2,419 matches
-
al sistemului NAVSTAR-GPS. Dezvoltarea sistemului GLONASS a început în Uniunea Sovietică în anul 1976, proiectul fiind complet în 1995. Primul satelit din sistemul GLONASS a fost Tsiklon lansat 12 octombrie 1982 și avea scopul de a furniza rachetelor balistice ale submarinelor o metodă pentru o poziționare mai exactă. Pentru o acoperire totală a țării era nevoie de 18 sateliți. Din 1982 până în aprilie 1991, Uniunea Sovietică a lansat cu succes 43 sateliți GLONASS și 5 sateliți de test. La destrămarea Uniunii
GLONASS () [Corola-website/Science/312213_a_313542]
-
strâmtoarea pe mare, invocând pierderile inacceptabile și vremea nefavorabilă. Înfrângerea flotei britanice le-a crescut otomanilor moralul; ziua avea să fie apoi sărbătorită în Turcia ca o mare victorie. A început planificarea capturării fortificațiilor turcești prin atacuri pe uscat. Două submarine aliate au încercat să traverseze Dardanelele, dar au fost pierdute din cauza minelor și curenților puternici. După eșecul atacurilor navale, au fost adunate forțe terestre care au fost însărcinate cu înlăturarea artileriei mobile otomane, așa încât deminatoarele să poată curăța calea pentru
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
plecat din Egipt la începutul lui aprilie, adunându-se pe insula grecească Lemnos, unde în martie fusese organizată o mică garnizoană. După sosirea la 12 aprilie, s-au organizat mai multe repetiții ale debarcării. Între timp, la 17 aprilie 1915, submarinul britanic HMS "E15" sub comanda căpitanului T.S. Brodie încercase și el să pătrundă prin strâmtoare, dar s-a ciocnit cu un alt submarin și a ieșit la țărm. După aceea, submarinul a fost bombardat de o cetate turcească, bombardament soldat
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
la 12 aprilie, s-au organizat mai multe repetiții ale debarcării. Între timp, la 17 aprilie 1915, submarinul britanic HMS "E15" sub comanda căpitanului T.S. Brodie încercase și el să pătrundă prin strâmtoare, dar s-a ciocnit cu un alt submarin și a ieșit la țărm. După aceea, submarinul a fost bombardat de o cetate turcească, bombardament soldat cu moartea lui Brodie și a șase membri ai echipajului, și cu capitularea supraviețuitorilor. Otomanii s-au pregătit să respingă o debarcare pe
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
repetiții ale debarcării. Între timp, la 17 aprilie 1915, submarinul britanic HMS "E15" sub comanda căpitanului T.S. Brodie încercase și el să pătrundă prin strâmtoare, dar s-a ciocnit cu un alt submarin și a ieșit la țărm. După aceea, submarinul a fost bombardat de o cetate turcească, bombardament soldat cu moartea lui Brodie și a șase membri ai echipajului, și cu capitularea supraviețuitorilor. Otomanii s-au pregătit să respingă o debarcare pe oricare parte a strâmtorii, cu Armata V Otomană
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
în Golful Anzac în zorii zilei de 25, până la orele 06:00, "AE2" a ajuns la Chanak și a torpilat un vas turcesc înarmat despre care se crede a fi fost un crucișător de clasă Peyk-i Șevket, evitând un distrugător Submarinul a naufragiat sub o cetate turcească, dar tunurile acesteia nu îl aveau în raza de acțiune, și "AE2" a fost eliberat. La scurt timp după ce a fost readus la apă, periscopul său i-a fost reperat de un cuirasat turcesc
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
a coborât în grabă mai adânc decât adâncimea sa de siguranță, și apoi a ieșit din nou la pupa. "Sultanhisar" immediately fired on the submarine, puncturing the pressure hull. Stoker a ordonat companiei vasului să-l abandoneze și a scufundat submarinul înainte ca echipajul să fie capturat. Realizările lui "AE2" au demonstrat că strâmtoarea poate fi forțată și în curând comunicațiile otomane au fost perturbate grav de operațiuni submarine franco-britanice. La 27 aprilie, HMS "E14", comandat de locotenent-comandor Edward Boyle, a
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
soldați și o baterie de tunuri la Gallipoli. Deși cantitatea și valoarea echipamentului scufundat a fost minoră, efectul asupra moralului și comunicațiilor otomane a fost important. La întoarcere, Boyle a primit imediat Crucea Victoria. După succesul lui "AE2" și "E14", submarinul francez "Joule" a încercat o trecere la 1 mai, dar a lovit o mină și s-a scufundat cu tot echipajul. Cu câteva săptămâni în urmă, un alt vas francez, "Saphir", naufragiase lângă Punctul Nagara și fusese pierdut. La 5
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
