7,897 matches
-
adesea la lipsa unui nume atoate cuprinzător pentru organul sexual feminin. Bineînțeles, denumirea argotică, pizdă, era satisfăcătoare, dar nu era de ajutor în anumite situații. E drept, te puteai ajuta de surogate eufemistice gen pisicuță, fofoloancă, sucitoare, pricomigdală, chichirică. Toate substantivele astea erau însă atât de uzate de folosința îndelungată, încât dobândiseră un iz adjectival. Academic vorbind, organul cu pricina nici nu exista. Existau doar părțile lui componente, înfofolite în niște nume năstrușnice: labii, muntele lui Venus, trompe, ovare, uter, vagin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pentru că pe mine mă cheamă Vasile, iar pe consoartă Vasilica. Dar de multă vreme nu ne-am mai apelat cu acest prenume, ci ea îmi spune Puiule, iar eu îi spun Mami că sună mai de la inimă, mai drăgăstos, trecând substantivele comune la proprii. Cu puține zile înainte de sfârșitul anului, între Crăciun și Anul Nou, șefii noștri, adică patronii, nu ne-au oferit un banchet, cum ar fi fost frumos, dar ne-au invitat în birourile lor luxoase, ne-au strâns
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
este trupul, adică ceva organic, ca obiect al unei experiențe complexe și unitare; Leib este condiția trupească, mai mult decât corpul ca realitate naturală. Prin urmare, traducerea mai exactă a lui Leib este, în acest caz, corporalitate sau trup. Folosirea substantivului abstract redă, deci, mai bine ideea absenței unei conotații imediate fizice. De fapt, sesizarea trupului într-o conștiință fenomenologică nu este sesizarea unui lucru, ci a unei condiții, a condiției trupești sau corporale. Husserl folosește expresia corporalitate proprie ce specifică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Caroline B. și Koestner, Richard. (1997). Proximal Job Characteristics, Feelings of Empowerment, and Intrinsic Motivation: A Multidimensional Model. Journal of Applied Social Psychology, 27, 14, 1222-1240. Ganzach, Yoav, Saporta, Ishak, Weber, Yaacov. (2000). Interaction in Linear versus Logistic Models: A Substantive Illustration Using the Relationship between Motivation, Ability, and Performance. Organizational Research Methods, 3, 3, 237-253. Golu, Pantelimon. (1974). Psihologie socială. București: Editura Didactică și Pedagogică. Goodman, Paul S. (1974). An examination of referents used in the evaluation of pay, Organizational
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nedeșteptată“, își spuse în sinea lui. — Poetul este cu... își frână el vorba. — Prietena lui, răspunse Hattie înțepată. Era șocată de evidenta indiferență manifestată de părintele Bernard față de plăcerea descoperirii verbelor principale și a ce adjective se acordă cu ce substantive. Pe de altă parte, nu-i scăpase nici spaima provocată de izbucnirea ei în limba germană. — Prietena! Ce cuvânt! E cu amanta lui. — De ce nu cu soția? întrebă Hattie. Era căsătorit? — Da, dar asta n-are importanță. E vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să dea senzația că în sistemul dumneavoastră chiar se întîmplă ceva. Nu folosiți generalizări în exprimare. De exemplu, nu scrieți la modul: "... s-au creat noi locuri de muncă ........", ci "sistemul nostru creează locuri de muncă pentru ........". 3. Folosiți în locul substantivelor cît mai multe verbe posibil. Aceasta va impregna materialelor informative forță și mișcare. Este bine să nu folosiți formulări literare pline de metafore și alte figuri de stil, ci limbajul să fie cît mai direct posibil. 4. În centrul fiecărui
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
informativ. Titlul, introducerea și textul trebuie să atragă cititorul și trebuie să-l determine pe acesta să parcurgă respectivul material pînă la sfîrșit. Trebuie, de asemenea, folosite formule active de exprimare, cu cît mai multe verbe și cît mai puține substantive, iar figurile de stil ar fi bine să se evite cît mai mult posibil. O ultimă privire trebuie aruncată asupra ortografiei, a scrierii corecte și a semnelor de punctuație. Materialul in-formativ scris incorect face o impresie foarte rea asupra cititorului
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
1991, pp. 93 ș.u.); în rest, rădăcina nu este atestată în nicio limbă semitică occidentală cu excepția ebraicii și aramaicii din Israel. Etimologic, rădăcina šăbat se înrudește cu jăšab, „a se așeza”, „a-și avea reședința”, de la care vine și substantivul derivat din infinitivul šébet, „liniște”, „repaos”. Conform tradiției biblice, substantivul šabbăt provine din prima rădăcină, dar nu putem fi chiar atât de siguri, după cum pare la prima vedere: substantivele care se formează în mod asemănător indică, de fapt, arte și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atestată în nicio limbă semitică occidentală cu excepția ebraicii și aramaicii din Israel. Etimologic, rădăcina šăbat se înrudește cu jăšab, „a se așeza”, „a-și avea reședința”, de la care vine și substantivul derivat din infinitivul šébet, „liniște”, „repaos”. Conform tradiției biblice, substantivul šabbăt provine din prima rădăcină, dar nu putem fi chiar atât de siguri, după cum pare la prima vedere: substantivele care se formează în mod asemănător indică, de fapt, arte și meserii, iar adjectivele desemnează situații fizico-psihice; de aceea, pe bună
