iute.“ Începusem să mă simt ca un cruciat. În cele din urmă am traversat Canal Street, prefăcându-mă că nu bag de seamă atenția pe care mi-o acordau toți cei pe lângă care treceam. Străzile înguste din Cartier mă așteptau. Un vagabond m-a rugat să-i dau un crenvurșt. I-am făcut semn să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aer liber fusese un eșec. — Eu sunt sabia care răzbună bunul-gust și decența, spuse Ignatius cu voce ridicată. În timp ce lovea la întâmplare în sveter, cu sabia lui ruptă, femeile începură să iasă grăbite prin capătul aleii care dădea în Royal Street. Câteva întârziate trăgeau panicate de magnoliile și cameliile lor. — De ce naiba m-am oprit să stau de vorbă cu tine, nebunule? se întrebă tânărul, într-o șoaptă furioasă. E sveterul meu cel mai fin! — Târâtură, strigă Ignatius, zgâriind mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fi probabil atât de tulburat, încât ar născoci vreun motiv pentru care să ne găsească vinovați pe amândoi. — Bestie revoltătoare! — De ce nu te duci să iei parte la vreuna dintre distracțiile dubioase care te atrag? Ignatius râgâi. Uite, pe Chartres Street trece încet un marinar. Pare foarte singur. Tânărul privi spre capătul aleii care dădea în Chartres Street. — Ăla? spuse el. Nu-i decât Timmy. — Timmy? întrebă supărat Ignatius. Îl cunoști? — Desigur, răspunse tânărul cu o voce grea de plictiseală. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
amândoi. — Bestie revoltătoare! — De ce nu te duci să iei parte la vreuna dintre distracțiile dubioase care te atrag? Ignatius râgâi. Uite, pe Chartres Street trece încet un marinar. Pare foarte singur. Tânărul privi spre capătul aleii care dădea în Chartres Street. — Ăla? spuse el. Nu-i decât Timmy. — Timmy? întrebă supărat Ignatius. Îl cunoști? — Desigur, răspunse tânărul cu o voce grea de plictiseală. E unul dintre cei mai buni și mai vechi prieteni ai mei. Nu-i nicidecum marinar. — Cum? răcni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
văzut în urmă cu câteva săptămâni, înainte de a fi dispărut, era irezistibil îmbrăcat ca un cowboy. Tânărul izbucni în hohote de râs. Abia reușea să umble din cauza cizmelor; tot timpul i se strâmbau gleznele. O dată m-a oprit pe Chartres Street, când o făceam pe nebunul cu pălăria mamei tale. Altă dată m-a oprit pe Dumaine Street și a încercat să stea de vorbă cu mine. În ziua aceea purta ochelari cu ramă de baga și un sveter de club
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
izbucni în hohote de râs. Abia reușea să umble din cauza cizmelor; tot timpul i se strâmbau gleznele. O dată m-a oprit pe Chartres Street, când o făceam pe nebunul cu pălăria mamei tale. Altă dată m-a oprit pe Dumaine Street și a încercat să stea de vorbă cu mine. În ziua aceea purta ochelari cu ramă de baga și un sveter de club și mi-a spus că este student la Princeton și a venit să-și petreacă vacanța aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
primul rând pe Batman, deoarece el încearcă să depășească nenorocita de societate în care a trăit. Morala lui este, de asemenea, destul de rigidă. Eu îl respect pe Batman. — Uite-l din nou pe Timmy, spuse tânărul. Marinarul trecea pe Chartres Street în direcția opusă. Oare nu se plictisește niciodată să bată același drum arhicunoscut? Înainte și înapoi, înainte și înapoi. Uită-te la el. E iarnă și el tot mai poartă uniforma albă de vară. Desigur, nu-și dă seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-și dă seama că e o pradă ușoară pentru patrula de coastă. Nu-ți poți imagina ce prost și nesăbuit e băiatul ăsta. — Chipul lui părea destul de înnegurat, spuse Ignatius. Artistul cu beretă și barbișon trecu și el pe Chartres Street, urmărindu-l preocupat pe marinar la distanță de câțiva pași. O, Doamne! Mi-e teamă că polițistul ăsta ridicol va strica totul. Se bagă peste tot