2,457 matches
-
mnemotehnic!), maleficul uzurpator din Othello al lui Shakespeare. Ca și acela (nedreptățit de Othello atunci cînd Cassio este numit locotenent, în ciuda lipsei lui de experiență militară pe cîmpul de bătălie), Babo vrea recunoaștere. Nu atît obsesia libertății vibrează în adîncurile subconștientului său traumatizat, cît necesitatea unei identități. Melville face, prin urmare, radiografia precisă a unei situații tragice, cu conotații deopotrivă psihologice și culturale. Dacă în plan strict psihologic, personajul Babo este scindat între utopia recîștigării libertății și spectrul fatidic al morții
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ocean (unii dintre ei, savanți importanți la vremea respectivă), Aldous Huxley recomandă introducerea narcoticelor în chestiune pe scară largă în viața americanilor, datorită efectelor lor benefice și, prezumtiv, absenței oricărei contraindicații (se credea că LSD-ul activează palierele "blocate" ale subconștientului, determinînd individul să lucreze la potențialul lui intelectual maxim, fără a dezvolta, în schimb, dependență). Demonstrativ, scriitorul începe să folosească el însuși menționatul drog, în 1955 chiar anul în care scrie un roman nu la fel de cunoscut precum cele două capodopere
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la un moment dat, un ménage à trois, crezînd, sub auspiciile anilor șaizeci, că "reinventează relațiile sexuale", după cum afirmă Ludlow. Deși Ellie l-a ales, mai tîrziu, numai pe Adrian, întemeiind o familie alături de el, realitatea a rămas vie în subconștientul celor trei, afectîndu-le identitatea. Ludlow a și ficționalizat cîndva probabil, din necesitatea exorcizării acest secret al vieții lui, într-unul dintre romane. Revenită intempestiv acasă, Eleanor stopează dezarmantul impuls confesiv al soțului, dar și un subtil debut de scenă erotică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Cel mai des el va fi identificat cu Noul Canaan, "pămîntul făgăduinței" modern ("promis", simbolic, purita nilor oprimați spre moștenire). Noii "pelerini" transformă geografia și, implicit, istoria (care abia începea) în artefacturi estetizate, ficționale, menite să supraviețuiască mult timp în subconștientul comunitar european. Dimen siunea miraculoasă a Americii nu dispare nici mai tîrziu, cînd semnele sale culturale sint reperabile tot în sfera mitologicului: turnul din sticlă și oțel ca semiotică a Babelului, prezența fabuloasă în istoria mondială, experi ența "tuturor posibilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al scriitorului Hervé Bel (text foarte bun, de altfel), publicat în 2010, care a și obținut un premiu literar elitist (Edmée de la Rochefoucauld). E greu de explicat, pentru un profan, ce anume din această formulă, și de ce, acționează decisiv asupra subconștientului unui cititor, dar se pare că funcționează... Lucrurile merg însă mult mai departe în ziua de azi. Potrivit unor comentatori avizați, comunitatea virtuală a cititorilor influen țează de acum în mod direct vînzările de carte, avînd în vedere faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
opere mai diferite decît cea a gînditorului român de expresie franceză Emil Cioran și cea a romancierului canadian franco fon Maxime Roussy. Și totuși... autoficțiunea și problemele identitare concepte dense și fecunde, la intersecția dintre singular și colectiv, conștient și subconștient pun în joc noțiuni precum: reprezentare, apartenență, sine, celălalt, recunoaștere și (re)construcție, conformitate și diferențiere, tot atîtea axe de cercetare care pot îmbogăți studiul fiecăruia dintre scriitorii menționați. Și care ar mai schimba și din îngrădirea hermeneutică la care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fel de dublă punere în abis. Ar fi vorba, pentru Cioran, de o fărîmițare conștientă, aproape biologică, a eu-lui, care regă sește o paradoxală unitate în oglinda celuilalt, în adoptarea, sub formă de portret, a unui veșmînt străin, pe care subconștientul îl recu noaște ca fiind al său. În ce-l privește pe Maxime Roussy, proiecția eu-lui este narativă ; recurgerea la o identitate fictivă nu e deloc nouă, ceea ce este inedit, în schimb, e disoluția acestei identități fictive, abia stabilizată, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o structură în sine, este influențat de alte texte, atât la nivelul structurilor formale, cât și conceptuale, și se raportează la cultură ca întreg. În mod opus, poststructuraliștii, și în special criticii poststructuraliști citesc textul "împotriva lui însuși", căutând un "subconștient textual" care, de obicei, posedă înțelesuri opuse celor de suprafață, vizează mai degrabă "fisurile" textuale, discontinuitățile sau "liniile de clivaj" decât unitatea, iar prin intermediul deconstrucției practică acea "hărțuire textuală" care "desface" sensurile inițiale. Sintetizând, P. Barry 53 construiește o diagramă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate dintr-un interviu, ale celebrului actor de origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată, previzibil, cu pagofobia, în alte nuvele însă, nelipsită de reflexe misogine, care proiectează actantul feminin în sursă a terorii masculine, precum se întâmplă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de teroare naturală propus în La Vulturi!, Galaction servește exemplar proza de teroare supranaturală grație unei alte nuvele. Moara lui Călifar (1902), fiindcă despre aceasta este vorba, se evidențiază, în opinia Adrianei Niculiu, prin "folosirea temelor moderne a refulării în subconștient, a discontinuității și a suprapunerii timpului în dimensiunile realului" (1971: 195). Și Teodor Vârgolici observă că "[n]arațiunea alternează, cu ingeniozitate, planul real cu cel fantastic, trecerea de la un plan la altul făcându-se fără ca cititorul să observe" (1967: 127