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a se așeza”, „a-și avea reședința”, de la care vine și substantivul derivat din infinitivul šébet, „liniște”, „repaos”. Conform tradiției biblice, substantivul šabbăt provine din prima rădăcină, dar nu putem fi chiar atât de siguri, după cum pare la prima vedere: substantivele care se formează în mod asemănător indică, de fapt, arte și meserii, iar adjectivele desemnează situații fizico-psihice; de aceea, pe bună dreptate, orientalistul și arheologul francez R. de Vaux (1960) se întreabă dacă nu cumva, la origine, termenul nu însemna
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ebr. tišmĕțennăh, rădăcina šămaț, „a abandona”, „a lăsa”, „a lăsa să cadă”, „a reface”) și îl vei abandona pentru ca să mănânce săracii care sunt împreună cu tine și animalele sălbatice să se hrănească din ceea ce ei lasă”. De la aceeași rădăcină vine și substantivul šĕmițțăh, termen tehnic pentru terenul lăsat necultivat pentru un an conform acestei porunci (Mulder 1995). LXX traduce cuvântul, în accepțiunea cultico-socială, áphesin poiḗseis, „vei face o iertare, o întrerupere”, în timp ce Vulgata latină îl redă cu expresia requiescere facis, „vei face
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ita, denique, nunc, hic, etc.; conjuncții de tranziție sed, nec, ac, neque, atque. Lexicul Macrobian este predominant ciceronian, autorul Comentariilor preluând neologisme introduse de Cicero (e.g. universum, universitas), pentru a exprima concepte filozofice grecești. Se pot descoperi în text numeroase substantive utilizate doar de autorii târzii, în general termeni tehnici meniți să suplinească lipsa vocabularului științific și filozofic latinesc: circumflexio, competentia, contrarietas, globositas, incorporalitas, interstitium, omniapotentia, profunditas, etc.; adjective foarte rare, post-clasice: actualis, incorporeus, iugabilis, mundanus, silvestris, sphaeralis. 3.4.5
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mult cu cât temele pe care le dezvoltă sunt cele eterne ale artei. Astfel, elegiac de multe ori - sau măcar nostalgic -, conștient dureros de precaritatea ființei, de când e lumea (Năluci de fum, lucire de secundă...), în sonete, poetul face din substantivele clipă și secundă laitmotive: lucire de secundă, tăcerea clipei, buza clipei etc., prin care sentimentul acut și, totodată, dureros, al trecerii timpului nu poate fi eludat: Din viața noastră, muza mea de-o zi, / Rămân doar cu un fulg ce
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pentru ca la nivelul ortografiei și al punctuației să fie abolite aproape toate canoanele, în încercarea de a induce sentimentul că, în cazul scriiturii literare, toate vocabulele ar trebui percepute la fel, că au toate același drept în cetate. De aceea, substantive proprii (de pildă, Amon, Buda, Allah, Dumnezeu, Europa etc.) sunt scrise cu inițială mică, fiecare text începe, de asemenea, cu inițială mică, iar punctuația este cvasiinexistentă, determinând o pluralitate de lecturi, nu totdeauna, firește, cele mai fericite / pertinente! Petrache Plopeanu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mănânc bilunar.De la primul impuls de concentrare friptura s-a diminutivat în fripturică, fripturea, concentrat de pasăre și, tot așa, strângându-și, adunându și moleculele, s-a concentrat până la dispariție. Fripturii i-a urmat untul, untului salamul și multe alte substantive comestibile și total inadecvate noii mele calități de membru supleant al Clubului Vegetarienilor Cronicizați. În ceea ce privește efectul la ființe ca și la alte animale,efectul aproape că-i rușinos de fantastic. În numai două zile, sub tirul privirii, motanul de fecioru-meu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ploile, în California, vin, de obicei, când la noi e iarnă) soarele arde ciudat. "E o lumină neurastenică", zic, după care Dan se apucă să speculeze: "Orice scriitor are o caracteristică. La unii, cel mai plastic e verbul. La alții, substantivul. La dumneavoastră e adjectivul." Nu m-am gândit niciodată la asta. Verbul e caracteristic, probabil, pentru cei atrași de acțiune. Dar adjectivul? Dan îmi oferă o explicație posibilă: "Vă e greu să scăpați de subiectivism, presupun", spune el. Ne oprim
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
disco- uri unde se colportează tot felul de minciuni la adresa Neamului, repetând ca papagalii și cumetrele ieșite la porți sau în răspântia drumului amplificând ce-au mai aflat rău despre Români. Nu le convine să scriem ca Francezii, cu majusculă substantivul. Toate popoarele țin la cartea lor de vizită în care demnitatea ocupă prima rubrică, respectând specificul celorlalte. Practicarea legii iubirii n-are cum face loc șovinismului, dar nici cosmopolitismului(la sensul din circuit!). Există o axiologie a existenței: Dumnezeu- Neam-Glie-Semeni