ca musca în lapte. Poate că ar trebui să te duci și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cadă leșinat la pământ. — Și acum nu tărăgăna cu pregătirile, îl sfătui Ignatius. — Am să muncesc până la extenuare, spuse vesel tânărul. Organizări de mitinguri, înregistrarea votanților, broșuri, comitete. Vom da startul acțiunii cam pe la opt. Eu stau pe St. Peter Street, o casă placată cu stuc galben, imediat cum ieși din Royal Street. Nu poate să-ți scape. Uite cartea mea de vizită. — Oh, Doamne! mormăi Ignatius, privind cartonașul mic și sobru. Nu se poate să te cheme Dorian Greene! — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ignatius. — Am să muncesc până la extenuare, spuse vesel tânărul. Organizări de mitinguri, înregistrarea votanților, broșuri, comitete. Vom da startul acțiunii cam pe la opt. Eu stau pe St. Peter Street, o casă placată cu stuc galben, imediat cum ieși din Royal Street. Nu poate să-ți scape. Uite cartea mea de vizită. — Oh, Doamne! mormăi Ignatius, privind cartonașul mic și sobru. Nu se poate să te cheme Dorian Greene! — Ba da. Nu-i nemaipomenit? întrebă leneș Dorian. Dacă ți-aș spune adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
suntem mult prea fericiți să-l avem din nou printre noi. Nimeni nu va îndrăzni să-i facă vreun rău. Pe curând, țiganco! Dorian o porni vioi spre capătul aleii ca să-l găsească pe marinarul decadent. Ignatius privea spre Royal Street, întrebându-se ce s-a mai întâmplat cu asociația femeilor. Se îndreptă cu pași tărăgănați spre cărăruia unde își ascunsese căruciorul. Își pregăti un crenvurșt și se rugă în gând să se prezinte vreun client înainte de sfârșitul zilei. Medită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Privind desenele care-l reprezentau pe oficiant plimbându-se printre credincioși, își zise că, de fapt, Liturghia era o chestie foarte simplă. Până veni timpul să plece, răsfoi înainte și înapoi cartea, apoi își adună pachetele și ieși pe Chartres Street. Un marinar care stătea sprijinit de un felinar îi făcu cu ochiul. George îi răspunse făcând un gest obscen cu mâinile sale tatuate și trecu mai departe. Ajungând în dreptul Aleii Piratului, auzi niște țipete. Acolo, pe alee, trăsnitul acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
clipă, George îl văzu și pe agentul deghizat venind pe stradă în spatele marinarului. Arăta ca un beatnik. George se ascunse în grabă după una dintre arcadele vechii clădiri guvernamentale spaniole, Cabildo și apoi se strecură printre arcade până pe St. Peter Street. O străbătu în goană, ajungând pe Royal Street și de acolo se îndreptă spre centru, unde erau liniile autobuzelor. Acum, agentul deghizat se învârtea în jurul catedralei. George trebuia să recunoască: nici copoii ăștia nu erau fitecine. Aveau într-adevăr minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
venind pe stradă în spatele marinarului. Arăta ca un beatnik. George se ascunse în grabă după una dintre arcadele vechii clădiri guvernamentale spaniole, Cabildo și apoi se strecură printre arcade până pe St. Peter Street. O străbătu în goană, ajungând pe Royal Street și de acolo se îndreptă spre centru, unde erau liniile autobuzelor. Acum, agentul deghizat se învârtea în jurul catedralei. George trebuia să recunoască: nici copoii ăștia nu erau fitecine. Aveau într-adevăr minte ageră. Isuse Cristoase! Omul n-avea nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să se simtă ca un evadat care trebuie tot timpul să se ferească de curcani. Și acum încotro să o ia? Se urcă într-un autobuz ce mergea spre Desire și începu sa cântărească situația, în timp ce autobuzul trecea spre Bourbon Street, chiar prin fața barului Bucuria Nopții. Lana Lee era afară pe trotuar, dând cioroiului niște instrucțiuni în legătură cu un afiș pe care îl punea în vitrina din fața barului. Cioroiul aruncă o