1,785 matches
-
p rului terminal . O analiz de subgrup a dezv luit o diferen în reu ita tratamentului , unde 27 % dintre femeile de alt culoare i 39 % din femeile albe au prezentat o îmbun ț ire semnificativ sau mai mare . Analiza de subgrup a mai indicat c 29 % dintre femeile obeze ( BMI 30 ) i 43 % dintre femeile cu greutate normal ( BMI < 30 ) au prezentat o îmbun ț ire semnificativ sau mai mare . Aproximativ 12 % dintre femeile din studiile clinice se aflau în
Ro_1111 () [Corola-website/Science/291870_a_293199]
-
de 6, 7 luni pentru grupul Tarceva ( IÎ 95 % , 5, 5- 7, 8 luni ) comparativ cu 4, 7 luni pentru grupul placebo ( IÎ 95 % , 4, 1- 6, 3 luni ) . Efectul asupra perioadei de supraviețuire generală a fost studiat la diferite subgrupuri de pacienți . Efectul Tarceva asupra perioadei de supraviețuire generală a fost similar la pacienții aflați la început în stadiile 2- 3 de capacitate ( ECOG ) ( RR = 0, 77 , IÎ 0, 6- 1, 0 ) sau 0- 1 ( RR = 0, 73 , IÎ 0
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
în populația cu intenție de tratament , pe baza datelor privind supraviețuirea rezultate din monitorizarea pacienților . Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos ( rezultatele pentru grupul de pacienți cu stadiu metastatic și local avansat , derivă dintr- o analiză exploratorie a subgrupului ) . ( luni ) 6, 0 0, 41 - 0, 54- 1, 64 0, 82 0, 69- 0, 98 0, 028 mediană generală 8, 8 7, 6 1, 16 - 0, 05- 2, 34 Populația cu stadiu metastatic Supraviețuirea mediană generală 5, 9 0, 87
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
de 6, 7 luni pentru grupul Tarceva ( IÎ 95 % , 5, 5- 7, 8 luni ) comparativ cu 4, 7 luni pentru grupul placebo ( IÎ 95 % , 4, 1- 6, 3 luni ) . Efectul asupra perioadei de supraviețuire generală a fost studiat la diferite subgrupuri de pacienți . Efectul Tarceva asupra perioadei de supraviețuire generală a fost similar la pacienții aflați la început în stadiile 2- 3 de capacitate ( ECOG ) ( RR = 0, 77 , IÎ 0, 6- 1, 0 ) sau 0- 1 ( RR = 0, 73 , IÎ 0
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
în populația cu intenție de tratament , pe baza datelor privind supraviețuirea rezultate din monitorizarea pacienților . Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos ( rezultatele pentru grupul de pacienți cu stadiu metastatic și local avansat , derivă dintr- o analiză exploratorie a subgrupului ) . ( luni ) 6, 0 0, 41 - 0, 54- 1, 64 0, 82 0, 69- 0, 98 0, 028 mediană generală 8, 8 7, 6 1, 16 - 0, 05- 2, 34 Populația cu stadiu metastatic Supraviețuirea mediană generală 5, 9 0, 87
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
de 6, 7 luni pentru grupul Tarceva ( IÎ 95 % , 5, 5- 7, 8 luni ) comparativ cu 4, 7 luni pentru grupul placebo ( IÎ 95 % , 4, 1- 6, 3 luni ) . Efectul asupra perioadei de supraviețuire generală a fost studiat la diferite subgrupuri de pacienți . Efectul Tarceva asupra perioadei de supraviețuire generală a fost similar la pacienții aflați la început în stadiile 2- 3 de capacitate ( ECOG ) ( RR = 0, 77 , IÎ 0, 6- 1, 0 ) sau 0- 1 ( RR = 0, 73 , IÎ 0
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
în populația cu intenție de tratament , pe baza datelor privind supraviețuirea rezultate din monitorizarea pacienților . Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos ( rezultatele pentru grupul de pacienți cu stadiu metastatic și local avansat , derivă dintr- o analiză exploratorie a subgrupului ) . ( luni ) 6, 0 0, 41 - 0, 54- 1, 64 0, 82 0, 69- 0, 98 0, 028 mediană generală 8, 8 7, 6 1, 16 - 0, 05- 2, 34 Populația cu stadiu metastatic Supraviețuirea mediană generală 5, 9 0, 87
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
0- 5 Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . i . d . ori Administrarea darunavir/ ritonavir nu a crescut expunerea la o doză unică de pravastatină la majoritatea subiecților , dar la un subgrup limitat de subiecți a crescut expunerea de până la 5 ori . Când este necesară administrarea de pravastatină și PREZISTA , administrată concomitent cu 100 mg ritonavir , se recomandă începerea tratamentului cu cea mai mică doză posibilă de pravastatină și creșterea gradată a
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
0- 5 Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . i . d . ori Administrarea darunavir/ ritonavir nu a crescut expunerea la o doză unică de pravastatină la majoritatea subiecților , dar la un subgrup limitat de subiecți a crescut expunerea de până la 5 ori . Când este necesară administrarea de pravastatină și PREZISTA , administrată concomitent cu 100 mg ritonavir , se recomandă începerea tratamentului cu cea mai mică doză posibilă de pravastatină și creșterea gradată a
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