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de realizare artistică.” Această apreciere poate fi transferată și pentru a caracteriza personalitatea scriitoricească a domnului nostru profesor Mânăstireanu. Doresc să poposesc asupra satului natal Priponești - o veritabilă ,,axis mundi” (axă a lumii) pentru autorul cărții. Acest cuvânt derivă de la substantivul ,,pripon” - funie de care se leagă ceva...Cuvântul concentrează chiar prin semantismul său legătura indisolubilă a veneratului profesor Mânăstireanu cu familia, cu locurile natale unde a trăit, legătura cu profesiile de învățător și profesor, legătura cu prietenii, mulți dintre ei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
care transforma altă materie, un disc de lumină și sunet, de spațiu și mișcare, de schimbare și rezistență. După miliarde de ani și sute de miliarde de neuroni, aceste rețele de celule au pus cap la cap o gramatică - cu substantive, verbe, prepoziții chiar. Aceste sinapse de înregistrare, încovrigate peste ele însele - creierul fiind cărat în cârcă și citindu-se pe sine în timp ce citește lumea -, au explodat în speranțe și vise, amintiri mai elaborate decât experiența care le-a cioplit, teorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
necontaminate de livresc, conținând viață sută la sută. Acolo vorbeam despre copii, despre soacre, despre lecturile suplimentare și degradarea sistemului de învățământ, despre rețete de pizza, despre cât de proaste sunt manualele de engleză și cât de ciudat se predă substantivul, despre cine de cine e îndrăgostit în clasă, despre magia lui Harry Potter, despre animalele sălbatice din România și despre integrarea muflonului și a șacalului în fauna autohtonă etc., simțindu-ne legate printr-o comunicare secretă, privilegiată, împărtășind aceeași înțelegere
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
din urmă caz, sufixul în iș, aș (cu ușor iz semantic tolerant mai degrabă decât agresiv) adică "orientași", "năzăricuși", "penticostași". La o atentă analiză s-ar putea ca toate aceste sufixări să provină ele prin etimologie populară din mai vechiul substantiv "papistași": aceștia fiind strămoșii Papei ăstuia pe care l-a căinat uina Slauca, pe când a spus că mai bine i-ar sta acasă, pe lângă cuina papală, decât prin avioanele din care cu atâta dificultate se scoboară pentru țeremonii și cuvântări
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
l-a căinat uina Slauca, pe când a spus că mai bine i-ar sta acasă, pe lângă cuina papală, decât prin avioanele din care cu atâta dificultate se scoboară pentru țeremonii și cuvântări. Ar mai fi de spus că, în cazul substantivului "sâmbătar", sufixul își are implicită semantic o vădită aplecare spre acțiune, nomen agentis, de felul mai des folositelor vorbe precum muncitor sau, și mai atractiv, director. Sufixul cu care moș epitropul șef denomina pe drept cinstitorii zilei de sîmbătă ar
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fim arestați numai că ne-am luat măsuri speciale în chiar textul cu pricina. Mă opresc din polizarea operei și citesc ceea ce a scris dumnealui în săptămânalul "22" despre "viperenia" documentului cu pricina. Chiar așa a spus, a creat un substantiv colectiv cu multe înrudiri istorice: în anii cincizeci, "viperenia" era denumirea aplicată a blidului cu linte, în anii treizeci, aceea a iudeo-masoneriei. Boneta de partid "Ziceți-mi Lomdepapie", ar putea spune Lomdepapie dacă nu ar ști, cum știe orice om
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fost revizuită substanțial, este imposibil să adunăm cu precizie și certitudine, în mod sistematic, tot materialul despre practica sacrificială la evrei în epoca antică. Termenul ebraic ce indică generic acțiunea sacrificială provine de la rădăcina rădăcina zbḥ care generează fie un substantiv (zebaḥ), „ofertă”, „sacrificiu”, fie un verb (zăbaḥ) „a sacrifica”, „a celebra un sacrificiu”. Această rădăcină este documentată în aproape toate limbile semitice antice (ugaritică, acadiană, feniciană, aramaică) unde, în afară de sensul tehnic al sacrificiului, în unele cazuri, poate avea și semnificația
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cazuri, poate avea și semnificația de a celebra un banchet (exemplul cel mai clar cu privire la aceasta se găsește în textele ugaritice, cf. Merlo, Xella, 1999, p. 202). Foarte frecvent termenul zebaḥ se găsește în construcții nominale, adică unit cu alte substantive care specifică tipul de sacrificiu, precum în cazul lui zebaḥ šelămîm. Simplificând și selecționând tipurile de oferte putem aminti în primul rând holocaustul (‘ōlâ) care indică, și etimologic, a face „să ridice” spre cer oferta sacrificială prin ardere completă. Ca
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]