țigară care ar fi aprins părul domnișoarei Lee dacă țintașul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ardezie roșie. Vara-i și mai rău. Toată lumea-i afară pe stradă pân’ pe la zece-unșpe. — Mie-mi spui, scumpo! spuse doamna Reilly, șchiopătând în mod dramatic între cei doi prieteni ai ei. Adu-ți aminte c-am copilărit pe Dauphine Street. Aveam obiceiu’ să scoatem scaunele afară pe stradă și stăteam acolo și pân’ la douășpe uneori, așteptând să se mai răcorească-n casă. Și lucrurile pe care auzeai că le spun oamenii. Maică Doamne! — Oameni răi, asta e, întări Santa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dintre cei veniți la mort, care stătea afară pe trotuar. — Spune-mi, domnule, cine-i mortu’ dinăuntru? îl întrebă ea. — E bătrâna doamnă Lopez, răspunse bărbatul. — Nu mai spune! Nevasta lu’ Lopez ăla, care avea prăvălia aia mică de pe Frenchman Street? Chiar așa. — Vai, îmi pare rău s-aud așa ceva, spuse Santa. De ce-a murit? — Ceva la inimă. — Ce păcat, spuse emoționată doamna Reilly. Biata fată! — Dacă aș fi fost îmbrăcată, i se adresă Santa omului, aș intra și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Domnul Gonzalez o trezi pe domnișoara Trixie și îi ceru cartea de telefon. — Eu țin cărțile de telefon! se răsti domnișoara Trixie. Și n-am de gând să las pe nimeni să le folosească. — Atunci caută un Reilly pe Constantinopole Street. — Am înțeles, Gomez, spuse domnișoara Trixie. Ai răbdare. Luă cele trei cărți de telefon îngrămădite într-o nișă a mesei ei de lucru și după ce căută cu o lupă, răsfoind paginile, dădu un număr. Domnul Levy formă numărul și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ști că erau aproape gata să sfârșească vânzând din ușă în ușă pastile împotriva gândacilor. Inima li s-ar frânge dacă ar ști cu câtă neglijență le-a mânuit tatăl lor averea. * George hotărâse să stea la pândă pe Podyras Street, vizavi de garajul unde se afla Paradisul Vânzătorilor. Își amintise numele scris pe cărucior și căutase adresa punctului de desfacere. Toată dimineața îl așteptase pe vânzătorul acela mare, care însă nu-și făcu apariția. Fusese oare concediat pentru că îl înjunghiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
însă nu-și făcu apariția. Fusese oare concediat pentru că îl înjunghiase pe poponar în Pirate’s Alley? La prânz, George părăsi locul de pândă și se duse în Cartier să ia pachetele de la domnișoara Lee. Acum se reîntorsese pe Podyras Street, întrebându-se dacă vânzătorul nu avea totuși să apară. George avea de gând să încerce să fie amabil cu el, să-i ofere chiar de la început câțiva dolari. Vânzătorii ambulanți de crenvurști erau probabil săraci. Va fi bucuros de câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mașină și ce-ai visat și afurisita aia de fată care ți-e prietenă. Ș-acu’ pleacă de-aici, babuinule. Vreau minimu’ cinci dolari azi de la tine. Împins de bătrân, vânzătorul porni spre colțul străzii și dispăru pe St. Charles Street. După ce bătrânul se reîntoarse în garaj, George se luă și el după cărucior. Fără să știe că-i urmărit, Ignatius împingea căruciorul în direcție opusă traficului, pe St. Charles Street, spre Cartierul Francez. Stătuse atât de târziu în noaptea precedentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vânzătorul porni spre colțul străzii și dispăru pe St. Charles Street. După ce bătrânul se reîntoarse în garaj, George se luă și el după cărucior. Fără să știe că-i urmărit, Ignatius împingea căruciorul în direcție opusă traficului, pe St. Charles Street, spre Cartierul Francez. Stătuse atât de târziu în noaptea precedentă ca să pregătească discursul pentru întrunirea de start, încât nu fusese în stare să se miște din cearșafurile lui îngălbenite până târziu, aproape de prânz, și atunci numai din pricina bătăilor în ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]