0- 5 Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . Pravastatină 40 mg doză unică 600/ 100 b . i . d . ori Administrarea darunavir/ ritonavir nu a crescut expunerea la o doză unică de pravastatină la majoritatea subiecților , dar la un subgrup limitat de subiecți a crescut expunerea de până la 5 ori . Când este necesară administrarea de pravastatină și PREZISTA , administrată concomitent cu 100 mg ritonavir , se recomandă începerea tratamentului cu cea mai mică doză posibilă de pravastatină și creșterea gradată a
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
unui studiu în desfășurare , având ca obiectiv evaluarea siguranței și eficacității trecerii de la inhibitorii de calcineurină la sirolimus ( nivele- țintă de 12 - 20 ng/ ml ) în tratamentul de întreținere al pacienților cu transplant renal , înrolarea a fost oprită pentru un subgrup de pacienți ( n=90 ) cu valori inițiale ale ratei de filtrare glomerulară mai mici de 40 ml/ min ( vezi pct . 5. 1 ) . Frecvența evenimentelor adverse grave , printre care pneumonie , rejetul acut , pierderea grefei și deces , a fost mai mare în
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
altele decât melanomul de piele a fost semnificativ mai mică în grupul în care a fost efectuată trecerea pe Rapamune , comparativ cu grupul în care s- a continuat tratamentul cu inhibitori de calcineurină ( 1, 8 % și 6, 9 % ) . Într- un subgrup de pacienți de studiu cu o valoare la momentul inițial a RFG > 40 mL/ min și cu excreție urinară normală a proteinelor , rata calculată a RFG a fost mai mare , la 1 și 2 ani , la pacienții trecuți pe
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
de studiu cu o valoare la momentul inițial a RFG > 40 mL/ min și cu excreție urinară normală a proteinelor , rata calculată a RFG a fost mai mare , la 1 și 2 ani , la pacienții trecuți pe Rapamune față de subgrupul corespondent de pacienți la care s- a continuat administrarea inhibitorilor de calcineurină . Ratele de respingere acută , pierdere a grefei și deces au fost similare , dar excreția urinară de proteine a fost crescută pe brațul de tratament cu Rapamune al acestui
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
corespondent de pacienți la care s- a continuat administrarea inhibitorilor de calcineurină . Ratele de respingere acută , pierdere a grefei și deces au fost similare , dar excreția urinară de proteine a fost crescută pe brațul de tratament cu Rapamune al acestui subgrup . În cadrul a două studii clinice multicentrice , pacienții cu transplant renal de novo tratați cu Rapamune , micofenolat mofetil ( MMF ) , corticosteroizi și un antagonist al receptorului IL- 2 au prezentat rate de respingere acută semnificativ mai mari și rate de deces mai
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
unui studiu în desfășurare , având ca obiectiv evaluarea siguranței și eficacității trecerii de la inhibitorii de calcineurină la sirolimus ( nivele- țintă de 12 - 20 ng/ ml ) în tratamentul de întreținere al pacienților cu transplant renal , înrolarea a fost oprită pentru un subgrup de pacienți ( n=90 ) cu valori 27 inițiale ale ratei de filtrare glomerulară mai mici de 40 ml/ min ( vezi pct . 5. 1 ) . Frecvența evenimentelor adverse grave , printre care pneumonie , rejetul acut , pierderea grefei și deces , a fost mai mare
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
s- a continuat tratamentul cu inhibitori de calcineurină ( 1, 8 % și 6, 9 % ) . 29 respingere acută , pierdere a grefei și deces au fost similare , dar excreția urinară de proteine a fost crescută pe brațul de tratament cu Rapamune al acestui subgrup . În cadrul a două studii clinice multicentrice , pacienții cu transplant renal de novo tratați cu Rapamune , micofenolat mofetil ( MMF ) , corticosteroizi și un antagonist al receptorului IL- 2 au prezentat rate de respingere acută semnificativ mai mari și rate de deces mai
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
unui studiu în desfășurare , având ca obiectiv evaluarea siguranței și eficacității trecerii de la inhibitorii de calcineurină la sirolimus ( nivele- țintă de 12 - 20 ng/ ml ) în tratamentul de întreținere al pacienților cu transplant renal , înrolarea a fost oprită pentru un subgrup de pacienți ( n=90 ) cu valori inițiale ale ratei de filtrare glomerulară mai mici de 40 ml/ min ( vezi pct . 5. 1 ) . Frecvența evenimentelor adverse grave , printre care pneumonie , rejetul acut , pierderea grefei și deces , a fost mai mare în
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