informal de Crăciun din 1914 de pe Frontul de Vest. Armistițiul nu a fost reiterat oficial. Avantajul britanicilor în bombardamentul de pe vas către țărm scăzuse în urma torpilării vasului de luptă HMS "Goliath" la 13 mai de către distrugătorul otoman "Muâvenet-i Millîye". Un submarin german, "U-21", a scufundat HMS "Triumph" la 25 mai și HMS "Majestic" la 27 mai. Avioanele lui Samson au efectuat mai multe zboruri de patrulare în jurul peninsulei Gallipoli și "U-21" a fost obligat să se retragă. Neștiind aceasta, Aliații și-
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
la 4 septembrie, aceeași plasă antisubmarin care îl prinsese pe "Mariotte" l-a prins și pe "E7" în timp ce încerca să înceapă un alt tur. În ciuda acestor pierderi, până la jumătatea lui septembrie Aliatii reușiseră să închidă intrarea estică în Dardanele față de submarinele germane folosind o serie de plase și mine, "U-21" găsind drumul blocat când a încercat să traverseze strâmtoarea în drum spre Constantinopol la 13 septembrie. Primul submarin francez care a pătruns în Marea Marmara a fost "Turquoise". El a fost
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
până la jumătatea lui septembrie Aliatii reușiseră să închidă intrarea estică în Dardanele față de submarinele germane folosind o serie de plase și mine, "U-21" găsind drumul blocat când a încercat să traverseze strâmtoarea în drum spre Constantinopol la 13 septembrie. Primul submarin francez care a pătruns în Marea Marmara a fost "Turquoise". El a fost însă obligat să se întoarcă și, la 30 octombrie, când încerca să treacă prin strâmtoare, a naufragiat sub un fort și a fost capturat intact. Echipajul de
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
25 de oameni a fost luat prizonier și s-au găsit documente ce detaliau planurile de operațiuni ale Aliaților. Între ele se număra și o întâlnire planificată cu HMS "E20" la 6 noiembrie. La întâlnire s-a prezentat în schimb submarinul german "U-14", care l-a torpilat și l-a scufundat pe "E20", acțiune din care au supraviețuit doar nouă membri ai echipajului. Situația din Gallipoli a fost complicată de intrarea Bulgariei în război de partea Puterilor Centrale. La începutul lui
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
Operațiunile submarine britanice și franceze din Marea Marmara au reprezentat unica zonă importantă de succes a Campaniei Gallipoli, care i-a obligat pe otomani să renunțe la ruta maritimă pentru transporturi. Între aprilie și decembrie 1915, un total de nouă submarine britanice și patru franceze efectuaseră 15 patrulări, scufundaseră un cuirasat, un distrugător, cinci canoniere, 11 transportoare de trupe, 44 de nave de aprovizionare și 148 de vase cu pânze, pierzând doar opt submarine Aliate scufundate în strâmtoare sau în Marea
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
și decembrie 1915, un total de nouă submarine britanice și patru franceze efectuaseră 15 patrulări, scufundaseră un cuirasat, un distrugător, cinci canoniere, 11 transportoare de trupe, 44 de nave de aprovizionare și 148 de vase cu pânze, pierzând doar opt submarine Aliate scufundate în strâmtoare sau în Marea Marmara. Pe timpul campaniei, a existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din Marea Marmara la 2
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
scufundaseră un cuirasat, un distrugător, cinci canoniere, 11 transportoare de trupe, 44 de nave de aprovizionare și 148 de vase cu pânze, pierzând doar opt submarine Aliate scufundate în strâmtoare sau în Marea Marmara. Pe timpul campaniei, a existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din Marea Marmara la 2 ianuarie 1916, fiind ultimul submarin britanic din zonă. Între timp, patru submarine de clasă E
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
și 148 de vase cu pânze, pierzând doar opt submarine Aliate scufundate în strâmtoare sau în Marea Marmara. Pe timpul campaniei, a existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din Marea Marmara la 2 ianuarie 1916, fiind ultimul submarin britanic din zonă. Între timp, patru submarine de clasă E și cinci de clasă B au rămas în Marea Mediterană după evacuarea Hellesului. În acest moment, marina
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