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sunt părăsite de "spirit", sunt folosite "pe dos". (15, p. 232) Întrucât tradiția este strâns legată de spirit, să reținem că spiritul nu trebuie confundat nici cu psihicul, nici cu mentalul. Dăunătoare unei înțelegeri a spiritului sunt și noțiunile de "subconștient", "instinct", "intuiție" infrarațională, chiar și "forța vitală". Să reținem și indicația din finalul capitolului " Confuzia dintre psihic și spiritual": "în loc să-și concentreze toate puterile pentru a le îndrepta spre lumea informală, singura care poate fi socotită "spirituală", ei le risipesc
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
atmosferă în pictura simbolistă, fapt pe care-l ilustrează exemplar Gustave Moreau. Himericul nu reprezintă doar un grad înalt de intensitate al reveriei, ci pornind de la filiația mitologică este și monstru, o exacerbare a imaginației care explorează zonele obscure ale subconștientului. Pictorul nu rupe definitiv cu tradiția picturii academice, ci, dimpotrivă, așa cum demonstrează John Reed, o parte dintre subiectele sale nu sunt deloc noi, ci reformulări ale unor opere celebre. Oedip și Sfinxul, expusă la Salonul din 1864, are ca reper
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această căutare a luminii mediteraneene care corespunde întoarcerii în leagănul civilizației"66, în Viena Fin-de-siècle. Politică și Cultură 67, Carl Schorske descifrează în cazul artei lui Gustav Klimt o prospectare similară celei freudiene a teritoriului de fascinație și teroare al subconștientului, teritoriu scufundat în timp asemeni civilizațiilor apuse, scandând seismologic declinul civilizației contemporane. O astfel de viziune o surprinde pictorul rus, Konstantin Somov, în tabloul său Terror antiqus (1908), care înregistrează scufundarea Atlantidei în urma unui imens cataclism menit să facă aluzie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor de a arunca lumea în haos, de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
datele fiziologice. Nuda Veritas cu forme provocatoare și păr pubian de un roșu aprins a devenit una dintre acele femmes fatales ale decadentismului. Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și a forțelor subconștientului prin scoaterea libidoului de sub tutela normativă, civilă, îmblânzită, a rațiunii. "Atena, zeița fecioară, nu mai este simbolul unui polis național și al înțelepciunii ordonatoare; pe globul din mâna ei se află acum purtătoarea senzuală a oglinzii omului modern"97. Mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află acum purtătoarea senzuală a oglinzii omului modern"97. Mai mult, chiar Atena este cea care recomandă această metamorfoză, Atena face obiectul acestei subversiuni echivalentă pentru Schorske cu cea inițiată de Freud prin eliberarea libidoului și a forțelor obscure ale subconștientului, sugerată printr-un motto extras din Eneida lui Virgiliu: Flectere si nequeo superos, Acheronta movebo ( Dacă nu voi putea îndupleca puterile înalte, voi stârni infernul), care deschide cartea sa, Interpretarea viselor (Die Traumdeutung, 1899). Zeița înțelepciunii, Atena, nu mai este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe care-l realizează prin gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care s-au evaporat încet în lipsa unui spațiu fizic în care să poată fi plasate 12. Acestea, totuși, nu au putut fi niciodată șterse complet din memoria mitică a individului, ci s-au perpetuat sub forma unei moșteniri tradiționale în subconștientul colectiv. Fie că o numim tradiție, fie că o numim "credințe și valori fundamentale", moștenirea tradițională transpare în cultura actuală sub forma unor tipare create recent, a căror misiune este să le înlocuiască pe cele vechi. În plus, chiar și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Tomb Raider, iconul digital de mare succes Lara Croft. Lara aparține de fapt unei liste lungi de regi și regine (staruri sportive, manechine și super-manechine, vedete din muzică și cinema), care funcționează ca o nouă aristocrație după ce au preluat în subconștientul oamenilor locul ocupat anterior de vechea monarhie. Interesant este faptul că nu există o diferență prea mare între starurile în carne și oase (Madonna, Arnold Schwarzenegger sau Linda Evangelista) și starurile animate sau iconii digitali (Bugs Bunny, Mickey Mouse, Terminator
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mărimea costurilor nu este, de fapt, mult mai redusă În acest caz. Se poate pleca de la argumentul simplu că o salvare venită din partea statelor nu face decât să Încurajeze un comportament similar pe viitor, băncile mizând, chiar și doar În “subconștient”, pe o plasă de siguranță și oferind astfel, toate premisele pentru repetarea istoriei. O analiză Întemeiată a costurilor crizei ar lua În calcul și acest aspect, precum și cel privind efectele asupra diverselor categorii de populație. S-ar descoperi și, probabil
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
valorice și valorizante sunt imposibile, la fel motivația și opțiunile în numele unui ideal; să nu uităm că în cazul omului, alegerile presupun interdependențe între elementul instinctual, tradiția culturală și elementul învățat: Din angrenajul acestor interdependențe ce acționează aproape exclusiv în subconștient izvorăște impulsul tuturor acțiunilor noastre, chiar și al acelora supuse cel mai mult ghidării de către rațiunea autointerogativă. Acest angrenaj este originea iubirii și a prieteniei, a căldurii sentimentului, a simțului pentru frumos, a impulsului creator și a cunoașterii științifice. Omul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit odată cu praznicul. Ici acolo se puteau auzi voci: bine că l-a strâns Dumnezeu, săracul, poate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]