altele decât melanomul de piele a fost semnificativ mai mică în grupul în care a fost efectuată trecerea pe Rapamune , comparativ cu grupul în care s- a continuat tratamentul cu inhibitori de calcineurină ( 1, 8 % și 6, 9 % ) . Într- un subgrup de pacienți de studiu cu o valoare la momentul inițial a RFG > 40 ml/ min și cu excreție urinară normală a proteinelor , rata calculată a RFG a fost mai mare , la 1 și 2 ani , la pacienții trecuți pe
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
de studiu cu o valoare la momentul inițial a RFG > 40 ml/ min și cu excreție urinară normală a proteinelor , rata calculată a RFG a fost mai mare , la 1 și 2 ani , la pacienții trecuți pe Rapamune față de subgrupul corespondent de pacienți la care s- a continuat administrarea inhibitorilor de calcineurină . Ratele de respingere acută , pierdere a grefei și deces au fost similare , dar excreția urinară de proteine a fost crescută pe brațul de tratament cu Rapamune al acestui
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
corespondent de pacienți la care s- a continuat administrarea inhibitorilor de calcineurină . Ratele de respingere acută , pierdere a grefei și deces au fost similare , dar excreția urinară de proteine a fost crescută pe brațul de tratament cu Rapamune al acestui subgrup . În cadrul a două studii clinice multicentrice , pacienții cu transplant renal de novo tratați cu Rapamune , micofenolat mofetil ( MMF ) , corticosteroizi și un antagonist al receptorului IL- 2 au prezentat rate de respingere acută semnificativ mai mari și rate de deces mai
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
diferență crescândă la săptămâna 104 între telbivudină , respectiv , lamivudină . De asemenea , pentru telbivudină s- a observat o tendință spre rate mai mari de dispariție a AgHBe ( 35 % față de 29 % ) și de seroconversie ( 30 % față de 25 % ) . Mai mult decât atât , în subgrupul de pacienți cu valori inițiale de ALT ≥ 2x LSVN ( 320 ) , în săptămâna 104 s- au obținut seroconversii ale AgHBe într- o proporție semnificativ mai mare la pacienții tratați cu telbivudină decât la cei tratați cu lamivudină ( 36 % față de , respectiv , 28
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
diferență crescândă la săptămâna 104 între telbivudină , respectiv , lamivudină . De asemenea , pentru telbivudină s- a observat o tendință spre rate mai mari de dispariție a AgHBe ( 35 % față de 29 % ) și de seroconversie ( 30 % față de 25 % ) . Mai mult decât atât , în subgrupul de pacienți cu valori inițiale de ALT ≥ 2x LSVN ( 320 ) , în săptămâna 104 s- au obținut seroconversii ale AgHBe într- o proporție semnificativ mai mare la pacienții tratați cu telbivudină decât la cei tratați cu lamivudină ( 36 % față de , respectiv , 28
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
și o întârziere în timp până la atingerea concentrației plasmatice maxime ( tmax ) . Se recomandă ca Starlix să fie administrat înainte de mese . De obicei se administrează imediat ( cu 1 minut ) înainte de masă , dar poate fi administrat cu până la 30 minute înainte de mese . Subgrupuri populaționale Vârstnici : Insuficiență hepatică : Disponibilitatea sistemică și timpul de înjumătățire al nateglinidei la subiecții fără diabet zaharat , cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată , nu au fost diferite semnificativ clinic față de cele ale subiecților sănătoși . Insuficiență renală : Disponibilitatea sistemică și timpul
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]
-
și o întârziere în timp până la atingerea concentrației plasmatice maxime ( tmax ) . Se recomandă ca Starlix să fie administrat înainte de mese . De obicei se administrează imediat ( cu 1 minut ) înainte de masă , dar poate fi administrat cu până la 30 minute înainte de mese . Subgrupuri populaționale Vârstnici : Insuficiență hepatică : Disponibilitatea sistemică și timpul de înjumătățire al nateglinidei la subiecții fără diabet zaharat , cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată , nu au fost diferite semnificativ clinic față de cele ale subiecților sănătoși . Insuficiență renală : Disponibilitatea sistemică și timpul
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]
-
și o întârziere în timp până la atingerea concentrației plasmatice maxime ( tmax ) . Se recomandă ca Starlix să fie administrat înainte de mese . De obicei se administrează imediat ( cu 1 minut ) înainte de masă , dar poate fi administrat cu până la 30 minute înainte de mese . Subgrupuri populaționale Vârstnici : Insuficiență hepatică : Disponibilitatea sistemică și timpul de înjumătățire al nateglinidei la subiecții fără diabet zaharat , cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată , nu au fost diferite semnificativ clinic față de cele ale subiecților sănătoși . Insuficiență renală : Disponibilitatea sistemică și timpul
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]