sau în Marea Marmara. Pe timpul campaniei, a existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din Marea Marmara la 2 ianuarie 1916, fiind ultimul submarin britanic din zonă. Între timp, patru submarine de clasă E și cinci de clasă B au rămas în Marea Mediterană după evacuarea Hellesului. În acest moment, marina otomană fusese practic obligată să-și înceteze operațiunile în zonă, în timp ce transporturile comerciale fuseseră
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din Marea Marmara la 2 ianuarie 1916, fiind ultimul submarin britanic din zonă. Între timp, patru submarine de clasă E și cinci de clasă B au rămas în Marea Mediterană după evacuarea Hellesului. În acest moment, marina otomană fusese practic obligată să-și înceteze operațiunile în zonă, în timp ce transporturile comerciale fuseseră mult îngreunate. Istoricul naval german, amiral Eberhard
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
și mai sinistru. Jocul nu are o temă principală dar totuși la intrarea în joc se aude o melodie foarte scurtă, ce poate înlocui temă principală. În Roma se pot auzi melodii în stil clasic Tomb Raider. În episodul cu submarinul muzica are un aer milităresc. În Irlanda se aude o muzică sinistră, iar în ultimul episod muzica se aseamănă cu cea din . Sentiment general: Obscur și Urmărit. Compozitor: Peter Connelly. Colaborator: Martin Iveson. Al șaselea joc combină stilul de compoziție
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
din Rusia.Charles o ajută pe Lara să intre în baza. Lângă baza este acostat un submarin rus condus de amiralul Yarofev, ce căută "sulița destinului" pe care o căuta-se de asemenea și Hitler. Povestea se termină cu scufundarea submarinului datorită puterii incontrolabile a suliței destinului și cu Lara victorioasă, punând mâna din nou pe un artefact foarte valoros. "A treia parte" este povestită de părintele Patrick Dunstan și are loc pe o insula din Irlanda plină de forțe malefice
Tomb Raider Chronicles () [Corola-website/Science/311774_a_313103]
-
de neglijență în serviciu și a primit mustrare scrisă. Nimitz s-a întors în Satele Unite la bordul navei USS Ranger, când nava a fost transformată în navă școală, iar în ianuarie 1909 au început instrucțiunile în Prima Flotă de Submarine. În luna mai al aceluiași an i s-a dat comanda Primei Flote de Submarine, concomitent cu comanda navei USS Plunger. A comandat succesiv navele USS Snapper, USS Narwhal și ale Diviziei a Treia de Sumbarine din Atlantic. Pe monitorul
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
Unite la bordul navei USS Ranger, când nava a fost transformată în navă școală, iar în ianuarie 1909 au început instrucțiunile în Prima Flotă de Submarine. În luna mai al aceluiași an i s-a dat comanda Primei Flote de Submarine, concomitent cu comanda navei USS Plunger. A comandat succesiv navele USS Snapper, USS Narwhal și ale Diviziei a Treia de Sumbarine din Atlantic. Pe monitorul Tonopah la 20 martie 1912 l-a salvat de la înec pe pompierul W. J. Walsh
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
Snapper, USS Narwhal și ale Diviziei a Treia de Sumbarine din Atlantic. Pe monitorul Tonopah la 20 martie 1912 l-a salvat de la înec pe pompierul W. J. Walsh, pentru care a primit Medalia de salvare. După comanda flotilei de submarine între mai 1912-martie 1913 a supravegheat construirea motorului diesel pentru petrolierul Maumee. După ce SUA a declarat război Germaniei, Nimitz se afla în serviciu pe petrolierul Maumee cu care alimentau distrugătoarele SUA pentru a traversa Atlanticul. În data de 10 august
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
SUA a declarat război Germaniei, Nimitz se afla în serviciu pe petrolierul Maumee cu care alimentau distrugătoarele SUA pentru a traversa Atlanticul. În data de 10 august 1917 Nimitz a devenit ajutorul contraamiralului Samuel S. Robison, comandant al forțelor de submarine din Atlantic. În data de 6 februarie 1918 a fost numit șef de stat major și a primit distincție pentru merite în serviciu. Din mai 1919 până în iunie 1920 Nimitz a servit ca ofițer executiv la bordul cuirasatului USS South
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
distincție pentru merite în serviciu. Din mai 1919 până în iunie 1920 Nimitz a servit ca ofițer executiv la bordul cuirasatului USS South Carolina (BB-26). Apoi el a comandat crucișătorul Chicago și a fost comandant al diviziei a 14-a de submarine cu baza la Pearl Harbor. S-a întors în SUA în vara anului 1922 și a făcut studii la Naval War College, din Newport, Rhode Island. În iunie 1923 devine devine asistentul Șefului de stat major al Flotei de Luptă
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]